joi, iulie 25, 2024

Teatru, istorie, controverse

Nu cred să existe român cât de cât școlit care să nu fi auzit despre comuna Flămânzi(azi orășel aflat în componența județului Botoșani) și despre principalul eveniment legat de istoria acesteia. Flămânzi a fost locul în care s-a declanșat Răscoala de la 1907.

Relația dintre actualul mic orășel botoșănean și locul de început al unuia dintre cele mai proeminente evenimente din istoria secolului al XX lea românesc este, poate, unul dintre singurele puncte asupra căruia toată lumea cade de acord. De aici încolo încep nenumărate controverse. Ca, de pildă. De ce s-au revoltat țăranii când până atunci era la mare preț mitul țărănimii fericite? Care era relația dintre țărani, arendași și marii proprietari de pământ? Este oare adevărat că imensa majoritate a arendașilor și proprietarilor de pământ din Moldova era de etnie evreiască? Fapt care ar aduce o conotație anti-semită în operațiunea de reconstituire a cauzelor, desfășurării și interpretării respectivelor fapte. De ce au clacat conservatorii, de ce pacificarea a fost realizată de guvernul liberal venit la putere exact în momentul de punct maxim al crizei? Care a fost prețul în victime omenești plătit pentru respectiva pacificare? Au fost cu adevărat 11-12.000 de victime, așa cum am învățat noi, cei care am studiat istoria României în perioada comunistă, sau au fost mult, infinit mai puține, așa cum susțin o seamă întreagă de mărturii multă vreme ținute sub obroc de poliția minții ce a funcționat cu mult succes în aceeași perioadă? De ce au scris despre respectiva răscoală discursuri politice Octavian Goga, un binecunoscut pamflet I.L Caragiale, un roman de imens succes Liviu Rebreanu sau un azi catalogat drept rușinos volum de poezii Tudor Arghezi? De ce romanul lui Rebreanu a fost ecranizat în 1966 de Mircea Mureșan? Cât de mare a fost în imaginarul colectiv identificarea dintre personajul principal, țăranul Petre Petre, și interpretul lui, marele actor Ilarion Ciobanu? A fost cu adevărat mare Ilarion Ciobanu sau a fost el folosit în vederea acreditării ideii că marii actori pot fi chiar și fără școală? Ș.a.m.d.

Nu cred nici că cineva ce și-a făcut studiile medii în aceeași perioadă comunistă să nu fi știut măcar ceva despre Combinatul de fire și fibre sintetice de la Săvinești. Una dintre marile mândrii ale industriei socialiste. Cum se spunea în Epoca de Aur. Vreo 20.000 de oameni își câștigau de acolo pâinea zilnică, iar alte câteva milioane de români se îmbrăcau cu haine făcute din materia primă produsă acolo. A fost oare Combinatul de la Săvinești și el o parte din acel morman de fiare vechi, cum a catalogat industria românească întâiul premier post-decembrist? Un domn pe nume Petre Roman. Așa că trebuia privatizat în regim de maximă urgență? A reprezentat privatizarea o șansă pentru salvarea locurilor de muncă? Sau, din contră, privatizarea a însemnat o operațiune oneroasă de pe urma căreia platforma de la Săvinești a fost distrusă cu scopul bănuit de a nu reprezenta cumva o serioasă concurență pentru industria similară vestică?

Orașul Flămânzi se află la vreo 120 de kilometri de Piatra Neamț în vreme ce Săvineștiul e mult mai aproape de superbul oraș de la poalele Ceahlăului. Iată fie și numai un motiv ca o instituție de spectacole precum Teatrul Tineretului, loc în care se află la mare cinste spectacolele de teatru social, cu mare implicare în actualitate, să pregătească și să ne propună o montare care să ne supună atenției istoria controversată a acelor locuri. O istorie relativ mai îndepărtată în primul caz, una recentă în cel de-al doilea. Spectacol scris de Daniel Chirilă, regizat de David Schwarz și scenografiat de Alina Herescu.

Textul scris de Daniel Chirilă, la a cărui definitivare pentru scenă a contribuit, pesemne, și regizorul David Schwarz (cel puțin așa am dedus eu din textul scris de cel din urmă și inserat în, ca întotdeauna, excelentul caiet-program întocmit de Raluca Naclad), mai pune o a doua serie de probleme. Cum ar fi. Câte feluri de istorie există, este oare istorie o știință sau ceva fluid, în continuă revizuire, care e raportul dintre istorie, memorie și uitare, care ar fi rolul martorului în clarificarea desfășurării unui eveniment anume, cum se produce ciocnirea dintre istorie și interese politice, ce fel de istorie se predă (dacă se mai predă) în școală? Ș.a.m.d. Și, desigur, care e relația dintre mit și adevăr.

Atenție, nu, nu vă speriați, spectacolul de la Teatrul Tineretului nu este nicidecum o filă din eterna dispută dintre profesorii Lucian Boia și Ioan-Aurel Pop. E teatru și divertisment deopotrivă. Având meritul de a te pune pe gânduri.

Myth e numele unuia dintre personajele spectacolului Myth Show, în vreme ce pe cel de-al doilea îl cheamă Math. Myth este, însă, lucru relativ curios, numai că deliberat conceput astfel, omul relativ serios care îl cheamă în mod repetat la ordine pe Math, în aparență o adevărată enciclopedie, gata, oricând să recurgă la citate spre a-și susține afirmațiile. Numai că Math se arată a fi uneori ghiduș din cale afară. Ceea ce înseamnă că cele două personaje ale spectacolului sunt, mai curând, în distribuție complementară decât contrastivă. Dacă Myth respectă la virgulă scenariul prestabilit ( montarea e gândită pe modelul deja arhicunoscut al show-lui de televiziune, cu bilețele extrase de spectatori care astfel contribuie la desfășurare și stabilirea temelor), Math propune frecvent digresiuni vesele. Fapt ce mă duce cu gândul că, atunci când a scris scenariul viitorului spectacol, Daniel Chirilă i-a avut deja în vedere pe cei ce ar fi urmat să fie interpreții acestuia. Actorii Loredana Grigoriu și Paul Ovidiu Cosovanu. Ei sunt entertainerii ce populează decorul cu sclipici (nici o conotație negativă fiindcă așa trebuia să fie totul) datorat Alinei Herescu și valorat de lighting designerul Cristian Niculescu, ei mai interpretează o serie întreagă de personaje. De la femeia cu origini țărănești care știe cu totul altceva despre răscoală și care totuși s-a lăsat furată de interpretarea lui Ilarion Ciobanu, la fosta muncitoare de pe platforma industrială de la Săvinești sau la profesoara fals entuziastă care profită de tot ceea ce oferă predarea și examinarea online spre a ieși cât mai bine la inspecție.Și a lăuda și NTO, și Uniunea Europeană, și privatizarea, și progresul ca legitate a istoriei. Că așa e trendy și așa iei un calificativ bun la inspecția oricum măsluită. De la tatăl care îi răstoarnă planurile profesoarei la elevii prostuți, inculți sau șmecheri ori procurorul pentru care puțin contează adevărul.

Actorii cântă, dansează, se ironizează, comentează. În sarcina lor cade misiunea de a compensa o seamă întreagă de slăbiciuni structurale ale textului sau previzibilitatea formulei acestuia. La a cărei punere în pagină și în scenă contează și vocea de annoceur desăvârșit a Ginei Gulai.  

Teatrul Tineretului din Piatra Neamț

MYTH SHOW –O istorie a neîncrederii de Daniel Chirilă

Regia: David Schwartz

Scenografia: Alina Herescu

Muzica de scenă: Paul Ovidiu Cosovanu

Mișcarea scenică: Paul Dunca/Paula Dunker

Lighting design &video: Cristian Niculescu

Grafica: Levente Benedek

Cu: Lordana Grigoriu și Paul Ovidiu Cosovanu

Voce: Gina Gulai

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Daca tot ati adus vorba despre sangerosul an 1907, an in care framantarile sociale s-au soldat cu moartea a sute de tarani, as vrea sa fac doua scurte precizari. (1) Defectarea crucisetorului Potemkin in portul Constanta si raspandirea prin tara a catorva zeci de matrozi care faceau propaganda revolutionara a dus la crearea unei stari de spirit seditioase. Regele Carol I il banuieste pe ministrul invatamantului Spiru Haret de ceva propaganda revolutionara… (2) Una dintre cauzele izbucnirii rascoalelor in nordul Moldovei („ca din senin in marte, intr-o noapte”, a izbucnit din „Flamanzi si Vodivoaia”, vapaia rascoalei) a constituit-o exploatarea nemiloasa a taranimii de catre trusturile arendasesti conduse de Moshe Fisher si de fratii Yuster.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro