luni, februarie 26, 2024

Tăriceanu, ALDE și jocul lor de-a alba-neagra

Mi s-ar părea complet nepotrivit și curată pierdere de vreme să mă mai ocup încă o dată de abisurile psihologiei d-lui Călin Popescu-Tăriceanu.
E cum nu se poate mai inutil să mai analizez și astăzi cauzele în virtutea cărora el, dl. Varujan Vosganian, dar și ceilalți membri ai conducerii ALDE au decis că tocmai acum ar fi sosit momentul ca partidul lor, care la alegerile europarlamentare de abia dacă a colectat 4% din voturi, ar fi fost îndrituit să formuleze condiții maximale a căror îndeplinire ar fi condiționat rămânerea la guvernare. Condiții care, pe românește spus, erau echivalentul unui șantaj pe față. Josnic, mizer și fără miză.
La fel de inutil ar fi să ne mai întrebăm în urma căror procese de gândire dl. Tăriceanu a ajuns la concluzia că am avea de-a face cu o guvernare impotentă, guvernare la care ALDE este parte. Și pe care ar fi trebuit să o întărească o restructurare căreia d-na Dăncilă i-a răspuns doar cu promisiunea unei remanieri. Poate chiar și cu încă câțiva posmagi în plus pentru oamenii manechinului de odinioară de la APACA. Și aceasta fiindcă nimic notabil nu s-a schimbat nici în logica, nici în stilistica guvernării după șocurile succesive încasate de aceasta în zilele de 26 și 27 mai. Guvernarea a rămas aceeași cu sau fără dl. Liviu Nicolae Dragnea la timona PSD. Diletantă, neprofesionistă, defectivă de o viziune de ansamblu. Care, după circul de ieri, pare încă și mai mocirloasă.
Așa că, dacă dl. Tăriceanu și ceilalți domni și doamne din conducerea ALDE ar fi fost cu adevărat serioși, dacă ar fi fost cu în mod real preocupați de viitorul țării, mai mult ca sigur că ar fi votat căderea guvernului condus de d-na Viorica Dăncilă cu ocazia moțiunii de cenzură de la sfârșitul trecutei sesiuni parlamentare. Nu ar fi așteptat sfârșitul lunii august spre a simula luarea de distanțe față de PSD și aceasta doar pentru a se afla pur și simplu în treabă.
Prin tot ceea ce a făcut în ultimele zile, dl. Tăriceanu s-a dovedit un om politic epuizat, care, în cele din urmă a ales ca el și partidul să stea pe locurile de dinainte stabilite. Ceea ce însă nu înseamnă deloc că liderul ALDE nu a ajuns de-a dreptul caraghios . Și nu oricum, ci mult peste marginile iertate, pierzându-și până și ultimul dram de credibilitate. Doar comunicatul dat aseară publicității de șefii coaliției îl egalează la capitolul caraghioslâc pe dl. Popescu- Tăriceanu.
Dacă aseară ALDE ar fi decis părăsirea guvernării, cel puțin până după alegereile prezidențiale, adică până în primele luni ale anului 2020, atunci când situația politică a țării se va reseta complet, România ar fi fost condusă de un guvern minoritar PSD. Cu doamna Viorica Vasilica Dăncilă în chip de prim-ministru. Guvern mai mult sau mai puțin pe față susținut atât de ALDE cât și de parlamentarii UDMR.
Sigur, Opoziția nu ar fi avut ce face și la începutul viitoarei sesiuni parlamentare ar fi introdus o moțiune de cenzură. Ar fi avut aceasta vreo șansă de a trece? Puțin probabil. ALDE, rămas fără miniștri, ar fi făcut pe niznaiul, ar fi jucat la cacealma, la două capete ,ar fi practicat jocul de-a alba-neagra fiindcă în nici un caz nu și-ar fi retras oamenii din structurile de putere locală și nici nu și-ar fi asumat riscul ca aceștia să fie alungați de acolo. Căci doar așa vor avea pe mai departe acces la fonduri și numai astfel își vor putea îngădui luxul de a mai spera că va avea un minim succes la alegerile programate pentru anul viitor.
UDMR a afirmat zilele trecute prin vocea d-lui Korodi Attila că nu va intra sub nici o formă la guvernare ceea ce nu exclude însă defel ipoteza că, la momentul potrivit, dl. Kelemen Hunor nu ar fi anunțul că reprezentanții în Parlament ai formațiunii pe care o conduce vor vota moțiunea de cenzură după cum le va dicta conștiința. Ceea ce tot susținere a PSD înseamnă.
Poate că Pro România ar fi votat de data aceasta în cu totul alt chip decât a făcut-o la sfârșitul trecutei sesiuni parlamentare fiindcă între timp s-a acutizat conflictul dintre d-na Dăncilă și dl. Ponta. Unde mai pui că sunt în PSD destule voci care susțin că ar fi fost preferabilă intrarea partidului în Opoziție, așa că fostul președinte al partidului ar fi fost scutit de cine știe ce mari dileme morale. Aceasta, dacă le-a avut vreodată.
Deocamdată, ALDE rămâne la guvernare. PNL nu va avea ce face și va depune moțiunea de cenzură. Iar mai departe filmul va decurge cum vi l-am rezumat mai sus. Cu PSD la guvernare cel puțin până după Prezidențiale.
Comentariu publicat concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Ce se intampla cu ALDE-le lui Tariceanu confirma ca in democratia romaneasca esti cu atat mai tare cu cat esti mai irelevant pentru popor. Asta se cheama: comunism.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro