marți, februarie 18, 2025

Targu Lapus la Bucuresti. Reversul unei oglinzi stanjenitoare.

LaBomba este / a fost un loc putin altfel decat Targu Lapus (vezi articolul semnat de Vlad Mixich). El se afla in centrul Bucurestiului, la doi pasi de Casa Poporului, langa Piata Cosbuc. Am scris altundeva despre el, din alta perspectiva. Acest loc este intr-adevar o fosta “bomba” de cartier, o carciuma care si-a indeplinit functia atata timp cat presiunea imobiliara din Bucuresti nu a pus sub indoiala continuarea activitatii ca bar. Patronii si pana nu de mult si proprietarii (care au cumparat prin nefericita lege 112) sunt sot si sotie. Ei au avut deschiderea si buna inspiratie de a accepta propunerea unui grup de initiativa care promoveaza educatia prin practica artistica. Astfel a luat viata La Bomba Studios.

Timp de aproape 5 ani copii din cartier, cetateni romani de etnii diferite, s-au intalnit in fosta “bomba” din Uranus-Rahova si au urmat ateliere de creatie artistica, fotografie, design, au invatat sa cante la diverse instrumente de la nume sonore precum Mihai Iordache si au performat alaturi de acestia pe scene importante din Bucuresti si Romania. Ofensiva Generozitatii s-a extins si in tara, intr-un program care a promovat cultura implicand comunitati rurale locale in productia de tip artistic (inclusiv o piesa de teatru). Proiectul pilot a avut loc la Limanu in 2009.

Atat copiii din cartierul Uranus-Rahova cat si parintii lor (unele din mame gatesc pentru vanzatorii de flori din Piata Cosbuc) au avut doar de castigat in urma acestor initiative. Ceea ce scoala din Targul Lapus a esuat sa obtina – cu un amplasament gandit in pripa dar facuta din bani (multi) europeni – Centrul Comunitar La Bomba si Ofensiva Generozitatii a reusit cu mai putini bani si mai mult entuziasm: copiii au gasit un sens in actul artistic si, ca efect secundar, au reinceput sa mearga la scoala.

LaBomba este una din putinele initiative cu adevarat de tip „grassroot” de pe la noi care, in intreaga sa activitate, a incurajat actul artistic si cultural si a aratat prin exemple de buna practica cum acesta are un rol major in educatie si crearea unui spirit de comunitate. O adevarata societate orientata spre includere si solidaritate se construieste doar prin incurajarea activitatilor comune, dincolo de bariere etnice, de nationalitate sau identitare de orice fel.

LaBomba, prin activitatea ei generoasa si „ofensiva” arata ca intr-adevar se poate sa construim o lume mai buna bazata pe incluziune si respect reciproc, si ca arta si cultura au un rol major in aceasta directie. Acest centru comunitar releva cum efectele marginalizarii sociale sunt atenuate prin activitati artistice si educationale comune. Este un exemplu de buna practica, un revers al medaliei cu chip stanjenitor pe care articolul domnului Mixich il scoate in evidenta. Avem nevoie si de multe exemple pozitive pentru ca multe fenomene de tip Targu Lapus pot fi pur si simplu si rezultatul unei lipse de exercitiu al bunelor practici.

Pentru a crea astfel de exemple este nevoie de o actiune concertata a triplei spirale administratie, universitate si corporatii (prin responsabilitatea sociala corporata CSR) care sa lucreze impreuna. Este clar, peste tot in lume, ca CSR-ul va avea nevoie de o redefinire fundamentala a strategiei de programare tocmai pentru ca prin ea se pot creea resursele umane necesare in viitor acestor corporatii.

In Romania minoritatile de orice fel (nu numai rromii) sunt vazute in continuare ca un „pericol social” si ca “absorbanti” de asistenta, dar mai rar sau deloc ca posibili generatori de resursa umana creativa. Aici este cheia esecului integrarii de pana acum. Poate ca nu “ei” sunt cei care cer sa fie asistati, poate ca propria optica asupra modului in care abordam fenomenul minoritar are nevoie de reevaluare. Aceasta ar trebui evident facuta prin abordarea chestiunii resursei umane pe termen mediu si lung; Romania este o tara plina de resurse, inclusiv umane, care sunt ignorate de multe ori din cauza propriei ignorante sau a stereotipurilor identitare de orice fel. Atata timp cat nu le folosim, cream o cultura a asistentei. Asa cum importam alimente in timp ce suprafetele agricole sunt necultivate, la fel ne plangem ca „nu avem oameni” cand oamenilor li se inchide apriori accesul la participarea in societatea pe baze de multe ori arbitrare.

Initiativele de tipul celor LaBomba, care combina productia culturala cu creativitatea si cu identificarea si educarea resursei umane, care au o baza comunitara si pornesc de jos in sus, care au capacitatea de a implica participanti indiferent de identitatile si dincolo de stereotipuri sunt probabil unele dintre cele mai importante in creatia unei societati viitoare inclusive si cu valori democratice participative raspandite in toate straturile populatie. Astfel de initiative au nevoie de incurajari clare care sa vina din partea celor trei tipuri de actori sociali amintiti – universitati, administratie, corporatii. In momentul de fata cei ce formeaza LaBomba sunt intr-o situatie in care au nevoie de sprijin moral dar si material. Sediul activitatilor La Bomba va fi evacuat (sau a fost deja) in urma presiunii imobiliare amintite la inceputul articolului. Singura dorinta declarata a organizatorilor este sa isi poate continua activitatea. Sper sa isi poata gasi o noua locatie prin generozitatea posibililor mecena din Bucuresti sau Romania, fie ei individuali sau corporatii multinationale.

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. Ce mai poti spune, calde feicitarii celor ce au fost ,,propietari pe 112,, grupului de initiativa, si dl. Alexandru Balasescu. Asemenea OAMENI ar trebui sa defineasca natiunea romana. Acestia ar trebui sa ocupe spatiul pe sticla tv, acest tip de oameni, din toate domeniile, sunt cei ce pot asigura ro. un viitor. Cu consideratie, cornel.

    • Respectandu-va dorinta am extras comentariul anterior. Sper ca va veti revizui putin vederile, dupa ce efectele unei interactiuni neplacute vor trece. Va multumesc pentru interesul aratat articolului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alexandru Bălășescu
Alexandru Bălășescu
Alexandru Balasescu este antropolog. A obtinut doctoratul la Universitatea din California, Irvine si un masterat in etnologie la Universitatea din Lyon. A predat in California, la Paris, Bucuresti si in Bahrain. Este autorul cartilor "Paris elegant, Teheran incitant" si "Voioasa expunere a ordinii mondiale", editura Curtea Veche. A fost director adjunct al Institutului Cultural Roman, Istanbul.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro