joi, iunie 24, 2021

Taxa pe carbon la graniță – test pentru Uniunea Europeană în materie de diplomație climatică și eficiență normativă

Parte din pachetul legislativ Pactul Ecologic European lansat în 2019 care țintește spre neutralitatea climatică până în 2050, și anume propunerea pentru taxa pe carbon la graniță (mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon – CBAM) a creat de la bun început rezistență, atât la nivel intern cât și în afara UE, deși ar putea aduce venituri la nivelul UE în valoare de 14 miliarde de euro pe an. Pe de o parte, companiile europene nu susțin aplicarea taxelor pentru emisiile de gaze cu efect de seră (GES) pentru că ar rezulta în creșterea prețurilor produselor comercializate pentru consumatori și, pe de altă parte, partenerii comerciali, precum SUA și China, percep o astfel de măsura drept una restrictivă asupra comerțului cu UE și sugerează maximă precauție din partea legislatorilor.

Drept urmare, apar întrebări precum: Ce fel de stimulente și concesii va trebui să ofere UE în cadrul diplomației climatice cu SUA și China? Care ar putea fi repercusiunile comerciale pentru UE în cazul în care nu câștigă sprijinul SUA și al Chinei? Cum va reuși UE să se conformeze normelor OMC?

Acest articol își propune analizarea aspectului extern/geopolitic, mai exact importanța colaborării și negocierii multilaterale cu țările generatoare de cele mai mari cantități de emisii carbon – SUA și China – și obținerea compatibilității CBAM cu normele Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT).

Pentru realizarea cu succes a propunerii Comisiei Europene pentru taxa pe carbon la graniță sunt esențiale două elemente:

  1. Diplomația climatică: obținerea sprijinului  extern din partea SUA și a Chinei, care să dea dovadă de un grad de acceptare a propunerii, pentru a evita măsuri comerciale de retaliere;
  2. Eficiența normativă: este imperios ca propunerea per se să fie comprehensivă și să se conformeze regulilor OMC, pentru atingerea scopului inițial.
  • Ce este CBAM și care sunt obiectivele și implicațiile acestei propuneri?

Comisia Europeană intenționează să publice în iunie 2021 propunerea pentru impunerea unei taxe pe carbon la graniță. Similar UE ETS – piața unică a certificatelor pentru emisii de gaze cu efect de seră (GES), obiectivul CBAM este menținerea unei balanțe competitive și atingerea unui level-playing field cu companiile din afara UE privind taxarea emisiilor GES. Acest lucru ar presupune eliminarea treptată a procesului de alocare gratuită a certificatelor de emisii GES pentru companiile europene, care în acest moment sunt scutite de plata pentru emisii. Aplicarea CBAM ar însemna taxarea unor produse importate cu conținut înalt de emisii GES, precum: oțel, aluminiu, ciment, electricitate și unele substanțe chimice utilizate în îngrășăminte, într-o formă racordată la prețul carbonului în sistemul ETS. Benjamin Angel, oficial al Comisiei Europene, face referire la soluția stabilirii unei norme pe cantitatea de carbon per produs și înmulțirea acesteia cu prețul ETS.

În ciuda obiectivului propus, în acest moment sunt foarte multe necunoscute în legătură cu modul de evaluare și implicațiile directe ale CBAM: repercusiunile la nivel internațional, costurile pentru companiile europene, cu cât va crește prețul acestor produse la nivel intern, cum va fi afectată competitivitatea companiilor europene la nivel global, cum se va aplica CBAM asupra țărilor cu o piață ETS cel puțin la fel de ambițioasă ca cea europeană i.e. Regatul Unit sau California în SUA.

  • Abordarea multilateralăsine qua non pentru comerțul global și diplomația climatică

O abordare unilaterală din partea UE pe CBAM s-ar dovedi contraproductivă și, cel mai probabil, nu-și va atinge scopul de reducere a emisiilor de GES la nivel global, cu potențial de a declanșa noi dispute comerciale și, în același timp, ar submina leadershipul european pe climă. John Kerry, emisarul special american pentru climă, recent a atenționat UE să evite decizii unilaterale pe baza CBAM, tocmai pentru că o asemenea taxă ar putea conduce la măsuri protecționiste din partea celorlalte blocuri comerciale. Retalierea SUA prin tarife comerciale pentru mărfuri foarte comercializate sub administrația Trump în 2018 este totuși o experiența recentă și atunci UE a avut de pierdut în urma tarifelor pentru oțel (25%) și aluminiu (10%), în valoare de aproximativ 6,4 miliard de euro.

În ciuda obiectivului de neutralitate climatică al Chinei până în 2060, președintele Chinei, Xi Jinping, a anunțat în cadrul unei discuții pe cooperarea climatică cu Franța și Germania că „acțiunile climatice nu ar trebui sa devină o scuză pentru a face geopolitică, atacând alte țări ori aplicând bariere comerciale”.

Figura 1: Balanța comercială a UE – importuri și exporturi în 2019

UE are o balanță comercială pozitivă (vezi graficul pentru importuri-exporturi ale UE), dar aplicarea tarifelor din partea Chinei și SUA, cei mai mari parteneri comerciali, pentru o serie de produse europene va avea consecințe substanțiale pentru economia europeană, care încă nu a declanșat stimulii financiari necesari pentru recuperarea din criza provocată de pandemia de COVID-19. Astfel, în 2018, UE a fost cel mai mare importator de oțel din lume, acesta fiind adus în principal din China, Rusia, Turcia, Marea Britanie și Ucraina; energia electrică din Rusia, Ucraina și Balcanii de Vest, iar cimentul – din Belarus, Columbia, Turcia și Ucraina. În plus, CBAM este prevăzut ca o măsură care treptat își va extinde aria de acoperire în alte industrii.

În consecință, colaborarea este esențială în realizarea propunerii CBAM, iar UE ar trebui mai întâi să obțină sprijinul SUA (oportunitate deschisă sub administrația Biden care a propus de curând $1.9 trl pentru Planul de Stimulare Economică – Stimulus Plan), acțiune coroborată prin negociere și „tatonare” cu China. SUA și China au anunțat de curând intenția lor de a colabora în lupta împotriva schimbărilor climatice acționând „cu seriozitate și urgența necesară”. Fiind singura regiune care și-a asumat angajamentul pentru neutralitatea climatică, până în 2050, și care deține cel mai comprehensiv pachet legislativ pe tranziție energetică și contracararea schimbărilor de climă, UE ar putea juca rolul de leadership în diplomația climatică. Prin soft power, tatonare, diplomație multilaterală și bilaterală, mai ales în negocieri, și fără amenințări comerciale, printr-un proces de intensificare a eforturilor în mod constant, coerent, coordonat, constructiv, UE ar putea ocupa un rol crucial în îndemnarea țărilor terțe pentru intensificarea eforturilorîn vederea combaterii schimbărilor climatice.

Figura 2: Legacy Trade, 2019

  • Clubul de stabilire a prețului pentru emisiile de GES?

Institutul Kiel al World Economy propune ca UE să lucreze pentru planificarea unui Club de stabilire a prețului pentru emisiile de GES alături de SUA și China. Gabriel Felbermayr, președintele Institutului, susține că UE are deja experiența eșuată a extinderii ETS în sectorul aviației, când după eforturi de a aplica certificatele pe emisiile GES pentru zborurile din interiorul și în afara UE au dat greș, urmare a amenințărilor vehemente ale SUA și Chinei in acțiuni de retaliere. Dezavantajul imediat al ideii de „club” este rezultatul scăderii prețului pentru certificate ca efect al ambițiilor modeste în obiectivele climatice din partea celorlalți parteneri și, respectiv, de a nu servi scopului de neutralitate climatică.

● Compatibilitatea OMC: de la leadership în diplomație la eficiență normativă

După alinierea SUA și China pe CBAM, compatibilitatea cu normele schimburilor comerciale globale în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului și anume principiul tratării în mod egal a mărfurilor importate și a celor interne reprezintă, în acest moment, un prim obstacol tehnic în aplicarea CBAM la nivel global. Partenerii comerciali suspectează UE de măsuri protecționiste prin utilizarea CBAM. Cu toate acestea, există un temei juridic în cadrul Acordului General pentru Tarife și Comerț (GATT) conform articolului XX ce permite membrilor OMC să (b) pună în aplicare măsuri necesare pentru a proteja viața sau sănătatea oamenilor, animalelor sau plantelor ori (g) a resurselor naturale. În temeiul acestor dispoziții există o modalitate de a avansa pe subiectul obiectivului de climă și mediu. Diplomația climatică va trebui să meargă împreună cu politicile climatice și comerciale. CBAM trebuie să se aplice nediscriminatoriu și să evite restricțiile disimulate ale comerțului internațional, urmărind strict obiectivele ecologice ale UE, în special pentru a combate mai bine emisiile de GES și urmărind să creeze condiții de concurență echitabile la nivel mondial.

  • Concluzii

În acest moment, CBAM este o problemă în special geopolitică, ce vizează principalii partenerii comerciali ai UE. Imediat după identificarea unui anumit consens, mai ales cu SUA și China, contradicția cu normele OMC va trebui, la rândul său, soluționată. Dacă CBAM este necomprehensiv și incongruent la nivelul politicii externe, această propunere ar putea declanșa potențiale tensiuni și măsuri de retaliere comerciale pentru anumite produse importate. Exemplul sectorului aviației privind extinderea EU ETS reflectă foarte bine potențialele provocări la adresa CBAM și importanța unei strategii pe termen lung pe acțiunile de climă care să includă și ceilalți parteneri externi ai UE.

De la leadershipul UE în domeniul climei, putem ajunge la izolaționismul climatic și la începutul unei ere de protecționism ecologic. Comisia Europeană acționează acum într-un mod precaut, pentru a se proteja de inacțiunea altora în domeniul climei. Cu toate acestea, printr-o abordare strategică, multidimensională, cu ținte pe termen mediu-lung, prin alinierea acțiunilor necesare a diverselor sectoare – CBAM își poate atinge scopul de reducere a emisiilor de GES la nivel internațional.

Distribuie acest articol

17 COMENTARII

  1. Luate „face value” intentiile par bune. Aici incep problemele. Care va fi costul real al acestei aventuri si mai ales cine il va suporta? Suntem absolut siguri ca asta e calea de urmat?… Cine isi asuma costul in vieti omenesti pe care aceasta schema revolutionara il va avea, ca toate celelalte scheme revolutionare, de-a lungul istoriei?
    Cateva probleme:
    1. Incepem cu o taxa, semnul fara echivoc al unei actiuni politice lipsite de idei si inspiratie. Planuri marete cu banii altora stiu sa fac si eu.
    2. Izolationism climatic? E o iluzie, poluarea nu cunoaste granite.
    3. Europa are la conducere figuri politice fara responsabilitate fata de cetatenii europeni.
    4. Imposibilitatea cetatenilor de a avea un cuvant de spus in deciziile liderilor (nealesi) ai uniunii este profund nedemocratica si lasa poarta larg deschisa diverselor agende personale, cu impunitate absoluta.
    5. Exista o ruptura destul de clara intre asteptarile europenilor si agenda liderilor. Acest stil de relatie functioneaza cand o ducem bine, dar de indata ce securitatea personala/economica ne este amenintata bruma de civilizatie va zbura pe fereastra.
    6. Europa are probleme mari la nivel intern, insa pretinde sa schimbe soarta lumii. Nu am incredere deloc in aceasta abordare, singurul efect va fi arderea de pomana a fondurilor luate cu japca prin taxe.
    7. Europa are pretentii de a concura cu USA, China…insa, pe plan intern, Romania asteapta la poarta schengen de mai bine de 10 ani (!). Imaginati-va granita cu control de pasaport intre New York si New Jersey.
    8. Odata lansat demonul emisiunii de euro, asistam la escaladarea unei noi taxe, inflatia. Din cauza slabei educatii, lumea nu realizeaza ca inflatia este in fapt o taxa perversa, pedepsirea celor capabili de a gandi mai departe de prezentul imediat.
    9. Nemultumirea generala legata de clasa politica, exacerbata de efectele masurilor din pandemie, va deschide larg portile catre partide antisistem. Visele verzi ale subtirelei paturi de contopisti, birocrati si socialisti de sampanie vor ajunge probabil la cosul de gunoi, atunci cand realitatea va bate la usa.

    Singura salvare a europei ar fi trecerea la doctrina europe first, starpirea din temelii a coruptiei, domnia legii, stoparea completa a migratiei extraeuropene, integrarea natiunilor intr-un superstat european cu lideri ALESI (daca e cazul, cu mecanisme simple de exit)… dar pentru asta e nevoie de lideri capabili, onesti si care inteleg idea europeana, ori nu e deocamdata deloc cazul.

    Cand ai o populatie prospera, civilizata, sanatoasa si educata problema poluarii se va rezolva prin evolutie, nu revolutie.

  2. De la leadershipul UE în domeniul climei, putem ajunge la izolaționismul climatic și la începutul unei ere de protecționism ecologic.

    Exact la asta se va ajunge. Masurile EU, impuse cu ciocanul, vor duce la o scumpirea fara precedent a tuturor produselor si, in consecinta, la scaderea drastica a nivelului de trai. Competitivitatea Europei, care si asa e nu e prea grozava, va fi la genunchiul broastei. EU va importa masini, auto, otel, electronice si chiar si mincare din China, Rusia, USA si va produce pamflete cu poze frumoase.

  3. ??!!!?!! „Aplicarea CBAM ar însemna taxarea unor produse importate cu conținut înalt de emisii GES, precum: oțel, aluminiu, ciment, electricitate și unele substanțe chimice utilizate în îngrășăminte, într-o formă racordată la prețul carbonului în sistemul ETS.

    Dar nu ar fi mai ecologic ca UE sa renunte la utilizarea unor materiale ata de poluante si energofage precum aluminiul, otelul si cimentul? Si sa isi produca singura electrictatea prin tehnologii verzi?

    Nu? Nu se poate?

    Atunci despre ce este vorba ?

  4. 1- curata rezilienta in viitor. As atrage atentia doritorilor de taxe ca tocmai ce se discuta despre suspendarea diverselor taxe pe importurile de otel din spatiul extra-comunitar datorita 1. Lipsei de capacitati in UE. 2. Reducerii productiei in China datorita pandemiei coroborata cu un avant al sectorului industrial, neasteptat, din aceeasi tara 3. Desteptaciunii celor care sunt la fraiele politicilor anti-concurentiale in UE ( aprobam fuziuni siemens -alstom dar ne uitam urat la Arcelor si-l fortam sa vanda active sănătoase unora care datorita pandemiei si dimensiunii/rezilientei 😊 mai reduse intra in faliment!
    „Aplicarea CBAM ar însemna taxarea unor produse importate cu conținut înalt de emisii GES, precum: oțel, aluminiu, ciment, electricitate și unele substanțe chimice utilizate în îngrășăminte, într-o formă racordată la prețul carbonului în sistemul ETS”
    – in ritmul asta o sa trăim toti europenii din servicii airbnb si o sa vindem suveniruri turistilor din clasa de mijloc asiatica/africana/sud-americana. Normal ca la genul asta de economie sunt mai importante digitalizarea, ecologia si politicile de incluziune sociala decât infrastructura si irigatiile.

    „în 2018, UE a fost cel mai mare importator de oțel din lume, acesta fiind adus în principal din China, Rusia, Turcia, Marea Britanie și Ucraina; energia electrică din Rusia, Ucraina și Balcanii de Vest, iar cimentul – din Belarus, Columbia, Turcia și Ucraina.” – stati sa vedeti datele pe 2021!

  5. Domnul florix, sunt complesit de aceasta noua directie a chinei pt. Următoarele N cincinaluri. Da in realitatea actuala se pare ca produce otel in draci iar curentul este produs pe baza de carbune tot asa.

    Cata vreme ai dimensiunea unui continent iar raspandirea bogatiei la fel de inegala, ratiunea economica iti spune sa externalizezi dar mai asa, pe la periferia saraca a tarii.

    Nici măcar repornirea unui laminor sau unei capacitati de productie nu se face de azi pe maine, la fel nici constructia unei singur uzine siderurgice, asa ca pana vor creste doar panselute in China mai e multa istorie înainte. Pana atunci sa vorbim despre actualitate va rog.

  6. @Carolina Novac

    „obținerea sprijinului extern din partea SUA și a Chinei, care să dea dovadă de un grad de acceptare a propunerii, pentru a evita măsuri comerciale de retaliere”

    Stimata duduie, pe mine m-a bufnit rasul cand am citit ce „furculision” ati strecurat in text. „Commercial retaliation”, cum cred ca a sunat originalul de unde ati copiat partea asta, s-ar traduce „contramasuri comerciale”, intrucat „retaliation” inseamna „razbunare”. In limba romana, „retaliere” inseamna „ajustare la croitor”, sau „modelare”.

    • Stimata doamna,

      Va mulțumesc pentru comentariu și intr-adevar ‘contramăsuri comerciale’ e cel mai probabil traducerea adecvată. Deși, sa știți ca in vocabularul diplomației se utilizează și măsuri de retaliere, care, desigur, poate a fost tradus mot-à-mot. Eu lucrez de vreo 5 ani doar in engleză, de aici și poate anumite dificultăți in scrierea in limba romană.

      O zi buna sa aveți!

      Carolina

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Carolina Novac
Carolina Novac
Profesionist în afaceri publice europene în domeniul energiei cu peste cinci ani de experiență. În prezent, Carolina este Manager pe Politici și Reglementări UE la compania britanică National Grid Ventures, iar anterior a lucrat la ENTSOG, Weber Shandwick, și Comisia Europeană. A studiat la Colegiul Europei în Bruges, Belgia și Universitatea din București, Facultatea de Istorie. Carolina este expert afiliat pe politici energetice la Europuls și membră la Jeunes énérgiticiens(nes) (comunitatea profesioniștilor francezi în energie la Bruxelles). Studiile absolvite: bursieră la Colegiul Europei în Bruges, master in Politici europene; Facultatea de Istorie, master în Tehnici Diplomatice și licență în Relații Internaționale la Universitatea din București. Carolina vorbeste fluent engleza, franceza și rusa, și este originară din Republica Moldova.

Carte recomandată

Iata o carte cu un subiect in aparenta simplu: o familie de romani cu un copil mic se muta in strainatate si invata incet-incet sa depaseasca o serie de neajunsuri si sa se impace cu altele. Mihai e scriitor (adica veniturile lui sint subtirele), sotia lui are un job nou de care e foarte multumita… vezi aici continuarea

 

 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Claudiu Iordache, înlocuit cu Gelu Voican Voiculescu la conducerea Institutului Revoluției

Ieri 30 martie 2018, membrii Colegiului Național al Institutului Revoluției Române l-au destituit pe Claudiu Iordache din fruntea acestui institut, numindu-l în...

Despre legea Goodhart și efectele ei perverse

Există o deosebire esențială între a măsura proprietăți fizice în laborator și a măsura activități umane în societate. Când...

Primele concluzii după întâlnirea Joe Biden – Vladimir Putin din Geneva, 16 iunie 2021

În articolul anterior, dedicat întâlnirii Biden – Putin, am trecut în revistă o serie de informații legate de contextul inițial de la...

Vânzarea de automobile „Dacia 1300”, aparate de radio, televizoare şi maşini de cusut, în rate lunare (octombrie 1973)

Pentru amatorii de istorie a autovehiculelor fabricate în România, exporturile semnificative de automobile „ARO” şi „Dacia” în Columbia nu constituie o noutate....

Să ascultăm instituțiile de știință din România. Spunând… ce?

Anunțurile de pe paginile de internet ale societăților de știință din România, sau cele ale universităților și institutelor...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

 

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro