joi, martie 28, 2024

Ţară jucată la poker. Până unde se mărește miza?

Suntem într-un continuu festival de promisiuni electorale, cu toate că până la alegeri mai este cale lungă. Discursul guvernamental are ca element central creșterile de venituri ale românilor. Lipsa investițiilor în infrastructură pare ca nu mai preocupă pe nimeni. E neimportant că recent, Bacăul nu a avut apă curentă timp de o săptămână, iar despre autostrăzi ne-am obișnuit nici să nu mai întrebăm.

Singurul pariu pe care politicienii ni-l propun tuturor este acela că economia României poate susține o creștere de salarii și de pensii mult peste ceea ce am văzut în ultimul deceniu.

De fapt, ce ni se propune este un joc de poker cu întreaga Românie. Guvernul urcă miza, iar dacă nu iese planul, va invoca riscuri externe.

Tocmai a fost lansată în dezbatere publică o nouă lege a pensiilor. Deja se propun ținte pentru 2021 care cu greu rezistă unei minime matematici.

Suntem invitați să credem în creativitate macroeconomică, în „wage-led growth”, adică forțarea creșterilor de salarii peste ritmul productivității, iar acum să credem în creșterea Romaniei inclusiv prin pensii.

Cumva, poate reușesc toate aceste concepte să contrazică logica economică, iar în final, poate le iese pariul. Dacă ai cumva dubii că nu iese, ești alarmist! Nu ții cu poporul! Cine mai are timp acum de responsabilitate macroeconomică?

Si totusi, să facem niște calcule la rece. De ce este riscant pariul pensiilor pe care ni-l propune Guvernul pentru următorii 3 ani?

Pentru a vedea de la ce pornim, avem principalele repere ale bugetului de asigurări sociale, cel din care se achită majoritatea pensiilor de stat:

Venituri nete 2018 Numar salariati (mil persoane) Salariu mediu brut (RON) x 21,25% Estimare venituri nete anuale
Contributii din salarii 4,93 4.162 884 52,3 mld RON
Contributii angajatori 3 mld RON
Alte venituri 0,1 mld RON
Total 55,4 mld RON
Cheltuieli 2018 Numar pensionari (mil persoane) Pensie medie (RON) Estimare cheltuieli anuale
Pensii buget asig sociale de stat 4,69 1072 –> 1180 (*) 62 mld RON
Cheltuieli de functionare 0,7 mld RON
Total 62,7 mld RON
Deficit necesar a fi acoperit de la bugetul de stat – 7,3 mld RON
(*) estimare in urma cresterii punctului de pensie cu 10% de la jumatatea anului 2018

Venituri buget pensii: cei peste 4,9 milioane de salariați din economie virează 25% din salariul brut la bugetul de asigurări sociale, din care 3,75% se virează mai departe către fondurile de pensii administrate privat, excepție făcând cei care acum au peste 55 de ani și nu au intrat în sistemul Pilon II. Putem aproxima principalele venituri nete la bugetul de pensii ca fiind 21,25% aplicat masei salariale din economie, rezultând  52,3 miliarde RON. Mai avem contribuția angajatorilor introdusă de la începutul anului, atunci când nu ieșeau calculele în urma „revoluției fiscale”, aceasta contribuție fiind de circa 3 miliarde de RON.

Practic, 55,4 miliarde RON sunt sumele prelevate de la angajații și angajatorii din economie pentru a sustine pensiile în plată.

Pe latura de cheltuieli 2018: avem 4,69 milioane de pensionari din acest buget, iar pensia medie a fost, până de curând, 1072 RON. Prin majorarea punctului de pensie de la 1 iulie, e de presupus că pensia medie este acum circa 1180 RON în a doua jumătate a anului, rezultând o cheltuială anuală de 62 mld RON pentru anul 2018.

In concluzie, circa 7 miliarde de RON este deficitul preconizat pe bugetul de pensii de anul acesta, care va fi acoperit de la bugetul general, ca în fiecare an.

In calculul de mai sus nu intră pensiile sociale și cele pentru agricultori plătite din bugetul general. De asemenea, nu intră „pensiile speciale”, care ne costă încă 8 miliarde de RON anual plătite tot de la bugetul general prin intermediul ministerelor aferente și asupra cărora este necesară o discuție separată.

Calculul cinic pentru 2020 și pariul pentru 2021

Indicatorul cheie în acest pariu al Guvernului este punctul de pensie. In jurul lui apar formule complicate, pe marginea cărora se va discuta mult în spațiul public, însă pentru a simplifica expunerea: punctul de pensie aproximează  pensia medie pe care sistemul public o poate achita din bugetul de asigurări sociale.

Din tabelul de mai sus se observă anvergura pariului:

– după un impuls de +15% pe care vrea să-l dea la anul, Guvernul aruncă pe piață așteptarea de +40% creștere a punctului de pensie, implicit a tuturor pensiilor, cu două luni înainte de alegerile din 2020. Cum, nu doriți să crească pensiile? Evident, toată lumea dorește acest lucru, problema este întotdeauna de ritm. Cine le va susține? In niciun caz cine le propune, ci salariații României, economia, cetățenii.

– pensiile ar urma să crească cu peste 70% nominal în urmatorii 3 ani. Pentru acest lucru, ce salarii ar trebui să avem în România în 2021?

–  115 miliarde RON cheltuieli cu pensiile, iar apoi 140 miliarde RON în 2022, conform expunerii de motive din spatele legii propuse. Să cheltuim dublu peste 3 ani?

Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează 5,7 milioane de salariați și un salariu mediu brut de  5.362 RON în 2021 (netul urmând să fie 3.313 RON). Aceste cifre nasc, automat, o serie de întrebări:

– este România capabilă să genereze încă 700.000 de noi locuri de muncă în următorii 3 ani? Ce se va întâmpla dacă nu?

– iar dacă ar fi capabilă, 21,25% din salariul mediu brut ar genera venituri la bugetul de pensii de 78 miliarde de RON, presupunând o colectare integrală. Cum vom cheltui noi 115 miliarde RON pe pensii în 2021? Doar cu un deficit de peste 30 miliarde de RON, iar asta dacă economia ar merge bine.

De altfel, încă din expunerea de motive a legii se indică un impact bugetar de -25 miliarde RON în 2021. Insuși statul, prin ministerul Muncii, recunoaște din start că expune România unui risc pe bugetul de pensii de circa 6 miliarde de euro anual. Bani care se iau din bugetul general, adică tot din banii tuturor, nu din altă parte.

Cât înseamnă 6 miliarde de euro anual? De exemplu, echivalentul a peste 1.000 de kilometri de autostradă, având în vedere standardele de cost. Din nou vom avea deficite apăsând doar pedala consumului, nu pe cea a investițiilor.

O țară nu poate fi condusă doar pe ipoteza că lucrurile vor merge bine. Să ai deficit bugetar mare, să ai deficite externe în creștere, iar la doi pași de noi să fie pe punctul de a izbucni o nouă criză financiară. Vorbim aici despre Turcia, unde politicul a căutat să forțeze legile economicului, să se războiască cu piețele, cu investitorii. In final, a pierdut.

Acum 2 ani nu trebuia să credem în pariuri. Datele economice arătau plictisitor de bine, îndeplineam toate criteriile nominale pentru aderare la euro

In 2016 eram departe de aceste riscuri. Salariile și pensiile nu creșteau cu 15-20% anual, ci doar cu 10% și nu aveam inflație. Bifasem toate criteriile nominale de aderare la euro, fiind din punct de vedere economic între cele mai stabile țări din Europa. Am pierdut acea poziție atunci când politicienii au început să facă pariuri pe noi.

Acum nu mai îndeplinim criteriile de aderare la moneda unică și stăm cu ochii în jur să nu izbucnească o criză a piețelor emergente, care să ne prindă din nou cu promisiuni nesustenabile.

Merită să acceptăm pariul pe care ni-l propune Guvernul?

Distribuie acest articol

15 COMENTARII

  1. 1) Cheltuielile aiurea duc la îndatorare. Iar datoria este bună pentru cine are bani de împrumutat. Dacă n-are, îi fabrică ex nihilo, după cea mai banală metodă a bancherilor de oriunde.
    2) Criza piețelor emergente va veni (dacă nu va veni una și mai afurisită, a piețelor solide, aparent solide) și va face ravagii indiferent de stabilitatea (!?!?!?!?!?) noastră sau a altora de același calibru. În esență, regretând 2016, este ca și cum ați regreta că n-ați smuls buruienile din grădină pentru că se anunță furtună.
    3) Am rude și cunoștințe foarte apropiate care au pensii mizere, stau la bloc și se hrănesc cu breaking news-uri scrise cu roșu pe burtiere galbene cât o treime din ecranul televizorului. Răspunsul lor este unul: DA! Merită să acceptăm ce ne propune guvernul. Și vor vota în consecință.
    România funcționează după niște softuri arhaice pe care nici politicienii nici macroeconomiștii nu le înțeleg. Un exemplu: gestiunea financiară de care faceți vorbire este pentru unii (un instrument de tragere la timp, în încercarea de evitare a pușcăriei), iar pentru alții (rudele și cunoștințele mele și alții ca ele) un joc futil, menit să ascundă realitățile, un teren de bătaie. Dacă în Vest se practică capitalismul speculativ, de casino, noi suntem încă în faza „LA OHA”. Ce vă așteptați de la șmen-politicieni ca Băsescu, Ponta, Dragnea etc.? Poate după ce va trece foarte aproape cuțitul de os, să începem să funcționăm „PE BUNE”.
    Mai bine scrieți de poker-ul prin care s-au cumpărat cu monkey-money 40% din arabilul României, despre criza care stă la orizont, despre alternativele propuse de dl Cioloș (dacă le cunoașteți și, evident, dacă ele există), despre delocalizarea în Elveția sau City a câtorva PIB-uri din cele 29 de după revoluție etc.

    • Ati facut in comentariu o referire la o posibila criza financiara care va veni si as dori sa stiu daca este posibila o astfel de criza, similara cu cea din 2008. In ultimul timp citesc destul de des despre o posibila criza financiara si despre norii negri care se aduna la orizont, insa nu stiu cat de realist este un astfel de scenariu si daca mai este posibil.

      • Well, în 2019 Statele Unite ar urma să intre în cea mai lungă perioadă de creștere economică din istoria lor. Deci, statistic vorbind, următoarea criză e chiar după colț. Însă va fi o criză oarecum selectivă, similară cu criza dot com-urilor din 2000. Va curăța piața de firmele neperformante, cele care vând baloane de săpun, gen Tesla sau Uber. Tesla pare oricum să încerce delistarea de pe bursă, din câte rezultă din comportamentul lui Elon Musk.

        Deci nu, nu va fi similară cu cea din 2008, dar va face un pic de ordine, oricum.

    • „Dacă în Vest se practică capitalismul speculativ, de casino,„…..Așa e.

      Politicienii în vest mint la fel ca cei din est. Am urmărit la TV cum reprezentanta CDU în Bundestag pentru budget și economie nega realitatea din 2008 până azi. Profesorul Werrner Sinn (… ….. Er war Hochschullehrer und von 1999 bis 2016 Präsident des ifo Instituts für Wirtschaftsforschung. In seinem wissenschaftlichen Werk widmet er sich der Kontroverse über die monetäre Entwicklung des Euros sowie der wirtschaftspolitischen Entscheidungen in einer Vielzahl von Beiträgen. Sinn selbst bezeichnet seine wirtschaftspolitische Position als ordoliberal im Sinne von Erhard und Eucken ….. ….a fost profesor și s-a ocupat de criza Euro ….) a demascat lozincile doamnei CDU din Bundetstag.
      Profesorul Werrner Sinn în presa actuală despre Euro, Italia, Grecia:
      (..Wie sehen Sie die weitere Entwicklung des Euro?
      Wir werden einen heißen Herbst erleben. Und zwar dann, wenn die italienische Regierung ihre Pläne wahr macht. Sie will mehr Sozialleistungen gewähren, mehr ausgeben und dabei gleichzeitig die Steuern senken. Damit wird das Staatsdefizit weit über die erlaubten drei Prozent der Wirtschaftskraft steigen. Das wird zu einem großen Konflikt mit der EU-Kommission führen. Frankreich, Italien und andere mediterrane Länder werden Deutschland bedrängen, eine Transferunion einzugehen, um Italien im Euro zu halten.
      Was empfehlen Sie der Bundesregierung in dieser Situation?
      Sie sollte das Portemonnaie zusammenhalten. Transfers sind eigentlich nur Bestechungsgelder für die Eliten der jeweiligen Länder, damit alles so bleibt wie es ist und sie keine Reformen umsetzen müssen.
      Schlittern wir in eine neue Finanzkrise hinein?
      Was heißt neu? Die alte dauert nun schon zehn Jahre und ist noch lange nicht zu Ende. Die italienischen Zinsen sind jüngst wieder gestiegen. Die Unruhe am Markt ist deutlich zu spüren.
      Wie könnten die Europäer die Währungsunion denn wirklich retten?
      Wir brauchen eine atmende Währungsunion: Länder müssen austreten und ihre neue Währung abwerten können, um wieder wettbewerbsfähig zu werden. Zu einem späteren Zeitpunkt können sie dann zu einem neuem Wechselkurs wieder eintreten. Dafür brauchen wir eine Austrittsklausel mit Regeln.
      Herr Prof. Sinn, Griechenland verlässt im August als letzes der Euro-Schuldenländer den Rettungsschirm. Ist die Euro-Krise damit beendet, wie viele Politiker behaupten?
      Nein. Griechenland ist pleite und total überteuert. Sein Staatssystem ist marode. Es ist überhaupt nicht absehbar, dass dieses Land in der Lage sein wird, seine Finanzen in Ordnung zu bringen. Wenn es ihm gelingen sollte, sich neues Geld am Kapitalmarkt zu normalen Zinsen zu leihen, so nur, weil andere Länder die Rückzahlung garantieren. Nur wenn die EZB den Käufern anbietet, die Papiere bei Bedarf zu übernehmen, werden sich private Käufer für griechische Staatsanleihen interessieren.,…./… vom avea o toamnă fierbinte.. dacă Italia își realizează promisiunile electorale.. dacă Grecia iese acum din protecția BCE… ) a folosit denumirea „Kasinokapitalismus“ pentru sistemul financiar (bănci europene cu capital propriu mult prea mic, de 2% – 6% din afaceri) și datoriile prea mari ale statelor UE (Italia 131% BIP).

      Zero dobândă camuflează criza reală în vestul UE. In est?

  2. Invit cititorii acestui foarte bun articol să vadă şi lucrările subsemnatului:

    – Deficitele bugetare şi inflaţia, Economistul, nr. 29-30, 31 august 2015
    http://www.economistul.ro/deficitele-bugetare-si-inflatia-a8102/
    http://www.ecol.ro/content/deficitele-bugetare-%C8%99i-infla%C8%9Bia

    – Deficitele gemene şi viabilitatea politicii economice, http://www.contributors.ro/economie/deficitele-gemene-si-viabilitatea-politicii-economice/

    – Se întoarce inflaţia?, http://www.contributors.ro/economie/se-intoarce-inflatia/

  3. Ce e mai favorabil pentru România în viitorul apropiat, în viitorii 4 până 10 ani, în ZE sau cu RON?
    Care sunt interesele locuitorilor țării azi și mâine? O monedă de tip sud-est în permanentă devalorizare (Turcia 40%, Iran 70 %) ca în Grecia, Italia, etc înainte de Euro? Economia cu monedă „moale“ evită prin devalorizare un șomaj șocant de mare de azi pe mâine. Economiile mici sunt devalorizate. Mai grav cred că e devalorizarea „economiilor de o viață“, devalorilarea contribuțiilor de peste 45 de ani al tinerilor de azi într-un sistem de pensii de „stat“. Tinerii primesc ca pensionari mai puțin decât au plătit ca asigurare de pensie. Pensiile „speciale“ de azi ….

    … „.. Acum nu mai îndeplinim criteriile de aderare la moneda unică și stăm cu ochii în jur să nu izbucnească o criză a piețelor emergente, care să ne prindă din nou cu promisiuni nesustenabile.
    Merită să acceptăm pariul pe care ni-l propune Guvernul?
    .. „……
    In ZE cu inflație sub 2 % stabilitatea monetară e mai mare. Riscul se vede în șomajul exorbitant de mare la tineri în sud-estul UE, în Grecia, Italia, Spania, Franța de prea mult timp.
    Soluții? Prognoze?

    • Solutii:

      Disparitia Statului Social

      Reformarea UE, care trebuie sa fie doar o uniune de capitaluri si forta de munca

      Renuntarea la politica de azil/refugiu; unul ca Mandela sau Desmond Tutu, desigur, pot fi protejati, dar nu si hoardele care iau cu asalt o societate pe care fie vor s-o distruga sau s-o paraziteze

      Prognoza:

      Daca nu se fac cele de mai sus, va urma disolutia Europei, urmata de o emigratie masiva spre SUA sau Rusia.

      Daca se aplica solutiile de mai sus, in vreo 10-20 de ani, Europa va redeveni o prezenta semnificativa

      • … Cap de Locuitor
        UE este o organizație occidentală EWG 1957, nu are nimic de-a face cu fantezii estice (frustrare?). UE nu se va destrăma. Unanimitate de voturi nu mai funcționează. Refondarea franceza în UE.27 nu se va realiza, de acord cu îngrijorarea dvs. Nu vom avea două budgete, unul separat ZE.19 și unul UE.27. Nici un partener în UE.27 nu va alege calea dvs. Piața comună- Uniunea vamală UE rămâne fără doar și poate. Suedia, Danemarca, Olanda, Austria, Finlanda, Belgia, Luxemburg, Germania, etc își vor păstra asigurările sociale, deci Sozialstaat, la nivelul de azi. Unele schimbări masive vor fi la pensiile în sud-estul UE unde vârsta de pensionare de la 58-63 de ani nu va fi păstrată (Germania 67 de ani, exceptii azi la 63 de ani cu 45 de ani contribual). Franța trăiește azi o reformare forțată a lui E.Macron. UE cu BIP de 14.000 miliarde Euro pe an nu are asemănare cu Rusia lui Putin cu 1.200 miliarde Euro pe an. Politica e una, economia și comețtul mondial e altceva. Brânza se dă pe bani. Tinerii din sud-est emigrează în nord- vest. E o problemă, e o dilemă. Soluții? Nu cred că vor fi cele pe care dvs le-ați cerut ….

  4. Sa fim seriosi. Nu suntem invitati sa credem in nimic, nici de Viorica nici de PSD nici de Guvenrul lor. Ei habar nu au ce e aia wage-led growth. Ca nu ii duce capul. Ii duce capul doar sa dea mita electorala

  5. Multumim pentru articol si calcule.
    Ar fi ideal daca l-ar citi si intelege si cei carora le este adresat :).

    Eu as protesta impotriva unei legi ca asta care are atat de mult potential de destabilizare.
    De ce oare nu se merge pe o formula simpla?
    Punctul de pensie pentru anul urmator sa fie calculat in functie de incasarile CAS din anul precedent + o crestere estimata (cat mai realist posibil) + un deficit acceptat unanim si impartit la numarul de pensii de acordat.
    In acest fel, daca avem crestere economica, locuri de munca noi, cresterea salariului mediu, punctul de pensie va creste natural.

    • Pentru ca asta-I scopul, cel ce vine sa taie si sa aiba loc razmerite orchestrate, etc.

      Asta daca vor mai avea loc alegeri.
      Un popor de tampiti ar fi in stare sa zica, senin: e perfect legal sa nu mai ai alegeri. ce-mi trebuie alegeri, ca sa fiu ca-n vestul putred ? las’, am mai avut comunisti, si n-a fost asa rau.LAS’, DECAT CIOLOS, BOT, BARNA, GORGHIU, ORBAN, MAI BINE ASTA, CARUIA II PASA”

  6. Articolul este foarte bun, simplu si clar.

    Adevarul este ca si fara cresterea pensiilor ( prin stupizenia de lege propusa) bugetul Romaniei nu va face fata „crizei economice” urmatoare – nu mai are spatiu de manevra pentru reducerea cheltuielilor cand vor scadea brusc veniturile.

    Romania arata deja ca o tara tipica sud-americana : un segment minor de oameni educati, prosperi, preocupati tot felul de fleacuri la moda si marea masa de oameni needucati, saraci, neinteresati de nimic altceva decat blidul de fasole ( cumva normal ) care accepta primul imbecil/populist care propune „pomeni” si lupta cu strainii/Soros/evreii/imperialistii etc.

    Nu-i nici un secret ca cercul asta nu prea mai are cum sa fie rupt (vremurile cand Ataturk schimba tara impotriva vointei ei a trecut demult) si vom tot balti asa mult si bine.
    Fara infrastructura n-ai cum sa stimulezi dezvoltarea economica, fara dezvoltare economica n-ai cum tine tinerii in tara, fara tineri nu exista schimbare ( oamenii batrani nu revolutioneaza sisteme ), fara schimbare vom pastra in mare starea actuala. Punct. De la capat.

    Citesc acum pe Hotnews ca Beuran este propus presedinte la CNATDCU …

  7. Politicienii la noi nu marchează, deși ar putea, fata de ofensiva populista a PSD.
    Președintele ar putea foarte ușor sa propuna un referendum în care sa se aleagă între menținerea punctului de pensie și scăderea contribuției de asigurări sociale. Dacă PSD zice ca sunt bani, înseamnă că putem să menținem pensiile ca acum și sa scădem contribuțiile. Asta înseamnă să ți mobilizezi electoratul în jurul unor teme palpabile. Din nefericire în opoziție nu avem lideri pe măsură provocărilor. Sunt cramponati în jurul unor teme care presupun o sofisticare a electoratului care nu străbate dincolo de 25% din electorat cu niciun chip. Temele concrete, pe tărâmul populismului sunt singura șansă să pui în dificultate PSD.

  8. Merita, daca sintem beneficiarii avantajelor oferite de condamnatii, anchetatii si (inca) neprinsii care conduc si praduiesc tara! Ei dau, opozitia taie! Asta e tot ce stie „p*limea” (cum duios isi alinta alegatorii un „independent”)! Calculele corecte si cu bataie lunga sunt pentru fraieri, dupa cum se vede de 30 de ani (plus 45 de comunism). Eu continui totusi sa votez corect…

  9. Imi aduc aminte de o partida de poker, cindva tare demult, prin studentie. Un coleg, ne vi nde pontul ; Cunosc – zice el – un chelner dela Restaurantul din parcul Herastrau, stup de bani si ageamiu la poker. Venim 3, facem morisc stiuta bine si il curatam de toti banii .O singura probleam, nu poate juca decit dupa ce se inchide retsaurantul. Zis si facut, ne prezentam incepem partida pela ora 1 noaptea, dupa schema stiuta, morisca plusarilor. Nota bene, nu eram trisori, ci numai intelesi. La 5 dimineata, toti trei eram curatati de ctare che,\lnerul care a avut un noric ” porcesc „, pina si de banii pe care ii imprumutasem ca sa facem fata partidei .
    Acum, cei trei jucatori intelesi sint PSD. ALDE si UDMR. Si jocul le merge strasnic. Romania nu are norocul porcesc al chelnerului din istorioara si PIERDE….PIERDE….PIERDE…. , pina ce PIERE….PIERE….PIERE !
    Chibitii, PNL si toate micropartidele din ” opozitie” , inghut in sec vazind cum se umplu de bani cei trei excroci, asteapta sa le pice un bacsis din cistig, sau sa se elibereze un loc la masa, in scurtul timp cit un jucator din triada se duce sa faca pipi.
    Ehe, he…. cunoscatorii zic ca de fapt cei trei jucatori, intelesi asupra jafului , sint de fapt niste roboti, niste marionete, reproduceri execte ale lui Dragnea, Tariceanu si Kunor, dar marele papusar este unul pentru toti trei si sta deasupra mesei, cu toate sforile in mina. Inclusiv cele ale chibitilor.
    Ghici ghicitoarea mea ? Pe cine ghiceste insa, il asteapta o soarta grea: PASOL NA TURBINCA , CIORTI ! sau POHOD NA SIBIR ! ( ca sa citam din clasici )
    Si, fiindca acum imi da mina ( sint la un continent si un ocean distanta de Romania ),pot sa spun ; Si-am incalecat pe-o sa, si v-am spus povestea-asa !
    Aferim, dragi Romani, sa va fie de bine cu cei pe care i-ati ales si ii veti realege , cu siguranta, sa va conduca !

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Tudorescu
Cristian Tudorescu
Cristian Tudorescu este Managing Partner al companiei de consultanță Explore Asset Management, cu activitate de peste 15 ani în piața de capital locală și internațională.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro