sâmbătă, septembrie 19, 2020

Teama

Nici nu se încheiaseră bine dezbaterea și votul asupra moțiunii de cenzură de marțea trecută și mai-marii coaliției pesedisto- aldiste și-au și dat jos masca.
Doamna Viorica Vasilica Dăncilă, îmbrăcată în alb și devenită astfel, în imaginația ei de om cu mintea rămasă la vârsta basmelor, mai pură și mai inocentă chiar decât Alba ca Zăpada, făcea pe cruciata. Poza în femeia înțeleaptă, încrezătoare în colegi (ținuți în bănci pentru ca Doamne ferește!, să nu trădeze și să nu pună bilele de vot aiurea) numai bună să se metamorfozeze într-un fel de mamă a națiunii care până ieri a înghițit multe. Care, însă, de acum încolo va fi mai fermă, mai stăpână pe situație.
Iar dl. Călin Popescu-Tăriceanu, șeful din ce în ce mai inexistentului ALDE, partidul care nu izbutit să obțină la alegerile din 26 mai nici măcar un singur loc de europarlamentar , și-a regăsit instantaneu îngâmfarea și tupeul. Și-a permis chiar să facă glumițe pe seama rezultatelor referendumului cu ușurința și degajarea celui care a scăpat de întâlnirea care i-ar fi putut fi fatală cu procurorii DNA.
Aparent, doamna Viorica Vasilica Dăncilă avea marți după-amiază toate motivele să fie satisfăcută. Chiar încântată de sine însăși. După dezastrul electoral al PSD din ziua de 26 mai ei personal i s-au întâmplat numai lucruri bune. În 27 mai a fost arestat cel care o făcea să nu mai poată fi ea însăși, banditul Liviu Nicolae Dragnea, căruia tocmai în ziua moțiunii i se renova noua locuință de la Rahova. În 28 mai doamna Dăncilă a fost înscăunată președinte interimar al PSD, iar câteva zile mai târziu și-a impus voința ca pe 29 iunie să aibă loc Congresul extraordinar al partidului. După ceea ce s-a întâmplat marțea trecută în Parlamentul României, d-na Dăncilă va deveni mai mult ca sigur, cu ocazia Congresului, președinte cu acte în regulă. Și, după cât se pare, până în ianuarie 2020, atunci când lucrurile s-ar putea să se complice iarăși fiindcă e din ce în ce în ce mai evident că PSD nu are nici cum, nici de unde să găsească un candidat cât de cât viabil la alegerile prezidențiale, doamna Dăncilă este stăpână pe situație.
Aceasta dacă facem abstracție de avertismentele din ce în ce mai îngrijorătoare, venite atât din partea specialiștilor serioși din țară cât și dinspre forurilor internaționale că situația financiară și economică a României este din ce în ce mai proastă. Iar soluții de supraviețuire va trebui să găsească ea, eventual Eugen Orlando Teodorovici, iar nu Darius Vâlcov, omul atât de valoros și rar, după cum îl caracteriza pușcăriașul Dragnea, încât DNA a cerut să fie pus sub control judiciar.
Motive de liniște și de mulțumire ar trebui să aibă și dl. Călin Popescu-Tăriceanu. Scăpat de coșmarul drumurilor la DNA de senatorii de aceeași teapă, pare-se că își va duce mandatul de senator și de președinte al Senatului până la capăt. Numai că nu se poate ca dl. Tăriceanu să nu fie preocupat și de ce se va întâmpla după. La viitoarele alegeri locale și parlamentare pentru el și pentru ALDE se prefigurează un dezastru. Se conturează tot mai amenințătoare perspectiva ca partidul pe care îl conduce să nu atingă pragul intrării în viitorul Parlament. Și cine știe ce schelete mai ascunde prin dulapuri atât de lașul, de vidul, de umflatul în pene domn Tăriceanu?
Trăgând linia și făcând socoteala, marți coaliția PSD-ALDE nu a obținut decât o amânare. Scadența va veni la alegerile viitoare. Și sunt destule semne că va fi una usturătoare. Așa încât în spatele zâmbetelor, glumițelor, vorbelor sfidătoare rostite de reprezentanții Puterii, după votarea moțiunii, se ascunde, indubitabil, teama.
Nu de alta, dar până și o minte de pesedist știe că ulciorul nu merge de multe ori la apă.
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors. ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Trebuie retinut ca involutia este generala. Situatia, simbiozei PSD – ALDE, a fost posibila si
    datorita inexistentei unor adversari/opozanti politici in masura sa reprezinte o alternativa. Situatia
    este cunoscuta,dar solutiile -inca- nu au aparut….

  2. Se tem, dar nu prea tare. Vor scapa cu aminari, cu injumatatiri din cauza virstei, bunei purtari sau lucrarilor „stiintifice”. Iar averile lor obtinute prin furt, ascunse in cimitire, paradisuri fiscale, pe numele copiilor si asociatilor, le vor ramine in posesie. In plus, ne vor da lectii de morala, precum tupeistii de Nastase si Severin… Asta e adevarat problema. In timp ce tara nu isi recupereaza banii, ramine fara investitii si fara tineri.

    • Fără tineri, fără investiții?
      Eliberarea 1989 din nationalcomunsimul ceaușist a însemnat 1990-2019 numai altă etichetă cu același personal, cu aceași mitologie mincinoasă? O generație care a risipit șansele eliberării 1989-2019? O generație care s-a lăsat păcălită cu „democrația originală” Iliescu/FSN și Dragnea&Tăriceanu?
      Opoziția are azi șansa să prezinte un orizont de cinci ani: învățământ mai bun, independența justitiei, stat de drept european fără doar și poate. Societatea civică e opoziția. Statul crează cadrul legal pentru o economie compatibilă cu ceilalți parteneri în UE. In „momentul istoric prielnic” Președițtia Româna UE 2019 la București un guvern de jecmănitori, hoti, tâlhari, ticăloși iși bate joc de democrație, de o țară întreagă?
      Lumina libertății va birui.

  3. zic ca scadenta va veni cu mult mai repede decat se asteapta pesedeaua.

    Ei, cei de la PSD, se asteptau sa poata guverna linistiti pana dupa 2020 – acum nu cred ca mai este asa de clar…Deci ramane cum am scris mai sus – decontul vine mai repede.

    Zic ca Ianuarie 2020 este momentul – dar pana atunci unii isi pot vedea inca linistiti de treaba.
    Pacat, dupa cate lucruri rele s-au intamplat isi si colo, mai peste tot.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Cuvintele care ucid şi zidurile din noi

“Şcoala noastră e o şcoală unilaterală intelectualistă, iar nu o şcoală educativă, în sens larg. Ea nu ţine seama nici de...

Isus al meu: o cronică şi două scrisori

Am citit cu interes şi multă curiozitate intelectuală volumul Isus al meu al lui Gabriel Liiceanu şi pentru că sunt un cititor...

Soluție: Trenuri la Aeroportul Otopeni la cadență de 10′

Un proaspăt comunicat al CFR Călători ne spune că în urma analizei graficelor de circulație împreună cu CFR Infrastructură s-a ajuns la...

Modernizarea societății românești și formele fără fond: Academia Română, Curtea Constituțională și altele

Incompatibilitatea dintre formele de import și fondul românesc. Teoria formelor fără fond ”Inainte de a avea o umbră...

Despre inconsistența „punctelor critice” în evoluția sistemelor naturale complexe

Tu vei muri de bătrânețe. Eu voi muri din cauza schimbărilor climatice. Tânăra care poartă pancarta pe care se...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.