marți, aprilie 16, 2024

Tentativa CNCD de a acoperi cu o mantie de sacralitate viața mundană a BOR

Recent, două articole (aici și aici) au criticat în termeni acizi amendarea deputatului USR, Iulian Bulai, de către CNCD pentru o postare al cărei personaj principal ar fi (să zicem), Fecioara Maria. Textele abundă în calificative: gafă majoră, mutare stângace şi periculoasă, precedente obscurantiste (Sorin Ioniță); spectaculos de absurdă, neconstituţională, antieuropeană, ineptă (Ovidiu Raețchi). Autorii enumeră principiile care-i justifică: legiuitorul nostru n-a avut în vedere o lege anti-blasfemie religioasă niciodată în epoca modernă, nu se vede încercarea de a pune chestiunile de mai sus în echilibru cu libertatea de exprimare (Sorin Ioniță); este exclusiv o discuţie despre natura statului român şi despre drepturile şi libertăţile noastre; o deraiere gravă a statului român de la propriile principii fondatoare (Ovidiu Raețchi) etc.

Specificul „cazului Iulian Bulai”

Există un aspect descurajant al deciziei CNCD subliniat de ambii autori ai articolelor: Colegiul director al CNCD nu a înțeles pur și simplu „despre ce este vorba” în postarea lui Iulian Bulai. Îl citez pe Sorin Ioniță: „Pentru orice om vag alfabetizat e clar că avem aici ceea ce se cheamă o analogie: situaţia copiilor abandonaţi de astăzi e comparată cu cea a lui Isus cu intenţia limpede de a justifica o mai mare grijă pentru primii, cu atât mai urgentă cu cât azi am avea în societate condiţii mai bune decât în trecut, ei n-au şansa unor părinţi iubitori cum a avut Isus şamd”.

Colegiul director este precum un șofer care-și conduce mașina de decizii pe aleile democrației. Au membrii Colegiului carnete de șofer? Legea cere ca 2/3 (cel puțin) dintre membrii Colegiului director să fie licențiați în științe juridice. Se pare că acest lucru nu este suficient.

Alte aspecte invocate de Sorin Ioniță și Ovidiu Raețchi în „cauza Iulian Bulai” sunt mai delicate, cum ar fi apelul făcut CNCD la o decizie în spirit european. Însă Europa (ca și America) se află într-o „perioadă de isterie privind cuvintele și simbolurile și inabilitate în a înțelege contextul în care cuvintele și simbolurile sunt utilizate” (Wendy Kaminer). Ce a ajuns să însemne „europenitate” în confruntarea dintre libertatea de exprimare și discriminare o arată șocant o hotărâre din anul 2018 a Curții Europene pentru Drepturile Omului: cauza E.S. c. Austria.

Să fie interzis să susții că profetul Muhammad a fost un pedofil întrucât a avut relații sexuale cu o fată de 9 ani?

Doamna E.S. era lectoră la un seminar cu subiectul „Informații de bază despre Islam”. Unul dintre participanți (un jurnalist sub acoperire) a denunțat-o autorităților austriece întrucât vorbitoarea a susținut în timpul prelegerii că profetul Mahomed a fost un pedofil de vreme ce s-a căsătorit cu o fată de șase ani și a avut relații sexuale cu ea când avea nouă ani. Autoritățile austriece au pus-o pe S.A. sub acuzare pentru „disprețuirea doctrinelor religioase” și au condamnat-o. În luna octombrie 2018, CEDO a apreciat că pedepsirea lui S.A. pentru a-l fi numit pe Mahomed drept pedofil nu încalcă libertatea de exprimare.

Cum era de așteptat, hotărârea a provocat indignare. Citez dintre multele reacții ale unor teoreticieni ai libertății și democrației. Malthe Hilal-Harvald: „Voi susține că, prin această decizie, Curtea nu numai că întărește interzicerea blasfemiei, ci estompează și linia dintre discursul urii și blasfemie. Mai mult, Curtea urmează autoritățile austriece în discuția lor absurdă despre gradul de adevăr al declarațiilor reclamantului. În întregul ei exercițiu, Curtea aplică standarde incoerente pentru ceea ce ar trebui considerat drept limbajul acceptabil”.

Matthew Scott: „Prin susținerea a ceea ce ar fi de numit legea austriacă a blasfemiei, într-un moment în care astfel de legi au fost abrogate în majoritatea țărilor europene, Curtea a încurajat intoleranța religioasă, subminându-i pe moderați și a oferit un argument util islamiștilor. « Vă plângeți de legile noastre despre blasfemie », vor spune fanaticii însetați de sânge din Pakistan, « dar chiar și instanța voastră de vârf în materie de drepturile omului afirmă că legile blasfemiei sunt necesare într-o societate democratică. În mod clar, noi avem dreptate și voi greșiți »”.

Shane Armstrong: „Libertatea de exprimare în Europa a primit o lovitură fatală. [Judecătorii europeni] plasează protejarea reputației lui Mohammed deasupra protecției copiilor […], de vreme ceea ce se consideră o declarație de fapt, că actul lui Mohammed de a comite abuzuri sexuale împotriva unui copil în vârstă de 9 ani, în mod repetat, pe întreaga durată a « căsătoriei », nu mai poate fi numit pedofilie. În mod sincer, consider această susținere dezgustătoare și rușinoasă”.

Această susținere „dezgustătoare și rușinoasă” exprimă totuși voința celei mai înalte instanțe de pe continentul european. Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu este mai generoasă cu libertatea de exprimare. De notat însă că hotărârea CEDO nu înseamnă să li se ceară statelor sancționarea unei afirmații precum cea amintită. Ci doar că persoanele aflate sub jurisdicții care au o practică de sacționare a blasefemiei precum Austria nu sunt apărate de CEDO în numele libertății de exprimare. Ca urmare, rolul cheie în exercițiul libertății de gândire și de exprimare îl au statele însele: legislația, modul de apreciere a unor astfel de situații de către judecătorii autohtoni și, iată, instituții precum CNCD. Pe urma jurisprudențelor naționale aș spune că puține state ar urma exemplul austriac.

Insulta nemotivată identitar nu este discriminare. Pe urma unei obrăznicii a lui Daniel

Dacă standardele jurisprudențiale internaționale nu ne mai ajută suficient în confruntarea dintre libertatea de exprimare și interpretarea excesivă a principiul non-discriminării, ce constituie atunci argumentul decisiv într-o chestiune precum „cazul Iulian Bulai”? Unul dintre reperele de drept este consistența internă a deciziilor CNCD. „Cazul Iulian Bulai” e problematic nu doar în raport cu echilibrul drepturilor într-o democrație matură, ci și prin incorecta înțelegere a semnificațiilor unui text. O altă inconsistență a CNCD ține de confuzia dintre insultă și discriminare.

Pentru de a-și exprima nemulțumirea față de restricțiile impuse de autorități în lupta contra pandemiei, Patriarhul Daniel a lansat un mesaj uimitor la cermoniile dedicate Cuviosului Dimitrie cel Nou (octombrie 2020): „În toamna anului 1989, cu prilejul hramului Sfântului Dimitrie cel Nou, în 27 octombrie autorităţile comuniste au interzis închinarea la sfintele moaşte. (…) Această umilire a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou a fost răsplătită în sensul că peste câteva luni regimul comunist a căzut. […] Dumnezeu nu se lasă batjocorit!”

Oricine cunoaște personajele și faptele percepe și cât de insultătoare erau aceste spuse. Ele jigneau și adevărul despre poziția BOR în timpul revoltei de la Timișoara, și pe revoluționarii al căror eroism a dus la prabușiea comunismului, și autoritățile care luptau cu pandemia. Patriarhul Daniel lansase o obrăznicie revoltătoare. Cum nu există un Consiliu Național pentru Combaterea Obrăzniciilor, Patriarhului Daniel nu i s-a întâmplat nimic.

A reacționat însă Cristian Tudor Popescu (aici). Îi citez referirile la „căpetenia BOR”: „Pentru a prosti oamenii, șarlatanul Daniel …o dă direct, ca o strigătură pentru vitele ce le păstorește. […] Ștăbimea Bisericii Ortodoxe Române a fost aliata lui Ucigă-l Toaca sub comunism. Ba chiar a fost Răul însuși: satanele în sutană i-au turnat cuvios la Securitate pe credincioșii care li se mărturiseau, n-au zis nici bleau la toate crimele regimului, la distrugerea satelor, la dărâmarea și alungarea pe roate a bisericilor, i-au cântat în strună lui Ceaușescu până în ultima clipă” ș.a.

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a acționat cu o viteză neobișnuită față de practica cunoscută. În nici trei săptămâni, Colegiul director l-a amendat pe jurnalist cu 5000 de lei. Problema în acest al doilea caz nu ținea de înțelegerea mesajului. Fiind vorba, să zicem, despre „un atac la persoană”, fără legătură cu identitatea ortodoxă a celui vizat (căci nu religia Patriarhului Daniel era tema!), acuzația de discriminare nu avea sens. Patriarhul Daniel putea să deschidă o acțiune pentru insulta de a fi fost numit „șarlatan”, iar foștii preoți informatori ai Securității se puteau adresa justiției întrucât au fost echivalați cu „satana”. CNCD nu are competența să se pronunțe asupra insultelor, cu excepția cazului când ele sunt motivate de apartenența religioasă (dacă rămânem la contextul specific). Cineva ar putea invoca interpretarea CEDO, conform căreia numirea lui Mohamed drept „pedofil” a fost o insultă la adresa musulmanilor, și deci o discriminare motivată religios. Chiar dacă am credita această viziune strâmbă a celor ce au decis în cauza S.A. contra Austria, rămâne de observat că pentru musulmani Mohamed este un personaj sfânt în sensul cel mai propriu al mitului. Nu este cazul Patriarhului Daniel.

Distingerea clericilor de personajele-simbol divine ar părea ceva evident. Aceeași non-transcendență privește instituțiile bisericești. Și totuși, în luna aprilie 2020, CNCD a început investigarea lui Andrei Caramitru acuzat de a-i fi discriminat pe ortodocși printr-un articol publicat pe Facebook la 15 aprilie 2020. Citez din textul considerat impardonabil al dlui Caramitru: „Eu de azi mă dezic oficial de Organizaţia BOR. Am fost botezat ortodox. Nu sunt ateu, sunt un om spiritual. Dar toată chestia asta numită BOR este doar o organizaţie criminală, retrogradă, retardată, coruptă. Şi ortodoxia ca rit creştin a devenit un coşmar rusofon criminal. Care ne ţine în afara civilizaţiei. Şi nu are NICI o legătură cu Biblia şi cu credinţa. NICI UNA. E un ISIS. O sectă demonică. Aşa că, de azi, oameni buni – eu nu o să mai calc niciodată în vreo biserică ortodoxă”.  

Andrei Caramitru a fost amendat cu 5000 de lei cu votul unanim al membrilor Colegiului director. Diatriba lui se referea la „organizația BOR” (imclusiv când scrie „ortodoxia ca rit creştin”, căci avea în vedere evident practica instituțională). Vorbele sale aspre exprimau indignarea față de sabotarea măsurilor de combatere a coronavirusului de către ierarhi BOR. Or, dacă „organizația BOR” se simțea insultată putea deschide, ea, un proces de insultă împotriva lui Caramitru.

Partizanatul religios al CNCD

Prin însăși natura sa, CNCD nu are dreptul să fie partizan; nu-și poate permite să discrimineze o categorie în raport cu o alta. În fapt, CNCD a discriminat uneori între comunitățile de credincioși. Exemplul cel mai reprezentativ este felul în care a tratat, de-a lungul anilor, plângerile greco-catolicilor.

De câtva timp, CNCD se află într-o vertiginoasă evoluție spre diferențierea dintre credincioșii ortodocși și non-teiști, agnostici sau ateiști. Faptul încalcă libertatea de gândire, conștiință și religie, care „protejează credințele teiste, non-teiste și ateiste, ca și dreptul de a nu profesa vreo religie sau credință” (decizia din 1993 a Comitetului pentru Drepturile Omului). Pentru opinia publică, faptul că opțiunile credincioșilor și ateiștilor sunt exact în aceeași măsură legitime probabil nu este evident. Pentru Colegiul CNCD, principiul are forța unei foi de parcurs.

Iată câteva exemple ale acestei discriminări. La 8 septembrie 2010, Colegiul director al CNCD a avut de judecat susținerea unui deputat pe un canal de televiziune larg audiat: „Ateii sunt oameni periculoși”. Sesizat, Colegiul a susținut că nu există discriminare întrucât deputatul nu exprima un punct de vedere personal, iar declarația nu constituia o incitare la ură.

În anul 2016, CNCD a avut de hotărât asupra afirmației făcute pe un post de televiziune: „Nu au [persoanele] niciun Dumnezeu”, Colegiul director a respins plângerea primită, întrucât spusele „nu reprezentau un pericol iminent” (criteriu din doctrtina americană a libertății de exprimare).  Dar oare constituiau textele lui Iulian Bulai, Criatian Tudor Popescu și Andrei Caramitru o incitare la ură?; un pericol iminent?

Plângeri la CNCD pentru situații care exprimă ostilitatea față de persoanele non-teiste, agnostice și le insultă sunt însă puține. Imprecațiile circulă abundent, dar militanții secularismului țin la libertatea de exprimare și preferă să evite intrarea în logica „care pune primul botniță celuilalt”. Când a făcut plângere la CNCD, Asociația Umanistă din România a cerut să se recunoască natura discriminatorie a susținerii „Ateii sunt oameni periculoși”, în logica deciziilor anterioare ale Consiliului. În același timp, a amintit că susține libertatea de exprimare. Deci, asociația cerea să nu se aplice vreo amendă.

Sărăcia de jurisprudență a CNCD în cazul ateilor și non-teiștilor este pusă în relief prin raportare la practica din ce în ce mai frecventă a Colegiului director de a se autosesiza. Or, CNCD nu s-a autosesizat în situații grave, precum concedierea unui profesor de cultură civică, istorie și geografie care nu a vrut să sărute crucea purtată în acest scop de preotul creștin ortodox venit la școală. Sau în cazul școlii din Constanța unde a fost pusă în scenă povestea lui Constantin Brâncoveanu și a celor patru copii ai săi. Un elev, îmbrăcat în costum de călău mima tăierea capetelor unor copii, cu toporul, după ce îi așeza pe un ciot, iar aceștia își făceau semnul crucii.

Ambele cazuri au fost subiectul mai multor articole în presă vizibile pentru Colegiul director al CNCD. Colegiul s-a autosesizat când coafura dnei Viorica Dăncilă i-a amintit ziaristului Corneliu Tudor Popescu de un „pavian cu mantie”, dar nu și când s-a desfășurat oroarea punerii copiilor să se joace de-a tăiatul capetelor, pe scenă, în numele credinței.

CNCD trebuie să existe, nu și practicile partizane

Formularea „cuiul în coşciugul CNCD” folosită de Sorin Ioniță în titlul ales reprezintă totuși un exces. Hotărârile CNCD criticate aici și altele asemănătoare constituie doar o mică parte din activitatea CNCD. Înfruntarea de către Consiliu, timp de ani, a nenumăratelor fapte de discriminare a făcut ca societatea românească să devină ceva mai decentă. Ar fi de amintit și că existența unui organism de combatere a discriminării de genul CNCD reprezintă o obligație a României față de legislația europeană.

Problemele CNCD nu se rezolvă prin desființare, ci prin ameliorare. Este necesară depolitizarea CNCD și adoptarea unei doctrine care să scadă pe cât posibil arbitrariul și partizanatul sau atacurile la adresa dezbaterilor libere (vezi aici).

Pe vremuri, liderii partidului comunist, partidul și instituțiile sale se bucurau de o „sacralitate ideologică” care le apăra neroziile și crimele. Cu o astfel de mantie de sacralitate încearcă să acopere astăzi CNCD faptele condamnabile, după opinia unora dintre noi, ale BOR. Consiliul introduce o practică a blasfemiei care protejează nu doar reperele majore ale credinței, ci și pe clerici, în frunte cu ierarhii, și „organizația BOR”. O face tocmai când se simte nevoia acută de a dezbate public actele Bisericii Ortodoxe Române: cele criminale (vezi decesele copiilor la botez, vezi sabotarea în văzul lumii a regulilor de combatere a pandemiei), abuzurile, corupția, prozelitismul asistat de stat, habotnicia și aberațiile.

,

Distribuie acest articol

25 COMENTARII

  1. Eu am căutat în Italia echivalentul acestui consiliu.
    Nu am găsit.

    Mă întreb la ce folosește ? Să dea amenzi ? Oriunde in
    vest asta o face un judecător . Și pe baza unor legi clare.

    Poate greșesc dar CNCD nu e institutie juritica.
    Deoarece în un stat de drept e justiția care condamna o persoana. Cu achitare , pușcărie sau amenda , decide în baza unui proces.
    Și polițistul da amenzi dar fiecare are dreptul să facă contestație IN JUSTITIE.

    Mai degrabă cred că e ” o forma fara fond” făcută să bifam in modul original mioritic o directivă UE si sa oferim un post unor prieteni. Că are zeci de angajați și pe site lor descopăr că colegiul director are 7 posturi ocupate din 7. Bănuiesc că e un număr insuficient 😁 și NU pe salariul minim pe economie.

  2. Pe undeva e absurd sa comentam anumite „prescriptii” religioase folosind logica, legile si morala actuala. Biblia, si presupun si Coranul, sunt pline de fabule, de pilde, Iisus a transformat apa-n vin, a mers pe apa, etc. deci nu trebuiesc luate ca atare.
    Dar pe de alta parte nu vad de ce nu am avea voie sa incercam sa comentam acele pasaje, care cu mentalitatea si logica de azi par caraghioase!? Mai ales atunci cind e si ceva umor in joc, vezi Biblia hazlie. Si ma consider credincios!

    Doamne fereste, nu ma apuc sa-l laud pe Mahomed, dar cred ca pe vremea lui pedofilia avea alta definitie decit avem noi azi, cred ca nici nu exista acest termen.

    De aceea, de data asta scriu corect, Je suis Bulai!

  3. Așa cum am mai spus, aberații de genul CNCD nu ar trebui să existe într-o țară ce pretinde că respectă libertatea cuvântului. Însă fatalmente monstruozitatea există deci și nu sunt semne că va dispare prea curând.

    Acestea fiind zise, singura soluție e ca ea să fie folosită cât mai mult posibil exact împotriva ăstora cu creierașii pe bigudiuri ce susțin fanatic corectitudinea politică, până le vor ieși discirmările pe nas. Marele avantaj e că au comportamentul haitei de rechini: Odată ce unul sângerează toți ceilalți sar pe el să-l sfâșie. Sunt lași. La simpla acuzație de „ofensă” sau „discrimnare” încep să-și toarne cenușă pe țeste și să tânguie amarnic. E exact ce a făcut Bulaiul. Și-au pierdut de mult (dacă chiar au avut-o vreodată!) capacitatea de a judeca obiectiv și reacționează pavlovian la acuze de orice fel. Deci acuzele trebuie să fie cât mai dese și mai agresive. Faptul că au sau nu suport în realitate e irelevant. Ideea e de a servi monstruozitatea cu meniul pe care ea-l bagă pe gât celorlalți până ce i se apleacă. Am încercat chestia asta și funcționează. Sper să o utilizeze cât mai mulți oameni. E una din căile de salvare a civilizației de pericolul instaurării unui regim orwellian.

  4. V-a scapat din vedere esentialul…
    Reiau un mesaj pe care l-am postat si la articolul domnului Ionita:

    –––––––––––––––––––––––––
    Altceva nu au remarcat corifeii statului laic: felul in care domnul Bulai a incercat sa isi justifice pozitia politica cu privire la minoritati printr-o argumentatie de ordin teologic (dogmatic), in fapt o argumentatie manipulatoare de tipul „daca esti crestin esti de acord cu politicile mele, daca nu esti de acord cu politicile mele inseamna nu esti suficient de crestin”.
    Maica Domnului si Iisus au fost minoritate -> tu esti crestin deci nu te pui impotriva Divinitatii -> rezulta ca treuie sa fii de acord cu politica mea (partidului meu) cu privire la minoritati. (manipulare si santaj emotional de gradinita)
    Ipoteza despre Maica Domnului poate fi usor combatuta pe terenul teologic, si atunci inseamna ca nici concluzia cu privire la politica referitoare la minoritati nu mai este automat adevarata.
    Asta face loc la amestecarea teologiei cu politica, si este periculos. Practic aderand la o doctrina religioasa iti poti justifica atitudini politice cotidiene. (Caz in care imi este usor sa demonstrez cu cartea de dogmatica ortodoxa in mana de ce ar fi bine sa nu dam prea multe legi favorabile minoritatilor sexuale spre exemplu. Se baga cineva la jocul asta? Facem un articol pe contributors sa vedem ce iese? :) )

    Pe mine nu ma dernajeaza lucrul acesta pentru ca eu nu cred in statul laic (cred ca este o utopie), dar pe corifeii statului laic si liberalismului ar fi trebuit sa ii fi deranjat oleaca, cu mult inainte ca CNCD sa fi aplicat amenda.

    Prin urmare cred ca amenda CNCD nu a vizat sa apere vreo doctrina religioasa sau sa protejeze sensibilitatile crestinilor ci tocmai sa atraga atentia ca este periculos pentru statul laic sa o luam pe calea aceasta, intr-o tara cu 85% crestin ortodocsi si aflata in vecinatatea Rusiei care amesteca stalinismul

  5. ” Distingerea clericilor de personajele-simbol divine ar părea ceva evident. Aceeași non-transcendență privește instituțiile bisericești. ”

    Ar parea evident pentru cineva neortodox.

    Pentru ortodocsi este mai complicat de atat.
    In doctrina crestin-ortodoxa Biserica are 2 „ramuri”: Biserica Luptatoare (adica baietii care suntem pe-aici in viata) si Biserica Biruitoare (adica baietii care au murit si s-au mantuit), iar capul Bisericii, cu cele 2 parti este Hristos.
    Biserica Luptatoare este la randul ei formata din clerici si mireni.

    Imi dau seama ca puteati trai toata viata fara a avea aceste informatii care probabil va par absurde, nu urmaresc sa va plictisesc. Vreau doar sa spun ca daca incerci sa impingi la extrem libertatea de expresie cu privire la religii cazi automat in discutii dogmatice asupra carora nu toata lumea se pune de acord. Si atunci cineva, o institutie a statului, trebuie sa spuna care este limita, care este pozitia corecta, dar si aceasta limita este o pozitie dogmatica in sine. (Fraza „Distingerea clericilor de personajele-simbol divine ar părea ceva evident” este o pozitie dogmatica, spre exemplu, tocmai pentru ca nu este asa evident pentru toata lumea dupa cum am exemplificat mai sus.)
    Si uite asa statul laic se sinucide si devine stat teocratic (in sensul de adept al unor dogme)… pas cu pas, usurel…

    Dupa parerea mea status laic, tolerant religios cu toate cultele si ateii, este omorat cu fiecare luare de-asta de pozitie a unor neaveniti in teologie sau istoria religiilor.
    A devenit greu sa existe oleaca de bun simt si de autocenzura… sa isi dea fiecare cu parerea pe unde si-a dovedit expertiza (mai ales daca este persoana publica, eventual si demnitar al statului).
    In goana dupa notorietate si voturi sunt capabili de orice.

    • Eu cred că dumneavoastră v-a scăpat esențialul. Nu e vorba despre laic versus cleric sau dogmatic versus dialectic, ci despre mimarea sacralității în ciuda evidentei vieți mundane a BOR.
      Ceea ce ați insistat dumneavoastră să reluați mai sus este bun ca preambul la o dezbatere pro și contra dogmatismului ca strategie executivă, dar are mai puțin legătură cu subiectul articolului. Fezandat puțin si cu aroganța ezoterică a celui ce se crede superior mireanului obișnuit, comentariul dumneavoastră nu reușește nici măcar să transmită mesajul subliminal pe care și l-ar dori. Exact cum greșește și Bulai.
      În fapt, domnul Bulai nici măcar nu-și propusese să depășească vreo limită, să ofenseze, ci mai degrabă să sensibilizeze, inclusiv pe cei credincioși, asupra unei realități pe care o trăiesc cotidian orfanii României. A făcut-o stângaci, atât de stângaci încât nici cele mai înclinate spre spiritualitate comentarii nu amintesc măcar de acest fapt. Toate se opresc la un singur cuvânt al inabilului politician și-l răsucesc pe toate părțile. Culmea e că, deși din perspectiva actuală, ar putea să aibă dreptate, zgomotul stârnit ca să acapareze atenția a fost prea puternic pentru a mai distinge mesajul real.

  6. Vă mulțumesc de adrese.
    Ce face ” omologul” italian :
    http://www.unar.it/cosa-facciamo/

    Analize , primește sesizări , da recomandări pentru legislativ în domeniul discriminării,
    acorda chiar asistenta juritica, informează guvernul ( e in subordinea lui ) . Doua raporturi anuale prezentate parlamentului.

    NU DA AMENZI. 😀

    • Autorul nu susține că CNCD ar trebui să continue să dea amenzi. El susține doar că trebuie să înceteze practicile partizane.

      • Darea de amenzi e chiar unealta prin care e partizană instituția.

        Fara amenzi , pierd ” scopul muncii”. Adică să amendeze după bunul plac sau la ordin.
        Daca aceste ” originalități” nu ar fi posibile și ar avea doar dreptul să sesizeze procurorii, evident justiția ar da verdictul în urmă unui proces și nu 7 directori reuniți.
        PS. La italieni sunt doar 4 directori la echivalentul CNCD. Și repet , nu pot da amenzi. In schimb pot sesiza procurorii.

  7. „Ar fi de amintit și că existența unui organism de combatere a discriminării de genul CNCD reprezintă o obligație a României față de legislația europeană.”

    Nu reprezintă nicio obligație. Nu există niciun text legal european -Tratat, Directivă, Regulament- care să stabilească expres obligația vreunui stat membru de a înființa un organ de cenzură -să remarcăm că CNCD NU combate vreo discriminare reală, ci se ocupă aproape exclusiv cu revista presei și, mai recent, a rețelelor de social media, unde vânează delincvenți de opinie- sub pretextul apărării unor drepturi nefundamentale, unele născocite -precum onoarea Bisericii. Pentru apărarea drepturilor și libertăților există deja un Avocat al Poporului, o instituție într-adevăr paneuropeană.

    CNCD trebuie desființat. Rapid, până nu se transformă intr-un Organ pur ideologic ce va dicta ce vom putea spune in spațiul public, toate subiectele admisibile, linia roșie peste care nimini nu va mai putea trece.

    Iar decizia CEDO rămâne o mare rușine și o adevărată năpastă pentru civilizația europeană, un act nefondat de o lașitate extremă.

  8. Curios ca nici CT Popescu nici A Caramitru nu au reacționat în justitie (sau poate au facut-o si nu se stie inca, sunt actiuni pe rol). Sa speram ca Iulian Bulai se va adresa instantei in compania unor avocati priceputi si va gasi intelegere la judecatori. Practic decizia CNCD nu are acoperire in legea sa de functionare.

    • Până la justiție, orice cetățean afectat in drepturile sale se poate adresa cu o petiție către Avocatul Poporului. CNCD este o autoritate publică (făurită printr-o HG năstăsiană) care, prin sancțiunile sale aplicate arbitrar și discreționar, poate afecta libertatea de exprimare a unui cetățean, deci intră in sfera de competențe a AP și poate fi ‘atacată’ de către Avocat. Asta dacă Bulai se consideră un cetățean neîndreptățit, iară nu un jucător politic ce caută victimizarea falsă și atenția publicului.

  9. Fecioara Maria nu este mama ci Maica .
    Daca vrea cineva sa inteleaga trebuie sa mearga la preoti , la teologi sa intrebe .
    Restul e can-can .

  10. Este evident ca politicienilor, presei si SJWilor nu le pasa de ipocrizie si dublu standarde. Singurul standard este eu am dreptate, tu nu. Singurul principiu moral este cel nietzschean al puterii.
    „Doi britanici, arestați după ce au comparat vaccinarea antiCovid cu Holocaustul”. In timpul asta, CNN il compara de patru ani pe Trump cu regimul nazist. Centrele de detentie infiintate de Obama sunt numite de AOC lagare de concentrare.
    Universitatile occidentale au cursuri de African American studies si whiteness studies. Primele isi preamaresc obiectul de studiu, celelalte si-l denigreaza.
    Erdogan a asociat miscarea LGBT cu terorismul. Trudeau a declarat Proud Boys o organizatie terorista. Este plin pe Youtube de LGBTisti comitand violente fata de predicatori crestini, care nu fac altceva decat sa predice Biblia. Proud Boys n-au comis violente asupra nimanui, decat in legitima aparare. Dar daca vreau sa comentez pe Hotnews ca Erdogan e mai aproape de adevar decat Trudeau, imi este blocat comentariul.
    CNCD are dreptate, in toate cazurile. Maria, mama surogat imi insulta credinta catolica, mamele surogat nefiind acceptabile moral in catolicism – plus ca afirmatia e incorecta factual. „Ortodoxia ca rit creştin a devenit un coşmar rusofon criminal” imi insulta credinta greco-catolica – practic acelasi rit crestin ca ortodocsii. „Vitele ce le păstorește”, etc., insulta nu doar ecleziologia ortodoxa, ci si cea catolica.
    „Ateii sunt oameni periculosi” – este o afirmatie factuala in sprijinul careia se pot aduce dovezi. Richard Dawkins a numit educatia religioasa abuz impotriva copiilor. As continua, dar risc sa patesc ce au patit cei doi britanici.
    Sceneta Constantin Brancoveanu – nu vad ce legatura are asta cu discriminarea.

  11. Domnule Andreescu, n-ai inteles esenta!
    Esenta principiului nondiscriminarii, indiferent ca este vorba de sex, religie, politica, e.t.c nu este aceea ca prin discriminare s-ar spune o minciuna. Interpretarea inversa, la fel de adevarata, este aceea ca, poti discrimina si spunand adevarul. Ai inteles? Nu? sa-ti mai explic:
    Daca o femeie, care poate ocupa un post, este eliminata din cauza ca este femeie, atunci, nu este misoginism, ci discriminare in functie de sex! Desi este adevarat ca ea este femeie; Ai inteles? Nu? iti mai explic:
    Daca spui un adevar despre Mohamed, care a trait in alte timpuri, cu scopul de a acuza, sau pune pe o pozitie de inferioritate pe musulmanii din ziua de azi, nu se cheama discutie despre un adevar istoric, ci se cheama discriminare prezenta fata de musulmanii din ziua de azi. Adevarul istoric este una, iar tratarea discriminatorie a unui adept in ziua de azi, este alta. Acum sigur ai priceput.

    • @Constantin
      Cred ca inteleg ce spuneti, dar care e discriminarea in cazul lui Bulai? Pe intelesul tuturor, adica si al meu. Pentru ca discutia teologica despre rolul Mariei in aparitia (nu spun nasterea in mod intentionat) lui Isus pe pamant este extrem de complicata si nu a fost transata altfel decat printr-o decizie administrativa. Totul este, in cazul acela, discutabil (in sens propriu, adica poate fi pus in discutie) asa ca nu inteleg ce sentimente a lezat Bulai. Mai precis, cum a ajuns CNCD sa judece sentimentele unor adepti ai unei credinte religioase fara sa faca, macar, un sondaj de opinie? Doamne, am ajuns de unde am plecat, in socialismul multilateral dezvoltat!

      • @PAFI _ „…dar care e discriminarea in cazul lui Bulai?”

        Nu doar în privința limbajului, ci și în esența mesajului, mă despart de opinia tizului meu, Constantin.

        Eu cred că CNCD a comis o eroare nu din iubire creștină, după cum sugerează autorul articolului, ci din pricina imensei autorități pe care o are. Iar această autoritate a fost consolidată, așa cum ziceam altundeva, de pozițiile sale în privința discriminării pe criterii etnice. …Astfel că, probabil, nimeni și nimic nu va clinti CNCD.

      • Este , intr-adevar greu , pentru o anumita categorie de oameni sa creada ( nu sa inteleaga ) faptul ca Fecioara Maria a fost Fecioara inainte de Nastere , la Nastere si dupa Nasterea lui Iisus Hristos . Cum ar putea mundanul sa inteleaga divinitatea fara sa isi deschida sufletul ? Caci nu cu mintea putem ,,intelege ,, cele spirituale . Pe Dumnezeu trebuie sa il primim nu sa il intelegem . El nu da buzna in vietile noastre ci asteapta smerit ca noi sa ( ne ) deschidem pentru a-L primi .

    • sa va explic: de fapt interpretarea dvs. e aceea ca ar fi discriminatoriu sa-i spui unei femei ca e femeie;
      credinciosul nu e discriminat, ca lui nu i se refuza ceva pe criteriul religios; nici n-ar fi nevoie, pentru ca exista alte criterii: dvs ati selecta sa ocupe un post o persoana care crede in fantome ? din partea mea poate sa creada si in reptilieni, dar care ar fi probabilitatea sa treaca si testele de IQ, pregatire teoretica si abilitati practice ?

    • Foarte bună observația! Utilizarea unui adevăr istoric pentru a obține un atuu față de adepții de azi ai unei credințe este blamabilă, nu adevărul respectiv în sine.
      E.S. ar fi spus, cu prea multă ironie pentru un lector, următoarele:
      Mohammed hatte nun mal gerne mit Kindern ein bisschen was“
      (Mahomed se pare că avea câte ceva cu copiii)
      sau
      Ein 56-Jähriger und eine 6-Jährige? […] Wie nennen wir das, wenn es nicht Pädophilie ist?
      (Un bărbat de 56 ani cu o copilă de 6 ani? […] cum se numește asta, dacă nu pedofilie?)
      Mai ales din al doilea exemplu, devine evident că E.S. nu a fost interesată nicidecum de perspectiva Aishei, ci doar de discreditarea lui Mahomed.

      Bulversantă este însă citarea lui Matthew Scott. Deși necomentată în articol, dl Andreescu pare a fi de acord cu afirmațiile respective. Deciziile CEDO ar trebui deci să eludeze intențiile celui ce face afirmațiile contestate și să ofere câștig de cauză exclusiv moderaților, tocmai pentru a nu oferi argumente părții unde se presupune că ar exista extremiști. Ori simpatia nu este argument și sper să nu devină vreodată unul.

  12. Domnule Andreescu mă tem.
    Mă tem că oameni ca dumneavoastră, ca domnul C.T. Popescu, ca domnul Ioniță sau domnul Caramitru vor putea, în minoritate fiind, să-și impună punctul de vedere pertinent în fața unor conducători de instituții importante (CNA, CNCD) ca să nu mai vorbim de habotnica, sfidătoarea și profund amnezica (Catedrala Ortodoxă din Timișoara 1989?) BOR. Din nenorocire avem instituții părtinitoare peste tot în România (Parlamentul, Avocatul Poporului, CCR și câte altele).
    Și, după mine, toate aceste instituții au un numitor comun: În România Securitatea conduce și azi. Mai are încă turnători din plin. Nu putem clădi o societate demnă și curată având în conducerea țării balastul securisto-comunist. Nu așa au făcut cehi sau polonezii. Noi însă ne complacem în mocirla noastră cu turnători descurcăreți și ofițeri,diriguitori ai banului național laolaltă, care pun în jug gâtul obiditului popor. Cum oare să ne mai ridicăm din cumplita mizerie morala?

  13. Judecat după preceptele actuale, fapta e abominabilă, fără doar și poate. După cele ale timpului, alianța cu Mahomed a fost un privilegiu pentru părinții copilei de 6 ani. Căci ei sunt cei care și-au dat acordul, nu NT.

  14. Iulian Bulai a fost discriminat o singură dată în viață, a fost discriminat pozitiv cand a fost selectat pe listele USR. Iar cei care au fscut-o a făcut și fac dovada incompetenței și lipsei lor de minimă cultură.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Gabriel Andreescu
Gabriel Andreescu
Activist român pentru drepturile omului și specialist în domeniul științelor politice, disident anticomunist român, care s-a opus deschis lui Ceaușescu și regimului său autoritar. Astăzi, este asociat Scolii Doctorale a Universitatii de Vest, Timisoarai și este membru activ al mai multor organizații de drepturile omului. A avut o lungă activitate în presă, a scris și predat în domenii precum multiculturalismul, minoritățile naționale, libertatea de religie și secularism, etica și politica memoriei ș.a. https://ro.wikipedia.org/wiki/Gabriel_Andreescu

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro