joi, martie 28, 2024

Teoria evoluţiei trebuie să se predea din nou în şcolile din România

Faptul că pachetul de teorii biologice cuplate prin care se explică procesul de evoluţie naturală, cunoscute în limbaj comun ca “teoria evoluţiei”, nu se mai predau de câţiva ani buni în şcoli ne plasează în afara lumii civilizate. Cauza principală a eliminării teoriei evoluţiei este imaturitatea pieţei ideilor din România, în care persoanele se raportează la teoria evoluţiei, şi nu numai, aproape exclusiv pentru utilizarea în scopuri ideologice (în acest caz particular eugeniste, ateiste sau creaţioniste) şi aproape deloc pentru un interes obiective de cunoaştere. O piaţă matură a ideilor ar permite să acceptăm social că nu există nici o incompatibilitate între creştinism, religie în general, şi teoria evoluţiei.

În acest text mi-am propus să prezint contextul internaţional şi românesc al predării teoriei darwiniene în şcoli. Câteva informaţii relevante cu privire la predarea teoriei darwiniene în şcolile din România sunt:

  • Rezoluţia Parlamentului European cu privire la pericolele creaţionismului
  • Declaraţia academiilor din lume cu privire la predarea teoriei evoluţiei
  • Situaţia în Rusia în ce priveşte predarea teoriei evoluţiei
  • Vulnerabilitatea României în ce priveşte receptarea teoriei darwiniene
  • O arhivă pentru uz personal cu literatură de specialitate despre receptarea lui Darwin în Europa de est şi despre situaţia creaţionismului în lume, îndeosebi în Europa.

Rezoluţia PE, declaraţia academiilor, situaţia în Rusia

În anul 2007 Parlamentul European emitea rezoluția 1580 cu privire la pericolele creaționismului, în care se face referire și la declarația cu privire la predarea teoriei evoluției semnată de numeroase academii din lume (prezentată în Anexa 1 a acestui text). Pe plan internațional utilizarea ideologică a teoriei darwiniene este la ora actuală respinsă nu doar de către biologi de valoare excepțională care lucrează în domeniul evoluției ca Stephen Jay Gold (“Nonoverlapping Magisteria” aici ), dar și de către cvasi-totalitatea oamenilor de știință din lume (Anexa 2, declarația Academiilor de științe).

Academia Română, Academia Rusiei și Academia Ucrainei sunt singurele academii din țări importante ortodoxe care (după cum rezultă de aici) nu au semnat documentul la care se face referire în articolul 20 al rezoluției PE. În 2006 teoria evoluției biologice fusese deja eliminată din programa de liceu de către ministrul Hărdău, iar în Rusia începuse o acțiune sistematică pentru eliminarea ei. Situația din Rusia arată la ce folosise eliminarea învățării teoriei evoluției, citez dintr-un autor rus (Konashev 2008):

The  role  of  main  exposer  and  prosecutor  of  the evolutionary  theory  was  voluntary  undertaken  by  Russian  Orthodox  Church.  The  head  of Russian  orthodox  church,  the  Most  holy  Patriarch  Moscow  and  all  Russia  Alex  of  II,  has officially  declared:  “Comprehension  by  the  person, that  he  is  a  wreath  of  God’s  creation,  – only ennobles him and if somebody wants to think that he has descend from the monkey – let so to think, but do not impose these views to others”

In the beginning of February 2006 at press conference devoted to past Christmas readings  in the Kremlin, the manager of the Moscow patriarchy metropolitan of Kaluga and of Borov Kliment has called to people to refuse old textbooks of biology in which the origin of the man is treated from the point of view of Darwin’s theory of evolution.

This  appeal  has  been  heard.  One  of  the  most  typical  and  loud,  sensational  anti-darwinian event became court hearing under the claim of the schoolgirl of 10-th class of 148-th grammar school  of  Saint-Petersburg,  Masha  Shrajber  against  Darwin.  Charges  of  the  evolutionary theory in all mortal sins have captivated the Internet. In particular on one of web-sites it has been declared the godless character of darwinism.

Many books on “the orthodox concept of evolutionary biology” were printed instead of that on the darwinian theory of evolution. That is  simply  the  renewed  doctrine  of  creation  of  the  universe.  A  lot  of  translations  of  foreign similar  products,  including  that  devoted  “scientific  creationism”,  are  published  too. Simultaneously  Russian  Orthodox  Church  at  first  gradually  and  then  more  and  more  openly and  persistently  press  for  introduction  in  schools of  new  course  that  is  so-called  “Bases  of orthodox culture”, as a matter of fact, the notorious God’s law

The official purpose of Russian Orthodox Church is following: “From the orthodox point of  view  it  is  desirable,  that  all  education  system has  been  constructed  on  the  religious foundations and based on Christian values”

Informal super task of Russian orthodox church is not only to appropriate that place (and function) which in a society of “real socialism” the ideological  device  of  the  communist  party  of  the  Soviet  Union  (CPSU)  had,  including corresponding  departments  of  the  Central  Committee of  the  CPSU,  but  also,  finally,  to determine “a general line” of the development of Russia and to stop any possible deviations from this line.

Total rejection of “Soviet Utopia” and “Soviet myth” in the post soviet Russia demanded refusal  of  the  evolutionary  theory.  The  same  logic demanded  not  simply  returning  to  old regimes and traditions of imperial Russia. With inevitability it was necessary to surpass them and to build a certain reserve of durability. One of official modern ideologists wrote in 2003: “Only a formation of information “special troops” will allow Russia to avoid the hugest losses and do not repeat mistakes of 1914-1917”

As a result old, already once the gone bankrupt formula,  that  is  “autocracy,  Orthodoxy  and  nationality”  have  been  revived  and  only  slightly renewed”

Vulnerabilitatea României în privinţa receptării corecte a teoriei darwiniene

În România până acum a fost dificil să receptezi doar partea științifică a teoriei darwiniene, decuplată de instrumentalizările ei ideologice pseudo-științifice inevitabile social. Presiunea socială asupra intelectualilor este de a te poziționa ca ateist sau creaționist şi se reflectă și asupra atitudinii oamenilor de știință.

Biologii români au adoptat în timp:

  • fie poziții eugeniste la catedră, cu excese ideologizante în textele lor nu doar jenante, ci şi periculoase (a se vedea lucările istoricului Marius Turda, link; recent s-a publicat şi o traducere a unei din cărţile sale la Ed. Polirom: aici; un detaliu semnificativ este acordul patriarhului Miron Cristea la instituționalizarea eugenismului),
  • fie ateiste (tipic este cazul lui Nicolae Botnariuc în contextul stalinist coordonat de Traian Săvulescu în știința română, reverberat în manuale școlare și lucrări de popularizare proletcultiste în perioada comunistă din anii ‘50 şi ‘60),
  • fie creaționiste (cazul lui Nicolae Paulescu în antebelic, urmat de noii biologi creaționiști după 1989).

Textele materialist dialectice, staliniste și prolet-cultiste, dar și cele creaționiste ale unor biologi români pot fi citite la Biblioteca Centrală Universitară și Biblioteca Academiei. Un studiu istoric detaliat al doamnei Oghină-Pavie de la Universitatea din Rennes cu privire la lysenkoismul în România (distorsionare a teoriei evoluției în anii 50) este în curs de apariție într-un volum ce va fi publicat la o editură internațională de prestigiu. Despre cele petrecute în biologia sovietică şi românească în acea perioadă a publict încă din perioada comunismului şi cercetătorul emigrat Denis Buican. În România doar s-au construit şi distrus cariere pe aceste baze ideologice, însă în alte ţări consecinţele au fost mult mai grave. O arhivă pentru uz personal cu articole relevante pentru receptarea lui Darwin în România și Europa de est (între care și articolul citat al lui Konashev) se poate descărca de aici: link. O arhivă pentru uz personal cu articole cu privire la situația creaționismului în lume și în particular în Europa se poate descărca de aici: link.

Din punct de vedere strict ştiinţific contribuția biologiei românești la dezvoltarea teoriei evoluției biologice în ultimii 150 de ani pe plan internațional este, în ansamblu, extrem de redusă, cu excepția eforturilor unor cercetători emigrați din țară și a unor cercetări efectuate după 1989, după ieșirea din izolare și racordarea la comunitatea internațională. Ca rezultat majoritatea oamenilor vorbesc din cărţi, nu şi pe baza propriilor cercetări şi lucrări ştiinţifice.

În aceste condiţii nu este suprinzător că BOR nu are încă specialiștii necesari în toate domeniile ștințifice care să îi permită să realizeze caracterul de impostură al creaționismului.  Există, totuşi, o delimitare instituțională a BOR de creaționism în primul pe criterii de bun simț (“Falsa problemă a predării creaționismului”, link). Ceea ce nu se poate susține în această poziție a BOR din perspectiva omului de știință este doar faptul că teoria evoluției este în mod necesar ideologizată; nu, ea se poate face foarte bine ca hard science, după cum o dovedesc publicațiile de specialitate – existența fenomenului evoluției nu este mai ipotetică decât existența atomilor, electronilor, a universului ca model folositor al lumii, capabil de explicare și uneori de predicție, furnizat de științele naturii printr-o metodologie bine precizată. Cu precizarea că lumea nu se reduce la acest model al universului, fapt pe care îl resping adepţii abordărilor scientiste frecvent şi ateiste.

Ideologizarea educației științifice și religioase a cetățenilor este o vulnerabilitate importantă a României. Oamenii de știință, filosofii științei și teologii au datoria civică să facă tot ce depinde de ei pentru ca ideologiile care susțin autoritarismele de orice formă, cu consecințele lor distructive asupra libertății de gândire, să nu se poată dezvolta în România. Iar guvernul are responsabilitatea să susţină cercetarea fundamentală în toate domeniile biologiei, nu doar în cele cu abordări reducţioniste, fie şi ca instrument pentru crearea unei mase critice de oameni nevulnerabili la manipulare ideologică, direct avizaţi cu privire la ce înseamnă concret în ştiinţă moştenitoarele actuale ale teoriei darwiniene.

Operaţional, decidenţii ar trebui să includă cât mai curând teoria evoluţiei în programa şcolară, cu obligaţia din partea celor care o predau să nu o utilizeze în scopuri ideologice, ci exclusiv descriptive: un model pe baze ştiinţifice al modului în care organismele biologice s-au schimbat în timp. Relaţiile dintre modelele biologiei şi cele propuse de alte tipuri de discursuri cum sunt cele religioase, împreună cu felul în care oamenii crează astfel de modele şi la ce le folosesc, se pot înţelege, de către cine are astfel de curizităţi, la orele de filosofie.

Anexa 1 Rezoluția 1580 (2007) a Parlamentului European

“The dangers of creationism in education

1. The aim of this resolution is not to question or to fight a belief – the right to freedom of belief does not permit that. The aim is to warn against certain tendencies to pass off a belief as science. It is necessary to separate belief from science. It is not a matter of antagonism. Science and belief must be able to coexist. It is not a matter of opposing belief and science, but it is necessary to prevent belief from opposing science.

2. For some people the Creation, as a matter of religious belief, gives a meaning to life. Nevertheless, the Parliamentary Assembly is worried about the possible ill-effects of the spread of creationist ideas within our education systems and about the consequences for our democracies. If we are not careful, creationism could become a threat to human rights, which are a key concern of the Council of Europe.

3. Creationism, born of the denial of the evolution of species through natural selection, was for a long time an almost exclusively American phenomenon. Today creationist ideas are tending to find their way into Europe and their spread is affecting quite a few Council of Europe member states.

4. The prime target of present-day creationists, most of whom are of the Christian or Muslim faith, is education. Creationists are bent on ensuring that their ideas are included in the school science syllabuses. Creationism cannot, however, lay claim to being a scientific discipline.

5. Creationists question the scientific character of certain areas of knowledge and argue that the theory of evolution is only one interpretation among others. They accuse scientists of not providing enough evidence to establish the theory of evolution as scientifically valid. On the contrary, creationists defend their own statements as scientific. None of this stands up to objective analysis.

6. We are witnessing a growth of modes of thought which challenge established knowledge about nature, evolution, our origins and our place in the universe.

7. There is a real risk of serious confusion being introduced into our children’s minds between what has to do with convictions, beliefs, ideals of all sorts and what has to do with science. An “all things are equal” attitude may seem appealing and tolerant, but is in fact dangerous.

8. Creationism has many contradictory aspects. The “intelligent design” idea, which is the latest, more refined version of creationism, does not deny a certain degree of evolution. However, intelligent design, presented in a more subtle way, seeks to portray its approach as scientific, and therein lies the danger.

9. The Assembly has constantly insisted that science is of fundamental importance. Science has made possible considerable improvements in living and working conditions and is a rather significant factor in economic, technological and social development. The theory of evolution has nothing to do with divine revelation but is built on facts.

10. Creationism claims to be based on scientific rigour. In reality the methods employed by creationists are of three types: purely dogmatic assertions; distorted use of scientific quotations, sometimes illustrated with magnificent photographs; and backing from more or less well-known scientists, most of whom are not specialists in these matters. By these means creationists seek to appeal to non-specialists and spread doubt and confusion in their minds.

11. Evolution is not simply a matter of the evolution of humans and of populations. Denying it could have serious consequences for the development of our societies. Advances in medical research, aiming at combating infectious diseases such as Aids, are impossible if every principle of evolution is denied. One cannot be fully aware of the risks involved in the significant decline in biodiversity and climate change if the mechanisms of evolution are not understood.

12. Our modern world is based on a long history, of which the development of science and technology forms an important part. However, the scientific approach is still not well understood and this is liable to encourage the development of all manner of fundamentalism and extremism. The total rejection of science is definitely one of the most serious threats to human and civic rights.

13. The war on the theory of evolution and on its proponents most often originates in forms of religious extremism closely linked to extreme right-wing political movements. The creationist movements possess real political power. The fact of the matter, and this has been exposed on several occasions, is that some advocates of strict creationism are out to replace democracy by theocracy.

14. All leading representatives of the main monotheistic religions have adopted a much more moderate attitude. Pope Benedict XVI, for example, as his predecessor Pope John-Paul II, today praises the role of science in the evolution of humanity and recognises that the theory of evolution is “more than a hypothesis”.

15. The teaching of all phenomena concerning evolution as a fundamental scientific theory is therefore crucial to the future of our societies and our democracies. For that reason it must occupy a central position in the curriculums, and especially in the science syllabuses, as long as, like any other theory, it is able to stand up to thorough scientific scrutiny. Evolution is present everywhere, from medical overprescription of antibiotics that encourages the emergence of resistant bacteria to agricultural overuse of pesticides that causes insect mutations on which pesticides no longer have any effect.

16. The Council of Europe has highlighted the importance of teaching about culture and religion. In the name of freedom of expression and individual belief, creationist ideas, as any other theological position, could possibly be presented as an addition to cultural and religious education, but they cannot claim scientific respectability.

17. Science provides irreplaceable training in intellectual rigour. It seeks not to explain “why things are” but to understand how they work.

18. Investigation of the creationists’ growing influence shows that the arguments between creationism and evolution go well beyond intellectual debate. If we are not careful, the values that are the very essence of the Council of Europe will be under direct threat from creationist fundamentalists. It is part of the role of the Council of Europe’s parliamentarians to react before it is too late.

19. The Parliamentary Assembly therefore urges the member states, and especially their education authorities to:

19.1. defend and promote scientific knowledge;

19.2. strengthen the teaching of the foundations of science, its history, its epistemology and its methods alongside the teaching of objective scientific knowledge;

19.3. make science more comprehensible, more attractive and closer to the realities of the contemporary world;

19.4. firmly oppose the teaching of creationism as a scientific discipline on an equal footing with the theory of evolution and in general the presentation of creationist ideas in any discipline other than religion;

19.5. promote the teaching of evolution as a fundamental scientific theory in the school curriculums.

20. The Assembly welcomes the fact that 27 academies of science of Council of Europe member states signed, in June 2006, a declaration on the teaching of evolution and calls on academies of science that have not yet done so to sign the declaration.

Assembly debate on 4 October 2007 (35th Sitting) (see Doc. 11375, report of the Committee on Culture, Science and Education, rapporteur: Mrs Brasseur). Text adopted by the Assembly on 4 October 2007 (35th Sitting).” (link; raportul care a stat la baza rezoluției este aici, iar un memorandum de răspuns care apăra creaționismul în numele libertății de exprimare aici)

Anexa 2 Declarația academiilor de știință cu privire la predare teoriei evoluției.

We,  the  undersigned Academies  of Sciences, have learned  that in various parts of the  world, within  science courses taught in certain public  systems  of education,  scientific evidence, data, and  testable  theories  about  the  origins and  evolution of life  on Earth  are  being  concealed, denied, or confused  with theories  not  testable  by science.  We urge decision  makers, teachers,  and parents to educate  all children  about  the  methods  and  discoveries  of science  and  to foster  an understanding of the  science  of nature. Knowledge  of the  natural world  in which  they live empowers people to meet human needs and protect the planet.

We agree  that  the  following evidence-based   facts about  the  origins and  evolution of the  Earth and of life  on this  planet  have been established  by numerous observations and  independently derived experimental  results from a  multitude of scientific disciplines.  Even if  there  are  still  many open questions  about  the  precise details of evolutionary  change,  scientific  evidence has  never contradicted these results:

1.   In a  universe  that has  evolved  towards  its  present configuration  for  some  11 to 15 billion years, our Earth formed approximately 4.5 billion years ago.

2.   Since  its  formation,  the  Earth  –  its  geology  and  its  environments  –  has  changed  under  the effect of numerous physical and chemical forces and continues to do so.

3.   Life  appeared on  Earth  at least  2.5  billion years  ago. The  evolution,  soon  after,  of

photosynthetic  organisms enabled,  from at least  2  billion  years ago, the  slow transformation of the  atmosphere to one  containing  substantial  quantities  of oxygen.  In addition  to the release of the  oxygen that  we breathe,  the  process of photosynthesis is  the  ultimate  source  of fixed energy and food upon which human life on the planet depends.

4.   Since its  first  appearance  on Earth,  life  has  taken  many forms,  all of which  continue  to evolve, in  ways which  palaeontology and  the  modern biological  and  biochemical  sciences  are describing  and  independently  confirming  with increasing  precision.  Commonalities  in the structure  of the  genetic code of all organisms living  today,  including humans,  clearly  indicate their common primordial origin.

We also  subscribe to the  following statement  regarding the  nature  of science in relation  to the teaching of evolution and, more generally, of any field of scientific knowledge :

  • Scientific knowledge  derives from a  mode of inquiry into  the  nature  of the  universe  that  has  been successful  and  of great  consequence.  Science  focuses  on (i)  observing the  natural world  and (ii) formulating  testable  and  refutable   hypotheses  to derive  deeper explanations  for  observable phenomena.  When evidence  is  sufficiently  compelling, scientific theories  are  developed  that account  for  and  explain  that evidence,  and  predict the  likely  structure or process  of still unobserved phenomena.
  • Human understanding of value  and  purpose  are  outside of natural science’s  scope. However, a number  of components  –  scientific,  social, philosophical, religious,  cultural  and  political contribute  to it.  These  different  fields  owe  each other  mutual consideration, while being  fully aware of their own areas of action and their limitations.

While acknowledging  current limitations, science  is  open ended, and  subject to correction  and expansion as new theoretical and empirical understanding emerges.

1.   Albanian Academy of Sciences

2.   National Academy of Exact,  Physical  and

Natural Sciences, Argentina

3.   Australian  Academy of Science

4.   Austrian  Academy of Sciences

5.   Bangladesh Academy of Sciences

6.   The  Royal  Academies  for  Science and  the  Arts of Belgium

7.   Academy of Sciences  and  Arts of Bosnia and Herzegovina

8.   Brazilian Academy of Sciences

9.   Bulgarian Academy of Sciences

10.  RSC: The  Academies  of Arts, Humanities and Sciences  of Canada

11.  Academia Chilena de Ciencias

12.  Chinese  Academy of Sciences

13.  Academia Sinica, China, Taiwan

14.  Colombian Academy of Exact,  Physical  and Natural Sciences

15.  Croatian Academy of Arts and  Sciences

16.  Cuban Academy of Sciences

17.  Academy of Sciences  of the  Czech  Republic

18.  Royal  Danish Academy of Sciences  and  Letters

19.  Academy of Scientific Research and  Technology,

Egypt

20.  Académie des Sciences, France

21.  Union  of German  Academies  of Sciences  and Humanities

22.  The Academy of Athens, Greece

23.  Hungarian  Academy of Sciences

24.  Indian National Science  Academy

25.  Indonesian Academy of Sciences

26.  Academy of Sciences  of the  Islamic  Republic of Iran

27.  Royal  Irish Academy

28.  Israel  Academy of Sciences  and  Humanities

29.  Accademia Nazionale dei  Lincei, Italy

30.  Science  Council of Japan

31.  Kenya  National Academy of Sciences

32.  National Academy of Sciences  of the  Kyrgyz Republic

33.  Latvian Academy of Sciences

34.  Lithuanian  Academy of Sciences

35.  Macedonian Academy of Sciences  and  Arts

36.  Academia Mexicana de Ciencias

37.  Mongolian  Academy of Sciences

38.  Academy of the  Kingdom of Morocco

39.  The  Royal  Netherlands Academy of Arts and

Sciences

40.  Academy Council of the  Royal  Society of New Zealand

41.  Nigerian Academy of Sciences

42.  Pakistan  Academy of Sciences

43.  Palestine Academy for  Science  and  Technology

44.  Academia Nacional de Ciencias  del  Peru

45.  National Academy of Science  and  Technology,

The Philippines

46.  Polish  Academy of Sciences

47.  Académie des  Sciences  et Techniques du Sénégal

48.  Serbian  Academy of Sciences  and  Arts

49.  Singapore  National Academy of Sciences

50.  Slovak Academy of Sciences

51.  Slovenian  Academy of Sciences  and  Arts

52.  Academy of Science of South Africa

53.  Royal  Academy of Exact,  Physical  and  Natural Sciences of Spain

54.  National Academy of Sciences, Sri Lanka

55.  Royal  Swedish  Academy of Sciences

56.  Council of the  Swiss  Scientific Academies

57.  Academy of Sciences, Republic of Tajikistan

58.  The  Caribbean  Academy of Sciences

59.  Turkish Academy of Sciences

60.  The  Uganda National Academy of Sciences

61.  The  Royal  Society,  UK

62.  US National Academy of Sciences

63.  Uzbekistan Academy of Sciences

64.  Academia de Ciencias  Físicas, Matemáticas y Naturales de Venezuela

65.  Zimbabwe Academy of Sciences

66.  African Academy of Sciences

67.  The  Academy of Sciences  for  the  Developing World (TWAS)

68.  The  Executive Board  of the  International Council for  Science  (ICSU)”(link)

Distribuie acest articol

168 COMENTARII

  1. Ideologizarea educației științifice și religioase a cetățenilor nu este o vulnerabilitate. Este o formă de protejare a păcii sociale, care este foarte vulnerabilă.

    Perioadele cele mai puternic ideologizate, în toate domeniile, din statul român modern, au fost 1938-1940 (ne transformasem într-un fel de regat medieval, cu Carol al II-lea înconjurat la orice ocazie de popi, sutane, cruci şi mitre), 1982-1989 (indiferent ce era tipărit, înregistrat sau difuzat începea cu portretul Măreţului Conducător Într-o Ureche) şi 2006-prezent.

    Întâmplător, exact în aceste perioade, conflictele dintre diferite grupări politice s-au stins ca prin minune. Politicienii Regatului, cei care erau adevăraţi artişti în a-şi face unii altora tot felul de măgării, dintr-o dată se uniseră în mod suspect, toţi erau cu Regele, cu Frontul (care nu era al Salvării Naţionale, ci puţin diferit…), cu limitarea drepturilor şi libertăţilor personale şi cu religia. (Co)mu(n)iştii trecuseră de la a se săpa unii pe alţii, ca pe vremea lui Chivu Stoica, la unitatea de monolit. Şi după 2006, istoria se repetă: toate grupările din societate, de la Preşedintele ţării la ultimul golan, sunt legate de „valorile sociale conservatoare” (nu neapărat de religie, fie ea ortodoxă, catolică, musulmană sau altcumva). Te poţi atinge de oricine, până şi de capii Bisericii, îi poţi insulta pe alde Preafericilă, pe Preşedinte, pe primul-ministru, dar cu condiţia să fii „conservator, familist şi respectuos, aşa cum n-a fost Charlie Hebdo”. Cea mai neînsemnată activitate care arată lipsă de respect faţă de „valorile sociale conservatoare” te expune furiei publicului. Ca pe Plăcintă.

    Pur şi simplu fiindcă largi categorii sociale aveau nevoie de asta, de o organizaţie care să le impună o filozofie de viaţă conservatoare. Nu conta prea mult că şeful se numea Preşedinte comunist sau Patriarh ortodox, important era ca ideile despre viaţă să fie în linii mari aceleaşi.

    Aceleaşi categorii sociale, dacă sunt lăsate de capul lor, s-ar putea să facă precum minerii din 1990 sau musulmanii din 2015.

    Cum ar fi zis unu mic şi blond mai de la Est: „a căzut rubla? au scăzut salariile? Poponarii sunt de vină, haideţi să le dăm în cap!”

    • Vă mulţumesc pentru comentariu.

      Educaţia despre ştiinţă şi religie ideologizată nu mai este o educaţie despre aceste două domenii, ci o simplă manipulare fără nici o valoare cognitivă.

      Orice ideologizare, altminteri inevitabilă, în sensul utilizării unor cunoştinţe ştiinţifice sau teologice în justificări, retorici asociate acţiunilor sociale, e de preferat să aibă loc după ce omul a învăţat cu ce se ocupă aceste domenii cognitive în mod real.

      Intelectualul onest nu va amesteca planurile în educaţie: ecologia cu ecologismul, fizica cu materialismul-dialectic, teologia cu ortodoxismul. Chiar dacă făcând asta ia mai puţin bani din surse instituţionale ideologizate.

      Cel puţin eu aşa văd lucrurile.

      gânduri bune,

      • Nu inteleg cum puteti afirma ca nu exista nici o incompatibilitate intre teoria evolutiei si religie. Una o exclude pe cealalta si tot una, religia, nu are ce cauta in scoala. Sau credeti ca studiul impus al religie ar cere automat si introducerea darwinismului, ceea ce este gresit, nu rezolva decat partial problemele de indoctrinare, sau nu v-ati exprimat corect. Sigur ca intr-o aula universitara intr-o dezbatere au loc ambele dar in scoala? Religia nu este o disciplina de studiu, este prozelitism. Si asta e infractiune, cred.

    • Numai crestinii ortrodicsi neinformati corespunzator resping descoperirile stiintifice. Cei informati stiu bine ca Lumea lui Dumnezeu este perfect stiintifica, iar oamenii de stiinta descopera din ce in ce mai mult complexitatea acestei Lumi.

  2. Rezolutia 1580 (2007) a Parlamentului European, Anexa 1-15:

    Predarea tuturor fenomenelor care privesc evolutia sub forma unei teorii stiintifice fundamentale este cruciala pentru viitorul societatilor si democratiilor noastre. Din acest motiv, aceasta (teoria evolutiei) trebuie sa ocupe o pozitie centrala in programa scolara, in special in cea stiintifica, din moment ce, la fel ca oricare alta teorie (stiintifica), aceasta satisface exigentele unor teste stiintifice riguroase. Evolutia este prezenta pretutindeni, de la prescrierea abuziva de antibiotice care duce la aparitia de bacterii rezistente (la antibiotice), la folosirea in exces a pesticidelor care duce la aparitia de insecte cu mutatii (genetice) asupra carora pesticidele nu mai au efect.

    ***

    „Programele scolare pentru clasele a III-a si a IV-a au fost aprobate de Ministerul Educatiei”.

    http://tinyurl.com/khbswm4

    Indoctrinarea Religioasa la Scoala: in timp ce in programa de „Religie” apar teme precum:

    – „Iubirea lui Dumnezeu si raspunsul omului”
    – „Dumnezeu se face cunoscut omului”
    – „Dumnezeu este Viata (la clasa a III-a)”
    – „Dumnezeu este Calea (la clasa a IV-a)”

    in programa de „Stiinte ale Naturii” nu apare NICI UN CUVANT despre varianta stiintifica a evolutiei omului. Si se mai sustine ideea ca nu se indoctrineaza religios copiii, in scolile DE STAT din Romania!

    http://tinyurl.com/perk484

    http://tinyurl.com/nvsae4o

    • Si care este varianta stiintifica ? Universul a aparut din nimic,viul a aparut din neviu , pestele s-a transformat in broasca , broasca in pisica si pisica in maimuta .Aceasta nu este stiinta.Este tot un fel de credinta .Si crede-ma am citit destul de mult din ceace numim TEORIA evolutiei

      • Cuvantul Ortodox:

        «Papa Francisc a mai facut un exercitiu de populism iezuit, afirmand, recent, ca Big Bangul si evolutia sunt adevarate, insa fac parte din planul lui Dumnezeu.

        Teoria Big Bangului presupune crearea Universului in urma unei „explozii” originare ce ar fi avut loc acum 13,8 miliarde de ani. Practic, cosmosul actual ar fi rezultatul acelui moment originar, iar sistemele solare, galaxiile, dar si Pamantul si aparitia vietii ar fi rezultatul evolutiei treptate. 

        Teoria evolutionista, emisa de Charles Darwin, presupune ca aparitia vietii si dezvoltarea speciilor s-a realizat spontan si treptat, totodata, ca urmare a legii selectiei naturale. Teoria evolutiei sustine aparitia omului ca proces evolutiv al primatelor, precum si a altor specii din altele.

        Papa Francisc a afirmat ca aceste teorii sunt compatibile cu invatatura catolicismului despre creatie. La o intalnire de la Academia Papala pentru Stiinta din Vatican, el a spus ca „Big Bangul, pe care astazi il consideram drept originea Universului, nu contrazice interventia unui creator divin ci, mai degraba, il presupune”. 

        Similar, Papa a sustinut ca dezvoltarea fiecarei fiinte cu trasaturile sale specifice de-a lungul timpului „nu contrazice ideea creatiei, pentru ca evolutia presupune creatia fiintelor care evolueaza”. 

        Papa a mai adaugat ca citirea Genezei poate duce la perceptia unui Dumnezeu ca un fel de „vrajitor cu bagheta magica” capabil sa faca tot felul de lucruri. „Dar nu-i asa. El a creat viata si a lasat fiecare fiinta sa se dezvolte conform legilor naturale pe care le-a dat.”

        De fapt, Papa Francisc nu a facut altceva decat sa reia compromisul major pe care Vaticanul l-a facut nu stiintei, cum se spune, ci TEORIILOR evolutioniste care domina, astazi, campul stiintific si care s-au impus ca un exercitiu de putere, nu ca un act de cunoastere. Momentul acestui compromis, un fel de Big Bang al apostaziei Vaticanului, este Conciliul Vatican II. 

        Considerand ca isi pastreaza si credinciosii, si isi apropie si lumea cu care cocheteaza, Vaticanul a rezolvat dilema stiinta-religie spunand ca teoriile dominante si ateiste sunt adevarate daca le pune un Dumnezeu la coada. Contradictia e evidenta, caci modelele stiintifice evolutioniste vad lumea ca fiind lipsita de vreun plan originar sau de vreo vointa divina.

        Prin urmare, acest compromis este si lipsit de noima, de vreme ce, oricum, pentru evolutionistii reali, care sunt, necesarmente, si atei, ideea unui Dumnezeu creator al lumii e absurda oricat de mult i se ataseaza evolutia ca modus operandi. Sigur ca mai-marii Vaticanului stiu acest lucru, insa compromisul pe care-l fac nu este cauzat atat de vreo convingere launtrica ca asa ar sta lucrurile, ci de o strategie iezuita de a se pune „bine” cu structurile de putere si cu mentalitatile dominante ale lumii. 

        Pe fond, asa cum am mai spus, in stiinta nu exista teorii „mai adevarate” decat altele. Exista doar teorii ce trebuie mereu verificate, care niciodata nu vor atinge statutul de Adevar, de certitudine. De pilda, Big Bangul tocmai a fost invalidat din cauza cercetarilor avansate despre bossonul Higs: pur si simplu Universul rezultat dintr-un astfel de model explicativ nu ar putea exista. Cat priveste evolutionismul speciilor, problemele acestuia sunt vechi si imposibil de depasit: lipsesc complet dovezile evolutiei inter-specii (reptila-pasare, primate-om, etc.).

        Dar, din punct de vedere dogmatic, grav este modul in care Papa ironizeaza Facerea. Sfantul Vasile cel Mare era orice, numai un naiv care sa isi inchipuie un Dumnezeu cu bagheta nu. Or, in Hexaimeronul sau, el ofera o interpretare a Facerii in care sunt respectate cele sase zile ale creatiei ca atare. In plus, o notiune bizara este si identificarea evolutiei cu o lege naturala. Cum ar putea fi asta compatibila cu o viziune crestina, avand in vedere ca, initial, creatia se afla intr-o alta ordine, neafectata de caderea in pacat? In plus, in viziunea ortodoxa, nu exista legi naturale, adica principii mecanice care determina creatia si fac ca fiintele sa aiba o evolutie autonoma de Dumnezeu, ci exista acele noime, ratiuni dumnezeiesti care reprezinta, totodata, si lucrarea energiei Pantocratorului care sustine, proniator, intreaga lume.

        Din nefericire, exista destui si la noi, in spatiul ortodox, care produc panseuri diletante despre evolutionism, cautand sa-i faca o grefa creationista. Rezultatul este o struto-camila indigesta care nu e nici stiinta, nici teologie, ci o simpla si demna de compatimit ratacire, erezie.»

        http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2014/10/28/papa-francisc-big-bangul-si-evolutia-sunt-adevarate/

        Fara comentarii!

        • S-ar putea spune că Vaticanul ar fi vrut să se pună bine cu structurile de putere dacă ai presupune că există nişte structuri de putere superioare Bisericii Catolice, unele care îl pot face pe Papă să vină la ele cu pălăria în mână şi să le facă propuneri de compromis.

          Catolicismul are un număr de membri aproape de populaţia Chinei şi o putere financiară mai mare decât a statelor mari. E foarte puţin probabil să îi dicteze cineva.

          • @Nautilus

            Comentariul de mai sus este de fapt un articol preluat de pe site-ul „Cuvantul Ortodox”. Nu l-am postat pentru valoarea lui intrinseca, ci pentru a intelege faptul ca „argumentele” cu care sunt respinse teoriile stiintifice incomode, de catre o parte a crestinilor, sunt doar niste sofisme dictate de considerente strategice.

            Pusi in dificultate de descoperirile stiintei, capii bisericii trebuie sa ia o decizie dificila: sa accepte noile teorii stiintifice si sa interpreteze (fortat) Biblia pentru a se potivi cu acestea (sa isi modernizeze discursul, facand concesii dogmatice), sau sa adopte o pozitie conservatoare, cu riscul de a provoca reactii tot mai hotarate din partea oamenilor de stiinta si a liderilor politici responsabili, constienti de pericolul grav al subminarii credibilitatii stiintei.

            Biserica Catolica a inteles ca este pagubos, pe termen lung, sa „inghete in proiect”, pe cand Biserica Ortodoxa sufera de miopie, nu reuseste sa inteleaga faptul ca amanand inevitabilul, trezirea la realitate va fi mult mai dureroasa.

          • La nivel oficial Vaticanul a renunţat încă de acum mai bine de 60 ani, în anul 1948, să se opună făţiş evoluţionismului. Atunci, într-o scrisoare adresată episcopului Parisului, cardinalul Suhard, Comisia Pontificală Biblică, suprema autoritate a Bisericii Catolice în materie de interpretare a textelor biblice, a arătat că nu se cunoaşte stilul literar în care au fost scrise primele 11 capitole din Geneză.

            „The question of the literary forms of the first eleven chapters of Genesis is far more obscure and complex. These literary forms do not correspond to any of our classical categories and cannot be judged in the light of the Greco-Latin or modern literary types. It is therefore impossible to deny or to affirm their historicity as a whole without unduly applying to them norms of a literary type under which they cannot be classed. If it is agreed not to see in these chapters history in the classical and modern sense, it must be admitted also that known scientific facts do not allow a positive solution of all the problems which they present.”

            Textul scrisorii se găseşte în mai multe locuri pe net, de ex. aici:
            http://www.catholicapologetics.info/scripture/oldtestament/commission.htm

        • Credinta in Dumnezeu si teoria evolutiei sunt total incompatibile, iar cei care incearca sa le armonizeze sunt doar niste diletanti, amatori sau mai degraba au o agenda ascunsa.
          In Geneza, nu trebuie sa citesti decat cateva randuri si se vede ca soarele a fost creat dupa pamant si plante, abia in ziua a treia. Deci din cateva randuri intervine o contradictie iremediabila cu orice teorie evolutionista.
          Nu sunt de acord cu introducerea acestei ideologii in scoala.

      • Evident nu ai citit suficient sau nu ai inteles.
        1. Teoria evolutiei nu vorbeste despre inceputuri ci (culmea) despre evolutie.
        2. Un animal nu evolueaza peste noapte din altul. Ci pe parcursul unui foarte lung sir de modificari. Ca sa intelegi asta uite un alt exemplu: Desi in viata sunt momente clare in care poti spune „sunt tinar” sau „sunt batran” nu exista biologic o zi X din viata unui ok care reprezinta demarcatia intre tinar si batran.
        3. Animalul X nu a evoluat dintr-un animal contemporan cu el, ci dintr-un stramos. De exemplu pisica si maimuta sunt contemporane, deci intre ele nu exista in mod direct o legatura. Ci ambele au evoluat din niste stramosi, care la randul lor au evoluat din stramosi si tot asa pana cand poti gasi daca vrei un punct comun.

        • 1.Teoria evolutiei este legata de cea a Big Bang-ului . Din categoria totul fara Dumnezeu .
          2.Tanarul si batranul sunt aceiasi specie
          3.Daca incepeai cu’ a fost odata ca niciodata” erai,daca nu credibil,macar mai artistic .Si totusi unde este stiinta ?

          • „1.Teoria evolutiei este legata de cea a Big Bang-ului . Din categoria totul fara Dumnezeu”
            Nu. Teoria evoluției nu are legătură în mod direct cu Big Bang-ul.
            Teoria evoluției explică cum evoluează speciile (în cazul nostru).
            Nu își propune să explice origini.
            Pe (foarte) scurt teoria evoluției explică ce se întâmplă din momentul apariției primul organism unicelular până la om, dacă plasăm omul ca fiind cel mai complex organism pluricelular.
            Big Bang este cea mai probabilă explicație despre originea Universului în acest moment pe baza unor observații (fapte) pe care le-am strâns ca specie în ultimele 2 secole (mai ales în ultimii 100 de ani).

            „2.Tanarul si batranul sunt aceiasi specie”
            Chestia cu tânărul și bătrănul era o metaforă pentru a explica conceptul de transformare treptată (în cazul evoluției de-a lungul milioanelor de ani) a unui concept în altul, fără a exista un punct concret care marchează transformarea.
            În mod simplificat nu există un „prim om” (Homo Sapiens) ci există un lung șir de transformări de la specia X la omul Y.

            „3.Daca incepeai cu’ a fost odata ca niciodata” erai,daca nu credibil,macar mai artistic .Si totusi unde este stiinta ?”
            Dacă începeam cu „a fost odată ca niciodată” era o poveste cu Unicorni. Care nu există :)
            Eu îți scriu aici fapte și rezultate științifice.

          • 1 .Poate doar in capul tau .Din punct de vedere stiintific n-au nici o legatura . Ce declara unul sau altul despre o realitate stiintifica are mai putina valoare decat dansul ploii cand vorbim de vremea probabila .
            2 Faptul ca sunt din acceasi specie nu are nici o legatura cu faptul ca nu poti fixa o anume zi din viata in care ai ajuns din tanar un adult si din adult un batran . Dar de dragul preciziei – ok , avem dovada perfecta – studiaza speciile circulare .
            3 Un asemenea argument merge la gradinita nu pe Contributors .Sa inteleg ca ai probeme cu intelegerea structurii unui banal arbore genealogic ?

      • Varianta stiintifica este cea determinata de majoritatea comunitatii stiintifice. Care enorma majoritate adera la teoria evolutiei.

        • daca majoritatea au o anumita parere nu inseamna ca e si cea corecta. Daca ne ghidam dupa instinctul de turma, si nu gandim cu propriul creier nu ajungem nicaieri. Putem spune ca majoritatea oamenilor de ‘stiinta’ au aceasta religie: evolutionismul. Pentru ca nu putem vorbi de stiinta folosind argumente de genul: se crede ca, cel mai probabil asa a fost, etc.

          • Spui ca: „Putem spune ca majoritatea oamenilor de «stiinta» au aceasta religie: evolutionismul”.

            Acesta afirmatie reprezinta o manipulare. Exista o diferenta fundamentala intre credinciosi si oamenii de stiinta, intre invataturile crestine si teoriile stiintifice. Credinciosii stiu dinainte ca nici un argument nu poate sa invalideze o dogma (chiar daca, in mod ipocrit, unii nu recunosc acest lucru). Ei raman blocati in „adevarul” lor, indiferent cate contraargumente valide le sunt prezentate. Crestinii se angajaza in discutii de pe pozitia de propovaduitori, pentru ei nu exista o dorinta reala (constientizata) de a-si verifica validitatea convingerilor, deoarece o infirmare a dogmelor crestine ar insemna infirmarea crestinismului, renuntarea la credinta, renuntarea la sensul pe care il atribuie vietii, fapt inacceptabil pentru orice credincios. Spre deosebire de credinciosi, omenii de stiinta renunta la teorie, atunci cand dovezile teoretice sau experimentale o contrazic. Teoria stiintifica nu este acceptata fara rezerva in orice conditii, ea este supusa constat verificarilor, spre deosebire de credinta (crestinism, dogme).

            P.S. Oare care categorie gandeste mai bine „cu propriul creier”, cea a oamenii de stiinta, sau cea a „pupatorii de moaste”? (nu doresc sa generalizez, doresc doar sa arat ipocrizia „argumentului” tau.)

          • „daca majoritatea au o anumita parere nu inseamna ca e si cea corecta. ”

            …doar ca majoritatea aia e majoritatea oamenilor de Stiinta, a celor foarte educati. E majoritatea care ii include pe cei mai destepti 0.1% dintre oameni. Nu e majoritatea semidoctilor cu liceu la seral din care faci si tu parte. Nu e majoritatea pupatorilor de moaste care traiesc in semi-analfabetism si ignoranta. Majoritatea oamenilor de stiinta (peste 95% din ei fiind atei si agnostici, conform sondajelor Nature si Royal Society, desfasurate in ultimii 90 de ani) … adica tocmai cei care gandesc, care inoveaza si inventeaza si carora omenirea le datoreaza progresul.

            Turma este formata tocmai din cei spalati pe creier de catre o ideologie primitiva, de o religie care isi trage esenta din perioada neoliticului … religie care e imbratisata de cei care nu pot sa si gandeasca.

            Cat despre stiinta moderna (despre care tu nu stii nimic) – probabilitatile stau tocmai la baza ei. Calculatoarele, teoria informatiei, medicina moderna, fizica particulelor si multe alte stiinte n-ar fi posibile fara aceastea.

          • Nu confunda gandirea proprie cu parerologia. Omul cu opinie stie ca unele lucruri nu le stie indeajuns si face referinte la cei care stiu mai multe decat el intr-un domeniu, parerologul nu isi da seama cate nu stie si crede ca opinia lui este la fel de valabila cu a specialistilor intr-un domeniu.
            Am avut si eu de-a face cu cretini din astia: sunt programatoare, si m-am conversat cu unii care nu inteleg programare, dar imi spuneau mie de ce o modificare este foarte simpla. Si nu erau tampiti pentru ca nu stiau programare, ci pentru ca nu intelegeau de ce o modificare simpla din creion poate sa-ti schimbe parti mari din program – nu ca ar fi o nenorocire, dar dureaza sa o faci, nu se rezolva in 10 minute.
            La fel e cu orice domeniu care necesita cunostinte de specialitate. Conteaza mai mult ce crede majoritatea comunitatii matematice despre valabilitatea demonstrarii celei de-a doua teoreme a lui Fermat decat ce crede un nematematician, de pilda.

  3. Tara arde si baba se piaptana…Vreti expunere la teoria evolutiei pentru ca asa propune EU? Pentru ca trebuie si o alternativa la teoria creationista?

    Cred ca intram intr-o parte destul de filozofica aproblemei, pe care, in pofida studiilor dumneavoastra, nu cred ca reusiti sa o sustineti…

    De altfel, nici nu e demonstrata stiintific…incercarile au toate limitarile lor…; deci, in continuarea unei asa trambitate rigori stiintifice, de ce trebuie prezentata??
    Urmatorul subiect pe lista e Big Bang-ul, nu-i asa? Alt subiect, cu flux si reflux, cu o demonstratie mai mult speculativa… si care poate ca nici nu contrazice creatia…

    • Presupun ca teoria creationista este probata stiintific?!
      Ca de predat se preda, si inca in mod sarguincios, la orele de religie.

      Sau aplicam un dublu standard? Pai nu ma deranjeaza atata timp cat nu se face pe banul si pe timpul meu (ca trebuie sa-i explic copilului acasa ca nenea ala cu barba care preda religia e usor dus cu pluta).

    • @Adrian .
      Cred ca ar trebui sa citesti un pic despre retrovirusi endogeni (adica sa intelegi ce sunt si cum functioneaza ) si apoi sa studiezi distributia lor in diverse specii . Pentru a-ti usura munca recomand sa citesti despre HERV-K .

      Pe scurt reprezinta o forma foarte eleganta de a stabili indubitabil daca doua specii au un stramos comun iar analiza respectiva are un nivel de precizie mult superior banalelor teste de paternitate .”Infinit” superior pentru ca se poate repeta cu acelasi rezultat pentru orice om si primata de pe planeta
      https://www.youtube.com/watch?v=TUxLR9hdorI

    • „teoria creationista” nu e o teorie stiintifica, ci o dogma. Pentru a fi stiintifica o teorie trebuie sa faca predictii care apoi sa poata fi verificate. Iar teoria evolutiei a fost verificata cu varf si indesat, nu numai in fosile, ci si in timpurile noastre. S-a observat, de exemplu ca doua populatii a unei specii de broaste care traiesc in medii diferite tind sa evolueze diferit si probabil in timp vor deveni specii distincte (adica nu se vor mai putea imperechea intre ele). Sursa e aici:
      http://voices.nationalgeographic.com/2014/10/02/new-species-evolution-poison-frogs-peru-animals-science/
      Cat despre adaptare la mediu e celebru cazul moliilor din Anglia care au devenit negre in zonele unde exista minerit, ca sa se mascheze mai bine in mediul plin de praf de carbune. Cand au incetat exploatarile miniere musculitele au redevenit in timp mai deschise la culoare. Sursa e aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Peppered_moth_evolution

      • dumneata vorbesti de rigori si stiinta dar folosesti ‘probabil’, poate…. Eu am ceva cunostinte stiintifice, si n-am auzit in 12 ani de scoala + 5 de facultate + 2 de master aceste cuvinte in demonstratii stiintifice.
        Pana una alta ‘teoria’ evolutiei este tot o dogma. Daca se studiaza, trebuie mentionata la ora de religie, nu ca si materie de ordin stiintific. Poate doar daca reinviem materialismul stiintific.

        • @radu, dupa parerea dumneavoatra avem doua dogme – sa le spunem A si B – dintre care niciuna nu este demonstrata (ca de aceea le numiti dogme). Cu toate acestea sustineti ca ar trebui predata dogma A, cu dogma B doar „mentionata” (eventual) in cadrul cursurilor de A.
          Eu unul va intreb: de ce nu invers? Concret, de ce sa nu se predea evolutonismul iar in cadrul cursului de evolutionism sa se mentioneze creationismul?

    • Erată:

      Fiul meu, care ştie mai multe ca mine despre instituţiile europene, mi-a semnalat pe FB că rezolutia 1580 apartine Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (institutie diferita de Uniunea Europeana) si nu Parlamentului European.

      Chestiunea e importantă din punct de vedere politic.

      Mulţumesc Dragoş.

    • Răspuns domnului Adrian:

      Pentru mine cuvântul ţară pe care l-aţi folosit desemnează toţi oamenii cu organizaţiile lor din acest spaţiu, incluzând aici statul ca sisteme de organizaţii publice cu rol de guvernare, legiferare etc.

      Acest înţeles are câteva implicaţii:

      – de ţară în ansamblu nu răspunde nimeni anume şi nu se poate ocupa nimeni personal anume, ci rezultă din interacţiunea noastră a tuturor prin ceea ce facem. Dacă ţara arde ar fi pentru că nu ştim să ne organizăm şi tolerăm şi respectăm, avem interacţiuni disfuncţionale.

      – fiecare răspunde de o parte din ţară şi poate avea opinii avizate despre ce se întâmplă în zona lui. Politicienii răspund de stat. Profesorii de sistemul educaţional, etc. Fiecare să-şi facă treaba ca lumea la el acasă, preoţii de parohie în parohie, profesorii de biologie la ore, etc.

      – periodic la alegeri ne ocupăm,

      Eu sunt profesor şi cercetător biolog-ecolog. Prin urmare pot avea opinii avizate cu privire la măsuri operaţionale în sistemul educaţional pe acest subdomeniu. Am observat o disfuncţionalitate şi am venit cu o propunere. Nu m-am ocupa de programa de religie, iar teologii să nu se ocupe de programa de biologie. E chestiune de minim respect elementar. Am citit lucrările lui Serafim Rose si altele, denota neintelegerea teoriilor biologilor. Unii oameni cred că pot vorbi despre orice fara sa se fi ocupat vreodat cu asta. Este mandrie aici.

      Biologii la rândul lor au datoria să nu ideologizeze cunoştinţele de de biologie la ore. Ce fac în afara orelor e treaba fiecăruia. Unul e ateu, altul merge la biserică, fiecare cu argumentele lui şi schema de interpretare a lumii cum vrea el.

      Închei prin a spune că din punctul meu de vedere este o ruşine naţională scoaterea teoriei evoluţiei din programa de liceu în secolul XXI. Nu e singura, dar este una semnificativă din perspectiva domeniului de care mă ocup.

      Singurul domeniu unde am vazut perspective teologice care se sustin in Romania in privinta teoriilor stiintifice este in fizica, unde exista oameni care au facut ingineria si teologia si sunt capabili sa vorbească cu sens despre aceste lucuri.

      gânduri bune,

    • „De altfel, nici nu e demonstrata stiintific…incercarile au toate limitarile lor…”
      În primul rând poate este neclar termenul „Teorie” atunci când este folosit în context științific.
      În acest caz (științitifc) o teorie este o explicație bine documentată a unui aspect natural, dezvoltată prin metoda științifică[1]. Adică nu doar că a fost supusă unor verificări și testări multiple, ci predicțiile care pot să fie făcute pe baza ei au fost demonstrate.

      Teoria Evoluției este o teorie în sensul științific al termenului. Și este bazată pe fapte reale. O listă de fapte o puteți găsi aici: http://humanorigins.si.edu/evidence.

      Deci este riguros științific să vorbim despre teoria evoluției.

      [1] https://en.wikipedia.org/wiki/Scientific_theory

      • Vă mulţumesc foarte mult pentru comentariu.

        O întreagă ramură a filosofiei se ocupă cu această problemă la modul general pentru toate ştiinţele, iar mai nou pe ramuri disciplinare. Cărţi folositoare în limba engleză pentru înţelegerea noţiunii de teorie din biologie pe care le-am parcurs şi le confirm calitatea de excepţie sunt:

        The structure of biological science
        http://www.amazon.com/Structure-Biological-Science-Alexander-Rosenberg/dp/052127561X

        Foundations of Biophilosophy
        http://link.springer.com/book/10.1007%2F978-3-662-03368-5

        În limba română la link-ul de mai jos este o anexă pe larg cu ce înseamnă o teorie ştiinţifică, acest capitol este dezvoltat pornind de la un referat de doctorat susţinut la filosofie acum câţiva ani:

        http://www.cesec.ro/pdf/Iordache_Staicu_2009.pdf

        Vă mulţumesc încă o dată.

        gânduri bune,

      • ce-mi place mie e ca cei mai multi te trimit sa citesti carti sau linkuri care incearca cu mai mult succes decat ei sa te convinga de o anumita ideologie.
        Trimiterile astea se fac cand ai ajuns in pana de argumente logice.
        Se crede, probabil, exista sansa sa… nu sunt argumente stiintifice, si transforma ‘teoria stiintifica’ in credinta.

        • Cei mai mulți te trimit să citești cărți sau link-uri pentru că asta este forma de transmitere a informației și de verificare a ei.
          Argumentele logice se construiesc pornind de la informația pe care o persoană o are la un moment dat. Trimiterea către cărți se face pentru a cita sursa și pentru a oferi un context într-o argumentație.

          Și în același timp este o formă de educație.

  4. Este o problema grava ignorarea realitatii stiintifice , eu o consider crima impotriva umanitatii pentru ca eu consider ca intelegerea cat mai completa a universului in care traim este lucrul capital ce ne deosebeste de animale . Existenta evolutiei a incetat sa mai fie subiect de discutie in mediile academice inca de acum 100 de ani dar coruptia ,frauda si indoctrinarea sunt activitati ce infloresc mereu in societati slabe .Descopar cu uimire insa ca Romania sta mai rau decat Iranul si Zimbabwe la capitolul asta – ne fac de rusine si nici nu au succes , caci elevii invata rapid ca la fel cum politicienii si televiziunile mint asa si la scoala se predau diverse bazaconii . Rezultatul final e o generatie de diversi creduli ce se ghideaza dupa experiente personale in loc de repere solide si cu dorinte nesofisticate – enter cocalarii si pitipoancele – baza Romaniei de maine .

    • N-aş spune că este crimă împotriva umanităţii. La rândul lui Universul e un termen teoretic în ştinţele naturii.

      Dar este grav din perspectiva educaţiei dobândite de tineri într-o societate în care vrem ca oamenii să nu mai fie receptivi la manipulare, la populisme.

      gânduri bune

      • Fara educatie suntem doar niste salbatici cum sunt cei din junglele amazoniene . Cu educatie corupta putem deveni excelente dipozitive de ghidaj de unica folosinta pentru incarcaturi explozive . E usor sa aluneci catre crime daca incalci prima lege a educatiei :
        La scoala nu e voie sa se predea lucruri neadevarate ! Cel putin nu voit si din interes !

        • @Gamma, am avut sansa sa traiesc cateva zile intr-un trib de „salbatici” din jungla amazoniana si da, aveti dreptate cand spuneti ca nu sunt educati…ca noi!
          Transmisia invatamintelor si a cunostiintelor se face mult mai simplu, de la varstnici catre tineri, ei functionand inca dupa acea mentalitate arhaica (?), care presupune ca batranii stiu mai multe decat copiii. Acolo unde intervine diferenta esentiala cu noi, este ca nimeni nu e obligat sa faca sau sa invete ceva, daca nu vrea!
          Stachanovismul nefacand parte din cultura lor, muncesc 3-4 ore pe zi, nu in fiecare zi, ci doar atunci cand vor, si cand fac foarte bine ce aleg sa faca pentru comunitate. Nimeni nu pare sa distribuie sarcini, fiecare face ce stie mai bine, nu par nici stresati, nici plictisiti si nici nemultumiti de viata pe care o au…
          Acest trib mentinea sporadic (dovada, prezenta mea) legaturi cu „lumea civilizata”, fara ca vreun membru sa fi fost tentat sa plece…evident, deocamdata.

  5. Domnule Iordache,

    Vreau sa va felicit pentru acest articol! De aceasta data sintem de aceeasi parte a baricadei :)

    Doua mici precizari:

    1) Teoria Evolutiei s-a reintrodus (teoretic) in programa si se studiaza (teoretic…) in clasa a VIII-a. Din pacate, de cele mai multe ori, profesorii de biologie nu abordeaza aceste subiecte, iar atunci cind o fac o fac superficial.

    2) Faceti o confuzie intre „ateism” si „creationism”. Sint doua lucruri total diferite…

    • Domnule Pătraşcu,

      Vă mulţumesc pentru comentariu.

      1) Eu nu gândesc în termeni de baricade în privinţa teoriei evoluţiei, nu lupt cu nimeni, nu sunt după nici o baricadă. Pe baricade sunt doar pentru reforma statului, reforma educaţiei, iar acum campania electorală fiind încheita şi cei pro-reformă câştigând mai sunt doar pentru reforma educaţiei pe baricade.

      2) Teoria evoluţiei în clasa a 8-a mi se pare eu eroare pedagogică. Eu personal n-aş fi priceput nimic din ea în clasa a 8-a. Teoria evoluţiei trebuie să fie în clasa a XII-a cuplată cu ore de filosofie.

      3) Din punctul meu de vedere ateismul şi creaţionismul sunt opţiuni ideologice. Singurul care nu este ideologic din punctul meu de vedere este agnosticismul, de tipul celui practica de oameni ca Profesorul Flonta.

      Iată un text cu privire la ce cred eu despre abordările domnilor Dawkins, etc:

      Nici evoluționist, nici ateist: you don’t impress me much !
      Mulțumită unor domni precum Richard Dawkins sau Daniel Dennett a devenit neonorant să fi numit evoluționist.

      Eu am unele îndoieli că Darwin și-ar fi permis să afirme, cum aflăm azi din presă ca ar fi zis Dennet pe la Universitatea din București, că „există un suflet. Este alcătuit din 100 de trilioane de celule și nimic altceva. Și asta e bine, pentru că suntem mecanisme formidabile”. N-ar fi făcut asta nu pentru a proteja sensibilitatea credincioasei sale soții, ci pentru că era un om de știință.

      Pentru a respinge această afirmație nu e nevoie decât să observi eroarea de aplicare a cuvântului „suflet” în științele cogniției („suflet” nu este un termen teoretic al acestei științe, cel puțin după știința mea) și eroarea de a enunța propoziții normative în cadrul unei științei, altele decât standardele etice ale științei („e bine că suntem mecanisme formidabile” nu este o propoziție a științelor cogniției, un fapt științific demonstrat, cât despre cultura „formidabilului” ea e în stilul știrii despre găina care a născut pui vii).

      Ca să citez un tânăr profesor filosof (plecat între timp după ce a constatat că oamenii care se ocupă de etică nu prea o și practică, zicea dânsul), atunci când comenta la curs aberațiile comuniste ale lui Sartre sau „driblingurile pe metru pătrat” ale filosofie analitice făcute până la epuizare fizică și mentală, dar neurmate de vreun gol în poartă, zic și eu: „you don’t impress me much !”.

      Ok, pentru autoconsum am rezolvat problema D & D. Și totuși, ce ne facem cu cei fără pregătire formală în filosofie ? Păi ne facem cam așa: generăm suferință. Zilele trecute cineva de la biologie, ca răspuns la eseul „Creație și evoluție” (Idei în Dialog aprilie 2007 și postat zilele trecute pe blog) mi-a scris în felul următor:

      „Mă și gândeam prin anul I, II la profesorii care o tot țineau cu evoluția că e aproape imposibil să-l cunoască vreodată pe Dumnezeu pentru că asta ar fi însemnat să renunțe la tot ce au construit o viață întreagă. În condițiile în care mulți în afară de viață profesională nu mai au nimic e ca și cum te-ai sinucide,e o nebunie. Oricum cine e dispus să facă așa ceva e martir în mod cert. I-am înțeles și-i înțeleg, dar cu regret.”

      Și continuă, aducând discuția spre mine, prof prin zonă:

      „E foarte simplu să fi evoluționist cu evoluționiștii și creștin cu creștinii. Să fi creștin în fața unui evoluționist ești cel mai mare fraier și evoluționist în fața unui creștin cel mai mare păcătos. Am remarcat și în rândul colegilor mei această duplicitate care e pe de o parte rezultatul neștiinței iar pe de altă parte evitarea de a te simți prost și de a fi luat de prost în diverse situații. Mai de ales ca student când profesorii fac tot felul de glume și remarci. O perioadă de timp m-am consumat cu lucrurile astea însă am ajuns să îmi impun indiferența în fața unora care nu fac decât să-ți demonstreze grosolănia și golul în care trăiesc. Ceea ce e interesant e că nici nu-ți dau pace, nu ratează nici o ocazie să te pună în situația de a te simți inferior. E o înclinație nici măcar animalică să te bucuri văzând că ai putea să necăjești pe cineva.”

      Hei, dar atunci avem o mică problemă, mare de tot, nu cumva ne batem joc de niște oameni încă în formare pe bani publici ? Folosim catedra pentru a ne satisface dominând niște suflete tinere (sau mă rog, niște sisteme tinere și complexe de rețele neuronale, pentru cine nu înțelege cuvântul), niște suflete veșnice în credința lor, în loc să prezentăm și analizăm teorii științifice cu pro și cons, așa cum ne cere fișa postului? Nu că cei cu creaționismul ar fi mai grozavi în fapte, pentru că scoaterea teoriei evoluției din manualele din preuniversitare e o enormitate strigătoare la cer, o crimă pentru sufletele tinerilor, dar noi pretindem că sunt oameni de știință și acceptăm constrângeri raționale ale opiniilor exprimate în spațiul academic.

      În aceste împrejurări sunt obligat să precizez clar: sunt un utilizator al teoriilor evoluției (având ca o componentă cheie teorii ale selecției) pentru explicarea unor fapte biologice, culturale și mentale, și sunt un investigator al teoriilor evoluției ca obiecte culturale, dar nu sunt un evoluționist.

      Două sunt motivele pentru care mă delimitez complet de apartenența la acest grup care îngloba marea majoritate a utilizatorilor teoriilor evoluției, dar care va cuprinde fără îndoială tot mai puțini: 1) Abuzurile în utilizarea teoriilor evoluției biologice în alte domenii ontice decât cel biologic și în particular ușurința iresponsabilă cu care omul este conceptualizat strict ca ființă biologică sau derivabilă din rădăcini exclusiv biologice 2) Lipsa de respect a unora dintre evoluționiști pentru semenii lor credincioși, agresivitatea alarmantă cu care își promovează ideile (ca să își vândă cărțile?).

      Ironic, atunci când am publicat acel eseu în 2007 a venit cineva pe ușă la mine în birou, profesorul X, sa mă întrebe daca aici e chiar ecologie, cum scrie pe ușă, sau mai degrabă teologie. Adică, domnule, aici e cu ateismul, nu știai? Nu știam, n-am găsit în fișa postului. Mai târziu a venit o militantă din Bacău cu ateismul, tot așa excedată de eseu sa mă întrebe clar și răspicat: în ce cred eu, în evoluție sau în creație, și să îmi spună ca sunt schizofrenic, cum pot să susțin și una si alta, am dublă personalitate înseamna. Am intrebat-o ce specialitate are și mi-a spus că a terminat economia. N-am înțeles de ce nu îsi propune să înțeleagă cum funcționeaza radioul fără să știe fizică, i-am spus. A plecat nemulțumită; sărmana.

      Iar acum o persoană creștină citește eseul respectivul și îmi spune după aceea că sunt un evoluționist, sau că oricum ceva nu poate fi decât în neregulă prin susținerea unui punct de vedere alternativ la falsa dispută evoluționism – creaționism.

      Pentru a evita pe viitor astfel de situații și dezamăgiri ale unor suflete tinere voi face chiar acum, pe loc niște dezvoltări la textul respectiv (Creație și evoluție), menite să evite perceperea distorsionată a mesajului în viitor, sau cel puțin perceperea în felul de mai sus. Ei, să nu mint, le transcriu doar de pe hârtie, dar sunt făcute la cald, deci mai pot suferi ajustări.

      Pentru cineva fără resurse mistice din textul menționat transpare mai degrabă că am un concept de Dumnezeu cultural. Voi arăta acum explicit care este poziția mea în raport cu Dumnezeul viu, creștin, în contextul unei (schițe de) teorii fenomenologice, depășind raportarea cam culturalistă, prin discursuri ca părți ale lumii, din eseu.

      În cazul Bisericii și al religiei creștine relația este ontologic primordială în fața entității (în știință e pe dos, avem entități și apoi conceptualizăm relații între ele, ca proprietăți relaționale). Se vede asta și din Kirkegaard foarte bine (când la un curs despre el mă uitam siderat ce spune omul ăsta și întrebam cu ce ontologie lucrează un coleg teolog mi-a spus simplu: cu o ontologie de extracție biblică; cu precizarea doar, o fac eu, că sensul termenului ontologie nu era în această observație cel heideggerian). Dar are această primordialitate a relației un sens cognitiv? Sensul cognitiv, cu individuare, este derivat în creștinism din cel experiențial, cu trăire. Intenționalitatea husserliană (sau ființarea-la-îndemână heideggeriană) nu sunt decât reformulări în context teoretic ale primordialității relației.

      În reconstrucția din textul vechi proiectul de viață este în relație cu Celălalt ca scop, cu sinele transcendent. Dar poți ajunge la experiența originară care permite proiectul de viață fără trăire anterioară ontică și în particular una discursivă? Mi-era evident de atunci că nu, dar această anterioritate temporală în timpul spațializat mi se părea că nu merită prea multă atenție dinspre ființă. Acum văd altfel. Primirea cuvântului celuilalt este o precondiție a experienței ontologice (religia creștină ne spune în plus că avem și un cuvânt al Celuilalt, nu doar al celuilalt; dar acum noi oricum primim cuvântul Celuilalt prin celălalt, pentru că îl primim prin Biserică) nu numai pentru că ne formulăm ontologia în cuvinte, ci și pentru că suntem înființați de aceste cuvinte pe lângă auto-înființarea prin sine transcendental care ni se poate întâmpla sau nu, e contingentă la oameni. Altminteri ar trebui să restrângem oamenii doar la cei cu autenticitate și nu știu cât de mulți ar rămâne. Nu că acesta ar fi un argument filosofic, dar poate că e un argument de bun simț. Numai că Heidegger a mers prea departe după Kehre cu importanța limbii.

      A crede creștinește înseamnă a-ți asuma un temei ontologic în transcendent prin iubire în baza unui cuvânt (discurs) dăruit ție din iubire. Întemeirea în transcendental (așa cum e făcută ea în eseul menționat) este doar o reconstrucție rațională, autonomă, a tribulațiilor libertății de a fi și de a face bine sau rău.

      Recuperarea experienței ontice anterioare experienței fundamentale, originare, de revelare a sinelui transcendental ca personală, ca exclusiv individuală (întemeierea ei prin sinele transcendental după ce ea a avut loc experiența) este o iluzie, o amăgire izvorâtă din mândrie. Pentru că ea (experiența ontică anterioară) nu e bazată pe o relație a individului (ca posesie a lui), ci pe o relație înăuntrul individului. Să explic. Modelul entitate – proprietăți relaționale este inadecvat pentru a descrie această situație (el este corect dacă ne uităm la limbaj, dar limbajul despre această relație este un model prea grosier aici, fapt pe care nu l-am sesizat când am folosit modelul în eseul respectiv, probabil pentru că este by default folosit în știință). Mai degrabă poate avem o suprapunere parțială de ființă cu cel (sau Cel) cu care suntem în relație, relația este co-constitutivă ambelor ființe, și în fond nici nu este o relație, ci reconstruim suprapunerea de ființă ca pe o relație când vorbim despre acest fapt. Într-un astfel de model avem o continuitate de ființă în zona ontică, anterioară experienței originare, dar și ulterior ei, prin cuvânt ca mijloc de propagare în timp a ființei oamenilor, nu doar o în-ființare explozivă în autenticitate după experiența originară. În locul unui model al ființei cu cvasi-monade finite temporal apărând auto-referențial nu se știe cum din punct de vedere ontologic (sau mă rog, prin Angst sau altele de genul acesta), avem stadiul autentic (ontologic) doar ca pe o posibilitate de auto-întemeiere a ființei, posibilitate grefată (atunci când se actualizează) pe un stadiu ontic mai puțin spectaculos și autonom poate, dar la fel de important pentru viața ființei, ba chiar mai important dacă ținem seama că este precondiție a celui ontologic.

      Stadiul ontologic poate fi atins deplin (Angst e doar un imbold deschizător) doar printr-o reconstrucție rațională a posibilității libertății și iubirii, însă e și o posibilă fundătură existențială, o posibilă ispită dacă este scoasă din contextul ontic și, mai ales, dacă alegem răul nu binele. El poate fi și o auto-întemeiere întru bine dacă alegem binele printr-un decizionism altruist, dar este un fapt că nu e un bine maximalizat pentru toți oamenii pentru că nu toți sunt curioși sau vor sau au suficientă energie să își asume o auto-întemeiere rațională. Stadiul ontologic decuplat de ființa ontică e mai degrabă util doar ca o treaptă pe un drum oarecare, contingent istoric, spre faptă prin iubire (pentru mine de exemplu a fost util ca treaptă între ateismul științific dobândit în comunism și viața creștină vie). Altminteri el e periculos prin izolarea sa de modelele care l-au făcut posibil, prin asumarea personală a unei poveri a ființei întregi care nu te poate decât arunca din liniște în tulburare (cei drept și invers când ești în formă), într-o căutare fără atractor clar pentru că sinele transcendent asumat ca scop e a-formal ca și sinele transcendental. Forma și conținutul atractorului nu pot veni decât prin Cuvântul asumat pe calea ființei ontice (tot prin alegerea ta) și poate că stadiul transcedental are după o astfel de alegere rolul unei trepte care nu trebuie aruncate o dată ce ai depășit-o, ci trebuie folosită mai departe într-un demers interpretativ permanent al Cuvântului, pentru că un astfel de demers necesită libertate și autonomie. Va fi fiind și în domeniul vieții creștine valabilă argumentația milliană pentru menținerea adevărului viu, și atunci stadiul ontologic rămâne un instrument cum este libertatea opiniei sau a cuvântului. Evident el nu va putea fi folosit decât de către mireni.

      Căutarea ontologică, autentică, rămâne și în această schiță de model mai adecvat ca semn al libertății. Dar ea e firesc stabilizată prin scopurile substanțiale asumate prin viața în comuniune în Biserică, prin Dumnezeul viu, ontic, existent în spațiul posibilităților formale construibil (doar ca sub-model acum) printr-o reconstrucție rațională de tip transcendental mereu ipotetică și re-formulabilă, asemenea teoriilor științifice. Dumnezeul viu, ontic, este anterior și întemeiază ființa dumnezeului formal reconstruit rațional. Dumnezeul viu, ontic, nu e doar referentul unui discurs intra-mundan religios al unei lumi autonome întemeiate transcendental (deși la nivelul analizei discursurilor printr-un model strict al evoluției culturale schema anterioară rămâne, dar asta nu e decât o teorie specială, ea nu explică relația cuvântului – ca metaforă pentru discusuri, cu experiența originară deschizătoare de autonomie). Asta e ce cred că ar putea fi o schiță de discurs filosofic în măsură să descrie mai adecvat faptele de credință și libertate.

      Deci cu Dumnezeu înainte. La propriu.

      gânduri bune,

      • Domnule Iordache, cred ca este imperios necesar sa-mi refac testele de IQ.
        Promit sa recitesc comentariul doar daca n-am inregistrat scaderi dramatice fata de testarea anterioara.

        Duminica placuta.

        • Îmi cer scuze, o parte din text nu poate fi înţeles fără ceva fenomenologie, nu are nici o legătură cu IQ-ul. Nu-şi avea locul pe acest forum, însă am vrut să fie extrem de clar că nu pot fi încadrat de o parte unei baricade unde nu vreau să fiu încadrat.

          gânduri bune,

      • @Virgil Iordache

        1. Cu ce este mai credibila prezumtia dumneavoastra: „Relatia este ontologic primordiala in fata entitatii”, fata de prezumtia lui Dennet: „Exista un suflet. Este alcatuit din 100 de trilioane de celule si nimic altceva”? Daca Dumnezeu nu ar fi creat initial „entitatea” Adam, mai existau astazi oameni care sa afirme ca „relatia este ontologic primordiala in fata entitatii”? Iar daca nu Dumnezeu a creat omul, atunci prezumtia lui Dennet are mult mai multa credibilitate decat a dumneavoastra.

        Deci, dogmele crestine reprezinta „argumentul” care invalideaza atat prezumtia dvs. cat si cea a lui Dennet. Problema este insa in „curtea” dumneavoastra: renuntarea la dogmele crestine (care oricum reprezinta doar „credinta”) nu va „salveaza” prezumtia, insa (aproape ca) valideaza prezumtia lui Dennet.

        2. Spuneti ca „cuvantul «suflet» nu este un termen teoretic al acestei stiinte”. Nici cuvantul „evolutie” nu face parte din baza „teoretica” a crestinismului. Totusi, „standardele etice” ale crestinilor nu ii impiedica pe acestia sa ii „arda pe rug” pe „evolutionisti” bazandu-se (implicit) pe „teoria sufletului nemuritor” (esenta crestinismului), in timp ce „evolutionistilor” le este interzis de catre „standardele etice ale stiintei” sa puna in evidenta, prin afirmatii sugestive, natura iluzorie a cuvantului „suflet”.

        • Vă mulţumesc foarte mult pentru comentariu.

          Aţi sesizat foarte bine, nici una dintre poziţii nu este privilegiată în sens absolut. Există scheme interpretative diferite ale faptelor de observaţie din natură, cultură şi minte, bazate pe structuri teoretice diferite.

          Asta nu implică un relativism absolut, desigur. Avem o anumită doză de încredere cu anumite argumente în ceea ce spunem într-o anumită zonă de discurs. Important este să nu de extindem către toate zonele cu ce am găsit într-o parte, să invadăm cu pretenţii de aplicare a unor teorii zone unde ce se susţine într-un anumit domeniu nu mai este aplicabil.

          gânduri bine,

  6. Intelegerea teoriei evolutiei este importanta, dar si mai importanta ar fi intelegerea complexitatii mecanismelor vietii: ce e cu DNA-ul si RNA-ul, transcrierea, translatarea, replicarea, splicing, introni, exoni. etc., toate repetate in fiecare celula, nu doar in organismele cele mai complexe, dar chiar in cele mai primitive forme de viata. Fara o privire macar superficiala, ca mai mult nu se poate la nivel de scoala generala, asupra varfului aisbergului care este masinaria genetica riscam sa esuam intr-o platitudine comoda, imagine in oglinda a creationismului: teoria evolutiei a lui Darwin explica totul, problema rezolvata, capitol inchis. Una la mana, evolutionistii insisi recunosc ca o asemenea abordare e insuficienta.

    http://www.nature.com/news/does-evolutionary-theory-need-a-rethink-1.16080

    A doua la mana, nu vei putea macar sa incepi sa intelegi critica adusa teoriei evolutiei de proponentii designului intelligent, si vei fi constrans sa iei o pozitie sau alta pe baza de credinta – anathema sit.

    http://www.discovery.org/scripts/viewDB/filesDB-download.php?command=download&id=10141

    • Multumesc pentru comentariu.

      Vad o complementaritate intre abordarile autonomiste si reductioniste in biologie, nu cred ca teoriile de reducere la reactii chimice si biochimice sunt mai importante ca altele pentru intelegerea sistemelor biologice.

      gânduri bune,

  7. Trebuie sa recunosc ca articolul dumneavoastra m-a derutat.
    As vrea o precizare: va referiti la evolutionismul darwinist sau la sinteza evolutionista elaborata in a doua jumatate a sec XX si care include rezultatele din genetica si microbiologie.
    Intreb pentru ca mi se pare incredibil sa se intample asa ceva cu programa scolara.

    • Ma refer la teoriile actuale aşa cum au evoluat cultural din cea darwiniană. Îmi cer scuze că fac trimitere la trei texte unde explicitez pe larg aceste lucruri:

      Conceptul general de evoluţie aici: http://www.cesec.ro/pdf/Iordache_Staicu_2009.pdf

      Capitolul Sensul Sintezei din teoria sintetică a evoluţiei din lucrearea de aici: http://www.cesec.ro/pdf/Biologia_forma_culturii_A5_Final.pdf

      Cu privire la ce înţeleg din lucraare Originea Speciilor, am un alt capitol care în forma on-line eaici:
      http://virgiliordache.blogspot.ro/2011/09/reconstructia-obiectelor-productive-din.html

      gânduri bune,

      • Îmi cer scuze pentru întrebarea cam abrupta însă in prima clipa mi-a venit greu sa cred (nu mi-o luați in nume de rău). Intre timp am discutat cu fiul meu care a terminat liceul in 2007 (îndrăgostit de biologie; la un moment dat voia sa se îndrepte către biochimie, pana la urma a ajuns psiholog). Dincolo de confirmare, el mi-a atras atenția asupra a trei aspecte.
        1. profesoara lor de biologie din liceu era adepta unui creaționism primitiv ( NU un model intelligent design) si adversara declarata a teoriei evoluționiste in orice forma; si nu cred ca este un caz izolat.
        2. cu ei nu s-a discutat niciodată, la nici o materie, ce înseamnă abordarea științifica si cu ce operează, ce înseamnă o teorie științifica si care poate fi evoluția ei, complexitatea universului si a vieții, care sunt limitele intre ideologie / credința si știința
        3. la orele de religie au fost prelucrați intensiv, din clasa I-a pana la finalul liceului, cu modelul creaționist din Biblie (Dumnezeu a făcut lumea in 6 zile si in a 7 zi s-a odihnit)
        Articolul dumneavoastră (inclusiv răspunsul amplu către d-nul Pătrașcu) sunt absolut minunate si mai mult decât utile.
        Cred ca ne aflam într-un moment in care confuzia spirituala amestecata cu ignoranta si spaima naturala a ființei umane in fata incertitudinii si a necunoscutului creează „supa” ideala in care sa se nască abordări minime, care sa nu producă neliniști si controverse.
        Cred ca este mai mult decat ingerinta ideologiei in abordarea stiintifica. Politicul se lafaie peste tot, inclusiv peste curricumul scolar.
        In dilemele de acest fel eu recomand studierea biografiei lui Newton. Un om cu o credinta extrem de profunda (chiar daca se pare ca eretica) este creatorul abordarii stiintifice. Eu cred ca este cea mai mare contributie a lui la spiritualitatea lumii. Nu inovatiile din matematica sau modelul mecanicii clasice sau cercetarile din domeniul opticii. Modul in care a articulat cunostintele in modele stiintifice si polemicile pe care le-a generat au schimbat radical gândirea timpului si sunt coloana vertebrala a tot ce inseamna cercetare stiintifica si in ziua de astazi. Eu consider „Cufărul lui Newton” de Loup Verlet una dintre cartile care te ajuta sa iti mentii o minte clara chiar daca esti bombardat cu indoieli, contradictii si spaime.
        Dar dincolo de comentarii este ce se poate face. Daca avem noroc (bineinteles, hazardul), in echipele de elaborare a curricumului vor intra oameni curajosi si in cca 5 ani in manualele de cl a 12-a de biologie vom avea cateva lectii despre teoria evolutionista, la chimie se va studia despre modele moleculare auto-construite ca sa disipe / concentreze cat mai multa energie, etc.
        Problema reala este ca nu exista o masa critica de oameni interesati. Probabil ca aici ar trebui inceput. Si articolul acesta este mai mult decat salutar.

        • Vă mulţumesc foarte mult doamnă pentru comentariu.

          Mă întristează să aud de biologi cu preocupări creaţioniste, cream că n-au ajuns şi la noi. Citisem până acum doar o lucrare a unor domni geneticieni care susţineau creaţionismul deoarece nu am putea accepta că trupul lui Iisus Hristos este evoluat din maimuţă. O confuzie terminologică, noţiunea religioasă de trup nu are nimic de a face cu modelele biologice, iar teoria evoluţiei nu se referă la trupuri. Care sunt relaţiile dintre termenii religiei ca cel de suflet şi trup şi cei ai ştiinţelor sunt chestiuni care nu se pot lămuri nici din perspectiva religiei, nici a biologiei, ci din perspectivă filosofică, dacă vreodată, sunt multiple teorii ale înţelesului. Nu putem amesteca toate textele într-un vas comun şi să mai pricepem ceva, fiecare trebuie abordat mai întâi în contextul lor, să vezi la ce folosesc, etc, de obicei au utilizări regionale doar pentru anumite zone ale vieţii.

          Eu sunt doar un doctorand în filosofie, pe lângă biolog. Dacă îmi permiteţi pentru fiul dumneavoastră aş face o recomandare de lectură lămuritoare cu privire la Darwin, o carte a Profesorului Flonta, nu mai e la vânzare cred, dar poate o găsiţi pe undeva, la o bibliotecă:

          http://www.humanitas.ro/humanitas/darwin-%C5%9Fi-dup%C4%83-darwin

          On-line mai sunt diverse perspective asupra problemei, fără un răspuns comun, unic, dar arată cum se poate aborda problema evoluţiei, aici (se descarcă toată cartea din dreapta paginii):

          https://www.researchgate.net/publication/265293390_Reconstrucia_obiectelor_productive_din_Originea_speciilor

          gânduri bune,

  8. Cred ca sursa multor controverse, dificil de impacat si, cu atat mai putin, de coexistat, este tocmai modul (maniheist!) de raportare la ele.
    Remarc, poate ma insel (?), ca in Romania este „la moda” confruntarea agresiva si sistematica, deseori doar zgomotoasa, in scopul marunt (josnic?) al consolidarii (sau obtinerii) unei pozitii dominante, si nu al gasirii unei solutii care poate surveni dintr-un compromis constructiv. Daca, simplul fapt de a asculta „adversarul” pana la capat si fara a-l intrerupe este considerat ca fiind o slabiciune, deci inimaginabil pentru „tarii” momentului, este firesc ca rezultatul acestui tip de confruntari sa mentina acelasi statu quo de mediocritate si impostura!
    Atunci cand, pe de o parte, se stabileste (!) ca scoala are unicul rol de a da raspunsuri si, pe de alta parte, cei care le furnizeaza sunt CONVINSI ca detin singurul adevar valabil (al lor…), avem o problema!
    Stimate domn V. Iordache, sunt de acord, in principiu, cu propunerile pe care le expuneti in acest pasionant articol (pentru care va felicit si va multumesc!), numai ca sunt sceptica cand vine vorba de aplicarea lor efectiva, cu profesorii existenti si nivelul lor de „cosmopolism”…

    • Dragă doamnă Ela,

      Dacă îmi permiteţi, iată că îmi dăruiţi o reacţie o reacţie normală, nemaniheistă, care îmi dă speranţa că acest articol nu a fost scris degeaba, că sunt oameni care pot să gândească dincolo de luptele de baricade ideologice.

      Vă mulţumesc din suflet.

      gânduri bune,

  9. In fapt creationismul ex nihilo include evolutionismul. Planetele bunaoara au aparut ex nihilo. E impropriu sa spui despre ele ca au evoluat.

    Sigur ca post creatie a inceput procesul evolutiv.

    O mare problema a evolutiei este ca da omului impresia ca are un merit si ca el deja e la capatul lantului trofic.

    Fals!

    Omul este un animal decazut, cu instinctele corupte de straturi de educatie inconstienta! Procesul evolutiv incepe cu realizarea starii de inconstienta si apoi prin cunoasterea de sine pana la constientizare.

    Scoala va mai adauga un strat in capul si asa confuz al loazelor care ii trec pragul trimise fiind de alte loaze si prelucrate in cea mai pura inconstienta maniera.

    Noapte buna!

    • „Planetele bunaoara au aparut ex nihilo.” Puteti sa argumentati afirmatia asta? Impresia mea este ca aruncati in dreapta si in stanga cu afirmatii suficiente care, pentru cei care chiar stiu despre ce este vorba, va pun intr-o situatie, cu ingaduinta sa o numim, „dificila”.

      • @Consonant

        Am sa incerc …

        Faptul ca ne putem lansa in dezbateri si sustine argumente inseamna ca existam. Atat eu cat si dumnevoastra.

        Noi ne aflam pe planeta Pamant.

        Planeta Pamant nu a existat din totdeauna. Inaintea sa existe planeta Pamant, demult, demult nu era nimic.

    • Ai sa ramai uimit dar in discul de acretie a exista la un moment dat o competitie intre diversi bolovani aflati pe diverse orbite . Incetul cu incetul „best fitted” din nisa lor au supravietuit si au devenit planete .Salbaticii ce aveau orbite mai inclinate cresteau mai incet si aveau parte de coliziuni mai dure decat cei ce urmau oribite cvasicirculare . In alte parti nisa a fost prea mica si neprielnica gravitational ca sa se formeze asa ceva ex centura de asteroizi torturata de Jupiter . E simplu sa vezi ordine aparand din dezordine , chiar si cand ai de-a face cu bolovani .

        • Nu , post big bang universul a devenit plin de hidrogen (si acum e format tot din hidrogen in principal). De la hidrogen la bolovani si planete apoi calea e simpla pentru cine stie nitica fizica elementara (stiu , nu mai e la moda acum) . In schimb ce e interesant e ca al nostru sistem solar este nascut fara nici un dubiu din nebuloasa rezultata in urma unei supernove ce a marcat sfarsitul unei stele din prima generatie de sori .Adica nimic special , vedem asemenea sisteme solare luand viata peste tot , ba chiar avem un soare cu disc de acretie printre vecinii soarelui (Formalhaut ) .Deci nici vorba de ex nihilo .Nici macar Big Bang-ul nu a aparut din nimic dar la fel cum dupa detonarea unei bombe atomice e cam greu sa determini culoarea carcasei asa si noi avem probleme investigand ce e dincolo .Nu mai zic ca mie imi place imaginea bulelor de „aer” ce apar din nimic si cresc in masa unui lichid ce fierbe – la fel poate sa fi aparut si universul nostru aparent „din nimic” dar cat se poate de explicabil daca inveti un pic (stiu , stiu , nu mai e la moda ).

    • @Vlad

      1. „In fapt creationismul ex nihilo include evolutionismul.”
      Desigur, ramane da vazut ce/cine anume a creat „ex nihilo”, Dumnezeu sau un fenomen (pre)fizic.
      Pe de alta parte insa
      „A făcut Dumnezeu fiarele sălbatice după felul lor, şi animalele domestice după felul lor, şi toate târâtoarele pământului după felul lor. Şi a văzut Dumnezeu că este bine.” [Geneza 25]
      ceea ce cam exclude evolutia (asta, desigur, daca n-au existat si dinozauri domestici).

      2. „O mare problema a evolutiei este ca da omului impresia ca are un merit si ca el deja e la capatul lantului trofic.”
      Mie mi se pare ca aceasta afirmatie se potriverte mai bine creationismului (religios):
      „Şi a zis Dumnezeu: „Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră, ca să stăpânească peştii mării, păsările cerului, animalele domestice, toate vietăţile ce se târăsc pe pământ şi tot pământul!”” [Gewneza 26]
      Pai daca suntem deja dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu la ce mai putem evolua? Si evident ca suntem la capatul lantului trofic, doar asa a stabilit Creatorul
      Dimpotriva, evolutionismul ne ofera sansa de a progresa in continuare (si eventual de a ne adapta conditiilor de pe alte planete, daca si cand va fi cazul).

      • @iosiP

        Le luati prea ad literam.

        Miturile creatiei, exista in mai multe culturi. De exemplu in epopeea lui Ghilgames. Ele sunt transmise omului intr-un limbaj care atinge alti centri ai omului, decat intelectul, daca acestia sunt dezvoltati, mai exact centrul emotional superior. Ca sa va faceti o idee cum s-ar interpreta aceste mituri si ce presupune aceasta intelegere, prin analogie, puteti sa vizualizati diverse simboluri, sigle, opere de arta.

        Evolutia presupune dezvoltarea centrilor superiori ai omului, constientizarea.

        Nu toti oamenii sunt la fel de evoluati, unii sunt in stadiu animal, unii au conditionari inconstiente.

        Omul este creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu dar din cauza conditionarilor inconstiente se departeaza de la natura primordiala.

        • @Vlad

          „Miturile creatiei, exista in mai multe culturi.”
          Aveti dreptate, insa atunci hai sa le „predam” in scoala drept ceea ce sunt, adica mituri, nu realitati stiintifice!

          • @iosiP

            Cu alte cuvinte nu va preocupa intelegerea oamenilor ci doar forma indoctrinarii lor: de la cea religioasa, la cea stiintifica.

        • De fapt, stiti ca exista studii care arata ca exista o predispozitie genetica spre anumite tulburari psihice, cum ar fi psihopatia (cea mai nociva dintre aceste tulburari). Nu toti ne nastem la fel de buni, fiind „stricati” doar de mediu.

  10. Stimate domnule Iordache,

    Cei care au gindit acele puncte in care incearca sa arate ca de fapt creationismul e un mare pericol la adresa educatiei cred ca si-au gresit tinta. Daca va uitati la elevi si la noi si la altii marele pericol e indiferenta, multora nu le pasa nici de religie, nici de stiinta, le vad ca echivalente in plictiseala visindu-se in acelasi timp vedete. Sincer, mi se pare absurd sa vorbesti despre pericolul creationismului tinind cont de felul in care arata educatia astazi. Prefer un profesor care explicind creationismul reuseste sa ii faca pe copii sa se intrebe, sa se mire ca lumea e facuta, lucru care poate avea consecite morale asupra lor, unui profesor care emite plat adevaruri stiintifice. Dupa cum prefer un profesor care aratindu-i copilului lungul drum si minunea evolutiei sa-l faca sa se interbe si sa se mire decit unul care sa emita plat adevaruri teologice. Pina la urma in educatie e mai mult vorba de a aduce copilul intr-o stare de interogativitate in raport cu lumea. cred ca religia bine predata poate face asta si tin sa va aduc aminte ca mari oameni de stiinta precum Newton, cantor, Riemann etc aveau o si o educatie teologica si chiar au dat in anii maturitatii o interpretare teologica operei lor.

    • Aşa este cum spuneţi. Poate că din indiferenţă i-am putea scoate punând pasiune în ce facem, furnizându-le modele frumoase de viaţă.

      gânduri bune,

    • @Cornel, aveti perfecta dreptate atunci cand scrieti „Pina la urma in educatie e mai mult vorba de a aduce copilul intr-o stare de interogativitate in raport cu lumea.”.
      Pe de alta parte insa nu stiu de la ce varsta poate intelege copilul coexistenta unor teorii complet diferite si reciproc exclusive asupta realitatii. Vorbesc, desigur, despre realitatea fizica, nu de cea a ideilor, in care se pot preda filozofii sau concepte etice contradictorii, urmand ca fiecare sa-si aleaga (sau chiar sa-si construiasca) propria realitate.

    • Deoarece nu mă cunoaşteţi personal nu puteţi să ştiţi că este un progres. Poate că e un regres.

      Legat de teorii, ele sunt exacta asta, nişte teorii, constructe umane. Toate. Nimic mai mult. Sunt un realist modest pe linia lui Newton-Smith, aşa că atunci când aud despre teorii fizice ale vieţii nu pot decât să zâmbesc.

      A propos, biologie nu se ocupă de viaţă, ci de organisme vii. Nu cunoscc vreo ştiinţă care se ocupă de viaţă.

      Programul meu personal de cercetare în filosofie e schiţat într-un text publicat în Idei în Dialog, pe net aici: http://acum.tv/articol/2879/

      gânduri bune,

    • Oricum e de râs, nici măcar taxonomia lui Carl Linne(nivelul la care se discuta clasificarea biologică prin anii 90) nu se predă, s-a întors la genul de gândire religioasă din evul mediu – omul, animalele , plantele și…Dumnezeu. Cu ajutorul imixtiunii B.O.R în educație. Și genului de filozofie creaționist.

      La ce să pui întrebări despre complexitate când exista invariabil același răspuns simplu-
      divinitate ??

      Vă mirați?

      http://stirileprotv.ro/stiri/social/aproape-jumatate-dintre-adolescentii-din-romania-nu-stiu-sa-citeasca-amenda-prin-care-autoritatile-spera-sa-rezolve-situatia.html

  11. Felicitari pentru articol!
    Spuneti: ”Operaţional, decidenţii ar trebui să includă cât mai curând teoria evoluţiei în programa şcolară, cu obligaţia din partea celor care o predau să nu o utilizeze în scopuri ideologice, ci exclusiv descriptive”
    Sint perfect de acord cu prima parte!!!
    Desi sint ferm convins ca o buna intelegere si acceptare a teoriei evolutiei poate eroda puternic, daca nu chiar distruge, orice viziune teista asupra lumii si vietii, nu inteleg de ce considerati ca profesorii de biologie (despre ei este vorba, nu?) ar utiliza-o in ”scopuri ideologice”…
    Aveti dvs informatii in acest sens?
    E cumva posibil sa faceti o apropiere prea mare intre biologii romani care au scris despre E (din perspectiva ideologica, din cate spuneti) si cadrele didactice care isi fac datoria relativ simpla si clara de a informa despre o teorie stiintifica?

    • Prin scopuri ideologice înţeleg utilizarea pentru a susţine opinii ateiste. Dacă biologul înţelege că el nu vorbeşte despre om, ci despre cunoaştere ştinţifică referitoare la corpului omenesc atunci nu cred că e un pericol pentru religie, doar pentru cei care interpretează literal textele religioase.

      Da, în perioada comunistă propaganta ateismului ştiinţific în România făcea apel la biologi. Luaţi de ex cartea Ch. Darwin si teoria sa despre evolutia vietuitoarelor, cota II248183 la BCU şi altele. Îl criticau şi pe Darwin că e plin de greşeli, încercau să recupereze ceva din el pentru clasa muncitoare…

      gânduri bune,

  12. o.O :o ” O piaţă matură a ideilor ar permite să acceptăm social că nu există nici o incompatibilitate între creştinism, religie în general, şi teoria evoluţiei. ”

    Discrep !!!

    Nu poți fi evoluționist și fixist, la fel cum nu poți fi matematician și să crezi in triunghiuri cu 4 laturi !!! Există discrepanțe între „creştinism, religie în general, şi teoria evoluţiei” !!!

    • @Robert, cred ca accentul trebuie pus pe termenul „social”, privit in sensul ca nu exista oprelisti la convietuirea armonioasa dintre atei si religiosi (evolutionisti si creationisti).
      Sau altfel spus, sa cadem de acord ca nu suntem de acord, fara scrasnete din dinti, fara prozelitisme si fara manevre oculte de a castiga sau mentine suprematia.

      Eu unul sunt de acord cu pozitia domnului Iordache, ramane ca pozitia sa fie acceptata si de catre BOR… dar ceva ma face sa cred ca asta se va intampla la, vorba crestinilor, Sfantu’ Asteapta.

  13. Domnule Virgil Iordache,

    Vă felicit în primul rând pentru articol și tonul echilibrat. Sesizarea extremelor ideologice și, mai ales, a atitudinilor iraționale care le însoțesc de prea multe ori, este absolut necesară. Felicitări, încă odată!

    Aș îndrăzni, totuși să fac câteva remarci cu privire la câteva dintre cele spuse de dumneavostră.

    În primul rând, aș dori să remarc riscul unei confuzii în ceea ce privește creaționismul. Este un termen larg, care poate avea multe variante, în funcție de religie, funcție de tratament, funcție de pretenții de științificitate, funcție de coerență filosofică/teologică. De exemplu, în ultimii două zeci de ani a luat avânt o teorie numită Intelligent Design, ai căror promotori fac eforturi considerabile și, după părerea mea, reușesc să păstreze teoria liberă de orice fel de elemente teologice. Dar, fără disernământ și, de foarte multe ori dintr-o profundă necunoaștere a teoriei, este pusă sub eticheta generală a „creaționismului”.

    O altă remarcă ar fi legată de declarațiile academiilor și a altor factori de decizie. Mă tem că mecanismul acesta de impunere a unei teorii științifice ca singura acceptabilă în sistemul de învățământ, este mai degrabă un act de putere și de cenzură. Este firesc să se pună limite, dar în același timp există riscul să fie lăsate afară alternative cât se poate de justificate. Nu m-am putut abține să nu observ că declarația din Anexă seamănă foarte mult cu o declarație de credință, asemena hotărârilor canonice al Bisericii. Și unul din articole, în special: apariția vieții. Sunteți biolog și știți care este statutul științific al problemei originii vieții și al complexității ei. Nu este nici pe departe rezolvat, nu știm care era concret acel prim strămoș comun. Tot ce putem face este o inferență, o extrapolare cu privire la momentul posibil al apariției vieții. Deci, filosofic vorbind, credem dar nu știm. Bine ați spus, ore de filosofie legat de aceste subiecte sunt absolut necesare.

    În ceea ce privește compatibilitatea evoluționism-creștinism, aceasta este o problemă teologică. Nu există un consens în acest sens. Noi, ortodocșii, nu avem Papă care să declare evoluția ca fiind adevărată sau nu. Și nici părerea Papei în acest sens nu cred că este dogmă.

    Legat de analogia evolution-is-a-fact/existența atomilor, v-aș contrazice. Macroevoluția este o teorie istorică, cu propriile metode și statut epistemic. Fizica este o știință teoretică cu confirmări în experimente efectuate acum. Așa cum este o diferență între astronomie și cosmogonie. Una este să măsori o distanță până la o stea, să determini componența ei în baza spectrului luminii acesteia, și alta este să speculezi cu privire la mecanismele prin care, de pildă, galaxiile au ajuns să aibă forma pe care o au (ca fapt divers, nu avem o teorie completă asupra formării galaxiilor și nici măcar a sistemului nostru solar). De aici, multitudinea de dificultăți teoretice, epistemice, pe care le au disciplinele istorice.

    În ultimul rând, aș adăuga un element important care, alături de alte chestiuni în curs de clarificare, face teoria evoluției o problemă deschisă: teoria conștiinței. Atât „the easy problem” (simțurile) cât și „the hard problem”, ca să folosesc terminologia stabilită de David Chalmers [1]. Ați menționat de Dennet, și bănuiesc că înțelegeți la ce mă refer. În lipsa unei înțelegeri științifice despre cum sunt posibile calitativ (aka qualia) văzul, auzul, gustul, simțul tactil, și celelalte simțuri, că nu sunt doar 5 :), teoria evoluției este efectiv incompletă. Fiindcă ea implică, de la primele forme de viață cât de cât capabile de simțuri, o formă de conștiință.

    Ce vreau să spun, într-o idee este că în predarea evoluționismului (neapărat la liceu, nu la clasa a VIII ca acum) să se facă clar limitările și problemele încă dezbătute, complexitatea reală a obiectului pe care teoria evoluției pretinde că le explică și, nu în ultimul rând, alternativele. Cenzura politică/socială de tipul „majoritatea oamenilor de știință” nu își are rolul. Fiindcă, să spunem, majoritatea oamenilor de știință sunt bărbați și necredincioși. Nu negăm inteligența lor, dar backgroundul ideologic poate influența opinia, mai ales în teorii științifice cum este evoluționismul.

    Mulțumesc pentru răbdare!

    [1] http://www.ted.com/talks/david_chalmers_how_do_you_explain_consciousness

    • „Intelligent Design” – cu siguranță este o explicație teologică[1]. Mai pe scurt încearcă să explice anumite lucruri prin influența unui (Dumne)Zeu, adaptând astfel dogmele vechi la gândirea secolului 21.

      „Teorii științifice ca singura acceptabilă în sistemul de învățământ, este mai degrabă un act de putere și de cenzură.”
      Cum spuneam mai sus teoria evoluției este o teorie demonstrată științific. Nu este vorba de impunerea a ceva, ci este vorba despre a studia adevărul. Și adevărul este că există evoluție [2].

      „există riscul să fie lăsate afară alternative cât se poate de justificate.”
      Intelligent Design nu este o alternativă justificată. Nu este o teorie în sensul științific [3]. Este o explicație teologică și este de fapt o reducere în discuție a ceea ce se numește „God of the gaps” [4]. Adică încearcă să pună un (Dumne)Zeu acolo unde știința încă lucrează să descopere lucruri.

      „Legat de analogia evolution-is-a-fact/existența atomilor, v-aș contrazice.”
      Dacă vă interesează demonstrațiile științifice ale teoriei evoluției vă recomand să citiți de aici [5].
      Mai pe scurt teoria evoluției este la fel de reală ca măsurarea distanței până la o stea. Și apropo de această măsurare a distanței până la o stea, modul în care se face are la bază tot teorii fizice. Nu măsoară nimeni cu rigla sau metrul. Deci fie că măsori o distanță până la o stea, fie că măsori compatibilitatea ADN între specii, tot metoda științifică aplici.

      „Aș adăuga un element important care, alături de alte chestiuni în curs de clarificare, face teoria evoluției o problemă deschisă: teoria conștiinței.”
      Pentru claritate: dacă știința nu are încă un răspuns, nu înseamnă că „God did it”. Înseamnă că știința nu are încă un răspuns. De exemplu Galileo și Newton credeau că mișcarea planetelor este un efort al îngerilor. Acum asta este o presupunere falsă. Sau de exemplu am învățat că un cutremul nu este o pedeapsă dată de (Dumne)Zeu ci este un fenomen natural creat de mișcarea plăcilor tectonice.
      Deci NU, faptul că în acest moment conștința nu are o explicație nu implică Intelligent Design.

      De asemenea este total incorectă afirmația „Fiindcă ea implică, de la primele forme de viață cât de cât capabile de simțuri, o formă de conștiință.” Teoria evoluției nu implică deloc asta.

      La final, nu aveți nici o alternativă științifică la teoria evoluției. Intelligent Design este o non-teorie din punct de vedere științitic și nu se poate preda ca alternativă.

      [1] https://en.wikipedia.org/wiki/Theology
      [2] http://humanorigins.si.edu/evidence
      [3] https://en.wikipedia.org/wiki/Scientific_theory
      [4] http://rationalwiki.org/wiki/God_of_the_gaps
      [5] http://www.talkorigins.org/faqs/comdesc/

      • „Mai pe scurt teoria evoluției este la fel de reală ca măsurarea distanței până la o stea.”

        Asta e problema, ca toata teoria asta se bazeaza pe extrapolari considerate adevarate in lipsa de probe care sa o contrazica si in prezenta unei ideologii (ateismul) care o doreste cu disperare.

        Ceea ce spui suna cam asa: „tot ce spun EU si nu poate fi contrazis de ceva care poate fi perceput/inteles de MINE si care trebuie sa se incadreze NEAPARAT intr-un sistem de metode conceput de MINE, e adevarat.”

        Nu pare „putin” circular rationamentul? Orice rationament cu privire la Dumnezeu sau la cauzele aparitiei vietii e „condamnat” la o anume circularitate.

        “Pentru claritate: dacă știința nu are încă un răspuns, nu înseamnă că “God did it”. Înseamnă că știința nu are încă un răspuns.”

        Daca „stiinta” are (sau crede ca are) un raspuns, NU inseamna ca „God didn’t do it”. De unde stii ca stiinta o sa aiba un raspuns, de unde stii care va fi raspunsul si de unde stii ca acel raspuns va fi cel definitiv si cel adevarat?
        Cum ai vrea ca stiinta sa raspunda „God did it” cand stiinta il exclude de la bun inceput pe Dumnezeu si studiaza numai fenomenele naturale, care pot fi percepute, observate si repetate (cu unele exceptii, cand incepe sa extrapoleze si sa traga concluzii despre fenomene care nu s-au repetat, nu au fost observate si nu pot fi reproduse)?

        Stiinta poate gasi legile care guverneaza un fenomen, dar a putut face asta pentru ca fenomenul e guvernat de acele legi. Ele erau acolo. De ce?
        Daca universul n-ar fi un sistem ordonat, cu legi foarte fin reglate, stiinta n-ar fi fost posibila. Nici viata. De ce? La asta „stiinta” n-o sa poata raspunde niciodata.

        Daca eu pot sa explic fizic traiectoria, viteza etc a unui corp sferic care ajunge in interiorul unui alt corp paralelipipedic, asta nu exclude faptul ca respectivul corp sferic este o minge de fotbal care a capatat traiectoria si viteza respectiva ca urmare a sutului intentionat si bine calculat al unui fotbalist. Stiinta poate DESCRIE ce s-a intamplat, nu intotdeauna poate EXPLICA de ce si cine/cum a initiat fenomenul.

        „De exemplu Galileo și Newton credeau că mișcarea planetelor este un efort al îngerilor. Acum asta este o presupunere falsă. ”

        Aceea era stiinta timpului respectiv. Poate peste un secol vom rade de teoria evolutiei, cine stie? Sau poate vom descoperi ca ce a crezut Galileo e adevarat, dar conceptia noastra despre ingeri a fost falsa.
        Interesant ca 2 minti cu contributii asa de mari la stiinta moderna au crezut asa ceva la un moment dat, nu? Poate fi adaugata si o a 3a, cea a lui Keppler.

        „Sau de exemplu am învățat că un cutremul nu este o pedeapsă dată de (Dumne)Zeu ci este un fenomen natural creat de mișcarea plăcilor tectonice.”

        Iarasi, o conceptie de nivel de moaste despre Dumnezeu si o logica gresita: „Dumnezeu nu poate actiona prin fenomene pe care (cred EU ca) le pot explica. Pentru ca asa am stabilit EU.”

        „Deci NU, faptul că în acest moment conștința nu are o explicație nu implică Intelligent Design.”

        „Deci” NU, astea nu sunt argumente, iar faptul ca zeul „stiinta” nu are inca un raspuns nu poate fi folosit ca argument decat pentru a arata ca teoria evolutiei are niste gauri si nu poate raspunde satisfacator la niste intrebari existentiale fundamentale.

        • Momentul aparitiei vietii din teoria evolutiei nu poate fi reprodus. Dar alte aspecte ale teoriei SUNT reproduse, pentru ca evolutia este un proces continuu, are loc si acum si e observabil. De pilda, in cresterea rezistentei la antibiotice. Sau in existenta sporita a unei gene care creste imunitatea la ciuma in populatiile nordice. Mutatiile au loc continuu, acea mutatie a sporit rezistenta la ciuma drept care s-a pastrat in populatiile in care a aparut si erau supuse acestor epidemii.
          Procesul poate fi observat in continuare, nu e doar extrapolare, doar ca este un proces care dureaza si doar recent a putut fi observat mai in detaliu.
          Mai fantezist ar fi sa spui ca se intampla acum, dar nu s-a intamplat inainte, iar faptul ca avem material genetic comun cu atatea vietuitoare este lipsit de semnificatie in ceea ce priveste istoria dezvoltarii vietii.

    • Revin.

      Am recitit cu atenţie, foarte consistent comentariul, în multe puncte converg cu ideile dumneavoastră, în special cu privire la chestiunea conştiinţei ca ireductibilă naturalist: http://www.cesec.ro/pdf/Iordache_Staicu_2009.pdf

      Din punctul meu de vedere nucleul important al teoriei evoluţiei, cel care îi dă identitate teoretică, este teoria selecţiei, pe care o văd ca având o anumită structură matematică cel puţin potenţial şi aplicându-se cu aceeaşi structură matematică în trei domenii are lumii: natural, cultural şi mental, fără ca asta să însemne că cele trei domenii se reduc unul la altul. Selecţia naturală e una, selecţia culturală-economică altceva, iar selecţia în minte a proiectelor – acţiunilor altceva, dar cu o structură teoretică matematic vorbind la fel. Teoriile de cuplare între cele trei domenii, aşa numite teorii de emergenţă sau alte teorii care încearcă legarea funcţională ale variabilelor din cele trei domenii ale realului sunt alte tip-uri de teorii, nu ale evoluţiei în sensul din Originea Speciilor.

      Şi eu cred că numai la liceu se poate preda aşa ceva.

      Legat de rezolvarea teologică a întrebării cu privire la acceptabiliatea teoriei evoluţiei cred e nevoie de cineva cu pregătire teologică, cu pregătire biologică la nivelul cel mai înalt (preferabil în lumea anglo-saxonă, să lucreze pe viu în acest domeniu un doctorat), şi apoi să aibă şi viaţă sfântă, să fie un teolog apofatic nu doar catafatic, academic.

      Ca simplu credincios biolog mi-am exprimat un punct de vedere şi l-am susţinut cu nişte argumente.

      gânduri bune,

    • Trimiterea la care faceţi referire intră în zona literaturii neutilizabile pentru o discuţie de interes ştiinţific, teologic sau educaţional. Intră în zona popularizării şi a dezbaterilor ideologice. Este un interviu interesant, dar nu ne putem face o opinie solidă cu privire la problemă citind doar acest interviu. Din astfel de interviuri ne putem da seama cum argumentează oamenii în presă, se poate face din cercetarea lor o lucrare de doctorat în comunicare sau jurnalism. O opinie avizată cu privire la relaţia dintre teoria evoluţiei şi teologie putem avea citind literatura academică pe acest subiect.

      Sursele bibliografice din literatura academică, ştiinţifică sau teologică sunt în mare de trei feluri:

      – primare, care includ o parte experimentală sau teoretică orginală importantă, cu descrierea foarte clară a metodei de lucru

      – secundare, articole de sinteză din multe surse primare cu bibliografie enormă relatând ce s-a făcut într-un domeniu în ultimii n ani pe o problemă anume.

      – terţiare, cărţi care dau o imagine de ansamblu asupra unui domeniu.

      Am dat link în text la două pachete de surse primare şi secundare, toate în limbi străine, majoritatea în engleză, pentru în România nu se prea lucrează pe asta, le pun şi aici:

      https://drive.google.com/a/g.unibuc.ro/file/d/0B6lX-Y0Osl0YWUttTG1rZXNHMTQ/edit

      https://drive.google.com/a/g.unibuc.ro/file/d/0B6lX-Y0Osl0YMnQwU3pITlVnSzA/edit

      Cărţile sunt defazate faţă de ce se lucrează la zi cu minim 3 ani, de obicei mai mult, cam cât durează procesul e scriere şi publicare. Sursele secundare (eng. reviews) sunt defazate cu circa un an. Ce se discută la zi putem afla doar citind sursel primare dintre ultimul review şi data de azi, adesea zeci – sute de articole. De aceea nu fac trimitere la cărţi.

      Totuşi, pentru o carte academică în limba română destul de accesibilă care vine cu multiple perspective vă recomand volumul omagial Darwin şi gândirea evoluţionistă din 2010, se poate descărca de aici (la link-ul de mai jos aveţi în partea dreaptă Full text şi apăsaţi pe el, e toată cartea, nu doar capitolul scris de mine):

      https://www.researchgate.net/publication/265293390_Reconstrucia_obiectelor_productive_din_Originea_speciilor

      Articolul acesta de pe contributors are caracterul unei surse terţiare cu câteva comentarii personale de interpretare, este în mare o ciornă de text academic prezentată într-un format care să fie interesant pentru publicul care nu este de specialitate. El va fi dezvoltat într-un capitol într-o carte editată de un coleg care o organizat o şcoală de vară la Universitate unde am avut o prezentare legată de tema asta.

      gânduri bune,

      • Schützenberger a fost matematician, nu teolog. Așadar obiecțiile sale vin din matematică, nu din teologie. El a fost unul dintre matematicienii care au contribuit la modelarea matematică a evoluționismului. Vorbește, așadar, în urma experienței destul de consistente avute în acest domeniu. Nu e nimic ideologic în obiecțiile sale. Fiecare dintre ele este pur științifică. Aș spera să nu-mi replicați faptul că orice formă de critică la adresa evoluționismului este o formă de ideologie.

        Cele bune.

        • Am crezut că e teolog văzând cuvântul miracole în interviu. Acum am dat pe scholar şi văd ce e un foarte citat matematician.

          Dacă ştiţi despre lucrări ştiinţifice ale lui în domeniul mathematical biology vă rog să mi le indicaţi. Nu am dat până acum de ele.

          În cartea de referinţă recentă The Mathematics of Darwin’s Legacy care pretinde că are la bibliografie tot ce s-a scris relevant de la Originea Speciilor în domeniu nu este la bibliografie.

          http://www.springer.com/new+%26+forthcoming+titles+%28default%29/book/978-3-0348-0121-8

          E posibil aşadar ca opiniile sale să fie în afara domeniului de specilitate. Rămâne de văzut.

          gânduri bune,

    • Domnule M&M, nu exista „indoctrinare stiintifica” in masura in care stiinta nu este o doctrina. Stiinta – spre deosebire de religie – este deschisa la schimbare iar astfel de schimbari se petrec permanent in domeniul stiintei. Va rog sa-mi explicati cu ce anume s-a schimbat religia (doctrina religioasa) in ultimele doua milenii. A, da, au existat diversi care au interpretat NT dupa bunul lor plac – adica in contradictie flagranta cu continutul scris – dar nu consider ca asta este acceptabil, atata timp ca NT este de inspiratie divina: alminteri transformam Biblia in bancul cu Radio Erevan: da, aveti dreptate dar nu i s-a dat ci i s-a confiscat.

      • Domnule IosiP, în sens strict aveţi dreptare, nu există îndoctrinare ştiinţifică, dar în sens larg nu. există îndoctrinare bazată pe ştiinţă, se numeşte scientism această ideologie. Încearcă să scoată din teoriile ştiinţifice ceva ce nu este legitim din punct de vedere ştiinţific.

        De exemplu pseudo-teoria rasială eugenistă în baza căreia au fost omorâţi milioane de oameni este un exemplu de îndoctrinare pornind de la baze ştinţifice.

        Alt exemplu este pseudo-teoria dezvoltării istorice marxistă în baza căreia au fost omorâţi zeci de milioane de oameni, materialismul-dialect în sens larg.

        Alt exemplu este pseudo-teoria dezvotării durabile care e o cuplare între nişte principii etice şi politice şi teorii ecologice şi economice, în baza căreia deocamdată nu a murit nimeni, dar unii zic că ar trebui implementată cu armele, un indian, aici, negru pe alb, ori eco-socialsm ori barbarie zice el, citiţi vă rog:

        http://www.oekosozialismus.net/en_oekosoz_en_rz.pdf

        Creaţionismul şi ateismul sunt mai puţin periculoase decât chestiile astea, n-au dus la moartea atâtor oameni, dar din punct de vedere discursiv sunt tot ideologii, care speculează nişte discursuri mai serioase din spate, pe cel teologic respectiv pe cel biologic.

        gânduri bune,

        • Miturile nu sunt ideologii … Sunt opere de arta care transcend timpul. Persoanele care au un grad de evolutie similar cu cele care au creat miturile inteleg exact ce a vrut sa transmita persoana respectiva.

        • Domnule Iordache, raspunsul dumneavoastra ridica probleme imposibil de dezbatut in cadrul sectiunii de comentarii: etica cercetarii stiintifice si impactul social al publicarii rezultatelor, amestecul politicului in stiinta (concret, politizarea rezultatelor), raportul dintre dreptul de acces la informatie si eventualele consecinte ale acestuia etc.

          Un dialog ar fi interesant, cel putin pentru mine, deci – in lipsa unor alte posibilitati practice – va astept cu noi articole!

          Numai bine.

          • Domnule IosiP, vă mulţumesc şi vă provoc şi eu, pozitiv: scrieţi şi dumneavoastră texte pentru contributors, sunt convins că puteţi să ne propuneţi lucruri interesante şi folositoare.

            gânduri bune,

            • Multumesc sincer pentru provocare dar stiti bine ca ridicarea manusii nu depinde doar de mine.
              Si asta ca sa nu mai spun ca ma trag dintr-o maimuta foarte, foarte lenesa :)

      • Eu i-as spune spiritualitate. Spiritualitatea e chiar viata propriu-zisa.

        Faptul ca exista oameni dogmatici nu are nicio legatura cu spiritualitatea.

        Dar indepartand sursa dogmei nu introduceti lumina in viata acelor oameni ci doar le focalizati atentia intr-o alta directie.

        Lipseste preocuparea pentru om. Omul e, pentru dumnevoastra, un fel de insecta. Insecta care va bazaie pe la ureche cu doctrinele si pe care pentru confortul dumnevoastra si nu al ei o puneti in insectar. Apoi foarte galant ii puneti si o eticheta: Dogmaticus celestus.

        Se cheama metoda stiintifica.

        Exista multiple moduri de a trai … metoda stiintifica e poate cel mai superficial mod.

  14. Teologia și teoria evoluționismului nu au absolut nimic în comun.
    Dar absolut nimic.
    Evoluționismul e susținut cu dovezi irefutabile bazate pe date experimenale și statistice(aș oferi exemplul adaptării naturale genetice a descendenților populațiilor africane timp de mai multe secole la malarie) în timp ce teologia ca și filozofia operează cu speculații la nivel filozofic, gândire pură dar uneori imaginație. Teologia a devenit învechită ca și disciplină, outdated în noua realitate operațională a cunoașterii umane, un pic ca și astrologia și alchimia. Dar…se mai găsesc adepți.

    Însă din perspectiva practică, ce e mai folositor pentru o națiune educată, o masă de curioși care își depășesc propriile limite ale gândirii și explorării Universului în fiecare zi, la nivel microscopic sau macroscopic(spațiul cosmic) pe baza asimilării unor date validate sau o națiune în care o divinitate (care între noi doi poate fi și o vaca sacră respectată pe stradă, chestiune de istorie și trecut…)..e răspunsul invariabil la toate întrebările umane.

    O abordare a ceea ce general numim viață-capacitatea unor organisme de supravițui prin replicare biologică individuală de grup(specie) și structura ei , trece prin prisma bagajului cultural de cunoștințe și percepții învățate prin educație școlară și valori familiale.

    Din păcate,societatea în România trece prin faza unui stereotype threat, teologia ortodoxă e o parte a identității-liantului social pe care s-a construit națiunea, orice provocare la adresa validității perceptelor ei e privită ca și un atac la structura socială, dar în același timp pe termen mediu și lung provoacă defazaj cu evoluția celorlalte societăți. În termeni de psihologie socială , se autoizolează cu elitele intelectuale, de la curentele de gândire validate de altfel de celelalte societăți încercând să-și găsească ceva în genul my way. La viteza cu care se produc transformările tehnologice și științifice nu prea e loc de a reinventa roata.

    • Îmi cer scuze, dar nu există ceva care să se numească teoria evoluţionismului. Nu doresc să vă ignor mesajul, ar fi o lipsă de respect, dar nici nu putem opera în afara unui limbaj relevant.

      Ar fi mai eficient să parcurgem mai întâi textele la care am făcut trimitere în text şi în comentarii, ca să putem avea o discuţie în cunoştinţă de cauză, dacă nu acum, pentru că va dura lectura, cu ocazia altor articole atunci. Sau, cel mai bine, scrieţi dvs un text şi vă susţineţi punctele de vedere.

      gânduri bune,

  15. „Însă din perspectiva practică, ce e mai folositor pentru o națiune educată,…,?”
    Parerea mea : sa-si puna, neincetat, intrebari…!?
    Curiozitatea aceasta benefica si sanatoasa se naste ca reactie la „noutate” (in sensul cel mai larg!), de unde importanta instruirii si a invatatului!
    Cu cat scoala propune materii mai variate, fie ele chiar paradoxale si, cu cat sistemul de invatamant este astfel conceput incat lasa loc interogatiilor si incurajeaza dialogul liber profesor – elev, cu atat inteligenta tuturor este stimulata, si intreaga societate are de castigat.
    Probabil ca astfel, nu va deveni nici predominant dogmatica, dar nici ultra sceptica!

    • Vă împărtăşesc opinia. Unii oameni însă cred că trebuie să existe o coerenţă foarte mare între cunoştinţele predate. S-ar putea ca la o anumită vârstă să fie bine să fie coerenţă, iar apoi să apară mai ales diversitate şi problematizare. Un psiholog în ale educaţiei va putea spune mai mult în acest sens. Cert e că la facultate e bine să ajungă copii cu elemente de gândire critică şi capacitate de problematiza, de a gândi pe cont propriu.

      gânduri bune,

  16. Excelent articol, multumesc!
    PS: E deranjant sa vezi la un asemenea articol tot felul de „scriituri” folosind termeni pe care nu-i cunosc de fapt. Comentatorii folosesc sensul larg din vorbirea curenta al cuvintelor si incearca sa para savanti enuntand diverse conceptii supranaturale. Ca o nota secunda o discutie e viciata din start daca interlocutorii nu folosesc aceiasi termeni cu acelasi inteles…de ex. unii confunda evolutionismul cu ateismul sau selectia speciilor o terorie despre crearea lumii. Whatever…macar de v-ar citi vreun birocrat de prin minister.

    • Vă mulţumesc. Cred că participarea la forum e binevenită chiar dacă unii oamenii nu sunt familiarizaţi cu termenii, încercăm să învăţăm cu toţii din mers ce nu e în domeniul nostru de specialitate.

      gânduri bune,

  17. Curicula facutatii in care studiam, in anul I ,se incudea un curs de teorii stiinifice in biologie. La finele cursuui, fiind in presesesiune , profesoru a apelat la rabdarea noastra pentru a ne preda in doua cursuri teorii genetice, pina atuncea (1963) fusesera considerate „nestiintifice”. Profesorul s-a incheiat cursul supimentat, atentionand ca nu exsta biologie stiintifica fara genetica.Peste doi ani, un numar de studeni ai Universitatii Bucuresti, au fost indepartati din universitatea urmare a unei anchete penale instrumentate de securitate. Unul din punctele cu greutate in ancehata, era o lucrare a unui student, premiata la sesiunea nationala de comunicari stiintifice sudentesti, tratand o probema de epistemologie in teroiile biologice, in care, tangential argumenta ca pretinsa definitie a lui Enges a „esentei vietii” (modu de existenta a corpuui proteic”) nu este in fapt o definitie. Doi profesori, cel de epistemologie si ce de biologie, care i-au supravizat lucrarea sustinand si apoi ca studentul are dreptate, au fot definitiv exclusi din invatamantul universitar. Ca „martor” in acea anchta, care a durat un an si jumatate, a acest punct am declarat ca scrierea lui Engels in care apare formuarea considerata apoi „definitei a esentei vietii” este un articol in presa i nu are pretentia de a defini „esenta vietii” drept care am fost acuzat de „negarea valorii tiintifice a marximului” si interzis de a mai urma studii superioare ( interdictia a fot ridicata dupa 5 ani).Teoriile in stiinta nu sunt adevaruri stiintifice ci insrumente necesare in cerctarea stiintifica. In istoria fiecarei stiinte se trec in revista toate teoriile concepute in respectivu domeniu. Expunerea stiintifica a unui domeniu de cunoastere in scoli, universitati, cere expunerea istoriei domeniului si teoriie principle dn domeniu. Teoria evolutionista aui Darwin este una din teoriile moderne care trebuie prezentata printre altele, mai sumar sau mai complet functie de niveul scolarizarii. Autonomia universitara exsta pentru a nu esita imixtiuni politice.idoogice sau teologice in demersul universiar, demers care modern este STIINTIFIC (exceptie invatamantul teologic care este teologic). In noua constitutie la capitolu invatamaqnt se cere introsusa percizarea „invatamantul pubic de toate gradele este STIINTIFIC” (in formua actuaa nu exista aceasta specificare).

    • Domnule Dr. Turcu, vă mulţumesc foarte mult. Da, sunt lucruri pe care noi din aceste generaţii tinere trebuie să le cunoaştem. Am citit un articol despre situaţia din Bulgaria unde unui mare genetician i s-au făcut nişte porcării şi a murit de inimă rea în acea perioadă.

      Dacă puteţi da detalii de nume despre aceste lucruri vă rog să îmi scrieţi la adresa [email protected] şi le voi face publice. Există foarte puţin, sunt câteva lucruri publicate scoase din dosarele de securitate ale unor profesori persecutaţi, dar foarte multe.

      gânduri bune,

  18. Nu inteleg de ce adversarii (ideologici) ai Sintezei Evolutionare Moderne (sic) se rezuma la confortul propriilor fotolii atunci cand o combat. De ce nu urmeaza ei, conform principiului „tragedia unei teorii frumoase e ca poate oricand fi ruinata de un fapt urat”, indemnul lui Theodosius Dobzhansky de a pleca cu cazmaua la spinare sa dezgroape iepuri din precambrian.

    Si gata !

  19. Cata vreme copiii si tinerii vor invata, foarte clar, ca „teorie” nu este acelasi lucru cu „teorema” sau „postulat”, e in regula. Cata vreme prezentarea unei teorii, in scoala, nu se va limita doar la acele aspecte ale ei care sunt cornfirmate de experimente stiintifice, ci se vor prezenta si „golurile” din acea teorie, e in regula. Cata vreme teoria evolutiei va fi predata ca fiind doar o posibila explicatie a aparitiei si evolutiei vietii, e in regula.
    Pana la urma, daca tot vorbim despre teorii, de ce sa nu se predea si bazele teoriei „design -ului inteligent”. :)

    Cred ca abordarea echilibrata este aceea in care teoria creationista si teoria evolutionista coabiteaza si sunt complementare. Si, poate, viitorul ne va aduce revelatia ca si teoria design -ului inteligent poate coabita cu cele doua. Socul unei revelatii e mai mic pentru o minte pregatita. :)

    • Design-ul inteligent nu îndeplineşte criteriile pentru a fi o teorie ştiinţifică. Pe lângă multe alte probleme, de exemplu face apel la o entitate neverificabilă prin măsurători empirice, Dumnezeu.

      Cred în Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh. Dar nu are ce căuta într-o teorie ştiinţifică fiinţa Dumnezeu. Legătura dintre credinţă şi teoriile ştiinţifice se face în alt mod, teologic şi filosofic, nu prin pseudoteorii.

      gânduri bune,

        • Aşa este cum spuneţi, termenul Dumnezeu nici nu poate fi definit strict vorbind, cei credincioşi înţelegem asta, cine se îndumnezeieşte se uneşte cu energiile lui necreate, nu cu Dumnezeu care rămâne mereu necunoscut în sens strict, îl cunoaştem prin dragostea sa, prin lucrarea sa.

          Doar că în teoriile ştiinţifice nu au nici un rol astfel de noţiuni, ci doar cele care sunt direct sau indirect legate de observaţii empirice. De aceea noţiunea de Dumnezeu nu are nici un rol în teoriile ştiinţifice, iar cum „teoria” design-ului inteligent face apel al noţiunea Dumnezeu rezultă că nu este o teorie ştiinţifică.

          Gânduri bune,

      • Toate teoriile sunt doar presupuneri, pana la prima experienta ce naste banuiala ca pot fi corecte. O minte pregatita e pregatita si pentru capcane. :)

        Fizica cuantica pare ca forteaza frontierele stiintei si ne putem trezi, maine-poimaine, ca transcende catre spiritual, caz in care, notiunea de stiinta isi va largi considerabil sensul.

        Poate vom intelege, la un moment dat, ca Dumnezeu e unul singur, indiferent de numele pe care i-l dau diverse religii. Poate vom intelege, la un moment dat, ca nu e musai ca Tatal, Fiul si Sfantul Duh sa fie o trinitate indisolubila. Poate vom intelege, la un moment dat, ca teorii stiintifice sau dogme religioase ce ne par, acum, ireconciliabile sunt, fiecare dintre ele, parte a unui adevar mare si rotund.

        Nu neg creatia (credinta), nu neg evolutia si nu cred ca suntem singuri in Univers. De-a lungul timpului, pentru a-si satisface anumite nevoi, omul a creat nenumarate rase de caini, care au evoluat si dintre care prea putine mai seamana cu lupul. Dupa mine, creationismul, evolutionismul si (de ce nu?) chiar „design -ul inteligent” nu se exclud, una pe cealalta.

        • Dacă dvs scrieţi la calculator un comentariu înseamnă că o teorie este suficient de bună ca să permită dezvoltarea unei tehnologii, în cazl acesta din fizică.

          Teoriile nu sunt adevăruri absolute, dar sunt suficiente de sigure ca să face diverse lucruri folosindu-le.

          cele bune,

        • „De-a lungul timpului, pentru a-si satisface anumite nevoi, omul a creat nenumarate rase de caini, care au evoluat si dintre care prea putine mai seamana cu lupul.”

          De-a lungul timpului, pentru a-si satisface anumite nevoi, Dumnezeu a creat nenumarate rase inteligente, care au involuat si dintre care prea putine mai seamana cu Creatorul.

          Scuze dar nu m-am putut abtine… pe de alta parte insa, ceea ce spuneti este perfect real: omul a reusit sa faca, prin incrucisari controlate si prin selectie (artificiala, de aceasta data) ceea ce a facut natura in mii (sau zeci/sute de mii) de ani.

          • …Iar cainii sunt capabili de dragoste si devotament absolut. Adica, e posibil sa aiba suflet, scanteie divina. Deci avem un exemplu in care creationismul, teoria design -ului inteligent si evolutionismul nu se bat cap in cap. N-ar fi o dovada de extrema aroganta, din partea noastra, sa eliminam „a priori” posibilitatea ca cineva, de natura non-divina, sa fi intervenit decisiv in evolutia noastra, ca specie?… mai ales cand luam in consifderare si „veriga lipsa”, despre care se vorbea mai sus?… asa, macar ca exercitiu de gandire… :)

            • Da, cainii au suflet dar asta n-are legatura cu vreo „scanteie divina”.
              Si da, sunt convins ca cineva a intervenit in evolutia noastra, doar ca acel cineva nu a fost de natura supranaturala/divina.
              Dar asta-i deja o alta discutie…

  20. Motto comnuist

    ”Dacă nu știi, te-nvățăm , dacă nu poți te-ajutăm , dacă nu vrei te-obligăm”

    Stimate domn, dacă vorbim doar de o teorie, de ce ”trebuie” să fie predată în școli?

    • Un nou opiu al maselor. Evolutionism stiintific … Religiile se perimeaza si Statul asa gol risca sa devina unul totalitar ca sa lupte impotriva terorismului ( barbarie si anarhie ). Intre totalitarism si anarhie e o linie subtire … In lipsa spiritualitatii si a unei evolutii autentice, pentru a preveni barbaria si totalitarismul se incearca un nou drog care sa tina masele inregimentate …

  21. Domnule Iordache, sunt ortodox prin tradiție și educație și, as zice eu si prin convingere (ceva de genul: Cred Doamne, ajută necredinței mele!). Intuesc, sper sa nu gresesc, faptul că multe dintre așa-zisele, dezacorduri între stiinta si credinta vin din necunoasterea reciproca. Ateii militanți se folosesc de știință ideologizând-o spre a le servi drept arma. Multe asociatii si fundatii (nu le dau numele pentru a nu va implica intr-o anumita atitudine fata de ele – in eventualitatea in care veti raspunde acestui comentariu) manipulează ideea de stiință cu o oarecare nerusinare. Vad pe paginile lor o serie de promovari ale stiintei care sunt remarcabile. Ce ma deranjeaza, e faptul ca le posteaza acolo pentru a se justifica cu ele: vezi Doamne, iată de partea cui suntem noi, in vreme ce voi, religioșilor, sunteti antistiințifici, sunteți idioti si obscurantisti.
    Ca sa nu mai lungesc prea mult vorba, as dori, in masura timpului disponibil, sa ne spuneti cate ceva despre problema timpului și relatia acestuia cu existenta. Eu cred ca noi oamenii operam , după coordonatele noastre,cu o anumita percepție față de timp ca durată, în vreme ce pentru Dumnezeu timpul este nesemnificativ. cele cateva milioane, miliarde de ani or fi reale conform cu, ”efemeritatea” nostră, așa le vedem și așa exista pentru noi. Dar, oare, vedem noi bine?

  22. pentru cine e interesat, cititi „Cartea facerii, crearea lumii si omul inceputurilor” de Serafim Rose, un calugar american; gasiti acolo bibliografie cat cuprinde despre demontarea mitului evolutionist, carti scrise de oameni de stiinta americani;

    concluzia cartii e urmatoarea: „dpdv stiintific nu poti dovedi nici una nici alta”; este o problema care tine exclusiv de credinta;
    asadar, sfatul meu: atunci cand scrieti articole, va rog frumos documentati-va si nu vindeti credinte filosofice mascate ca fiind fapte stiintifice;

    ca idee, in USA exista Institutul de cercetari creationiste, in San Diego, care exploreaza stiintific aceasta credinta;

    niciodata adevarata credinta nu s-a contrazis nu adevarata stiinta;

    restul e politica;

  23. Domnule Iordache, propunerea Dumneavoastra poate fi o „restauratie” in educatie, restauratie care in zilele de dupa Chalie Hebdo poate naste tinerilor europeni sentimente de discriminare. Iata, peste 10 ani cand un elev de clasa a 8-a va avea materia obligatorie: evolutionismul lui Darwin, se va intreba ” la cine ingenunchiaza musulmanii” in pietele capitalelor si marilor orase europene. Poate vor dori sa cunoasca personajul la care musulmanii se roaga. Din curiozitate se pot naste adepti. Nu credeti??
    Oricum propunerea Dvs merge spre incalcarea dreptului la libera alegere si exercițiu în educație a tinerilor, caci daca aceasta teorie a evolutionismului va fi obligatorie si tanarul va intelege ca” omul este un sir de evolutii ale maimutei”, ce rost mai are sa frecventeze orele de religie unde nu se spune nimic despre „maimuta”, ca strabun, ci i se spune doar sa creada in Dumnezeu.
    Este bine totusi ca recunoasteti existența fenomenului evoluției ca fiind ipotetică. Aceasta concluzie poate fi un rezultat al filozofiei biologiei. Da, ea este ipotetica la fel cum crestinii considera pe Dumnezeu. In definitiv Darwin era un „om” nu era o institutie !
    Dupa parerea mea, decidenţii ar trebui să includă optional teoria evoluţiei în programa şcolară, ca si religia.Sa fie lasati numai elevii interesati de stiinta sa judece daca aceasta teorie le este suficienta pentru a intelege originile vieții(”facerea lumii”), cum ar fi gandirea umana, ca dar al „facerii lumii” sau sa aleaga religia pentru a intelege calea divina la originile vietii. Aceasta ar insemna, asa copilareste, sa ne uitam in spatele maimutei !!!!!

    • Nu există o teoria a evoluţionismului. Există teorii care explică procesul natural de evoluţie. Toată ştiinţa se ocupă numai cu teorii, nu e nimic special legat de cea a evoluţiei. Am învăţat şi eu asta în clasa a XII-a la liceu şi nu mă blochează cu nimic să merg la biserică.

      Gânduri bune,

      • Domnule Iordache, toate raspunsurile Dumneavoastra sunt simpliste si nu raspund problemelor care ne framanta ca urmare a celor scrise in articolul Dvs. NU ne trimiteti la biserica…in deradere! …in timp ce doriti sa studiem teoria evolutiei. NU aveti nici un raspuns pentru „ce este in spatele maimutei”.

    • Diferenta este ca intelegerea evolutiei ajuta in mod practic, in prezent.
      Evolutia este ceva ce se intampla ACUM, asta nu e o parte teoretica, ci un fapt observabil. Organismele evolueaza si in zilele noastre. Ceea ce se numeste „teorie evolutionista” da o dimensiune istorica, sa zicem, dar care, repet, se bazeaza pe lucruri observabile si in prezent, nu se refera doar la un trecut indepartat si asupra caruia speculam filozofic.
      In extremis, un biolog care nu intelege evolutionismul nu ar putea intelege faptul ca micro-organismele capata rezistenta la antibiotice. Ar putea crede pur si simplu ca inainte nu s-a observat ca erau deja rezistente – ceea ce e fals. Iar daca nu pui o problema cum trebuie, nu poti sa gasesti solutii corete.
      Si dupa cum spune si dl. Iordache, stiinta cam numai cu teorii se ocupa. Dar sunt teorii foarte bine documentate, argumentate si care pot fi folosite, intr-un final, in mod practic. Cel putin, majoritatea lor – unele teorii nu sunt observabile practic decat multa vreme dupa ce au fost enuntate, cum este si teoria relativitatii, cum este si evolutionismul (care doar recent a putut fi confirmat prin observatie, inainte nu existau mijloacele) :D

  24. daca se doreste scoaterea religiei din scoli, trebuie sa se renunte si la teoria evolutiei, doar un alt soi de religie, o inchipuire fara nicio baza stiintifica, cu argumente de o calitate indoielnica. Cine doreste sa aprofundeze problema, internetul abunda de materiale stiintifice care pur si simplu demonteaza argumentele ‘stiintifice’ pe care se bazeaza aceasta religie, impropriu denumita ‘teorie’.

  25. Teoria evolutiei?!…De unde ati mai scos-o si pe asta?…Ati uitat ca exista o veriga lipsa in aceasta teorie, si anume trecerea atat de brusca intre homo erectus si homo sapiens de doar 10000 de ani. Insa de ce nu s-ar preda in scoli cate ceva despre Placutele Sumeriene care in mare parte au fost deja traduse din scrierea antica si care atesta cu dovezi izbitoare originile noastre profunde. Teoria evolutiei nu are nici cea mai mica legatura cu adevarul, iar interesant este ca noile generatii au mirosit deja ca exista un adevar mult mai adanc, si nu sunt mai deloc interesati in a aprofunda sau a se confunda cu aceasta teorie ce mi se pare de cel mai prost gust posibil. Au fost descoperite picturi vechi de sute de mii de ani in sit-uri aproape in intreaga lume care infatiseaza costume de cosmonaut, rachete, diferite obiecte zburatoare, reprezentari ale becurilor cu lumina incandescenta, au fost descoperite schelete de humanoizi gigantici de 3-4-5 metri inaltime, au fost descoperite tigve umane cu forme foarte neobisnuite…insa paradoxal, lumea este brusc interesata de teoria evolutiei :)

    • Teoria paleoastronautica (alta teorie!…) poate „coabita” si cu evolutionismul si cu creationismul, zic eu. Dar, desi exista dovezi „in piatra si in aur” ca am fost vizitati de „frati galactici”, cei ce sustin aceasta teorie sunt considerati (cel putin) excentrici, de catre oamenii de stiinta „seriosi”.

      • Dar exista dovezi incontestabile…spre deosebire de teorii fara fundament asa cum este si cea a evolutiei. In linii mari, cu siguranta evolutie exista si va exista intotdeauna. Insa, de la evolutia normala la ideea ca ne tragem din maimute…este deja prea mult de inghitit :)

        • Hapul e un pic indulcit… nu chiar maimute, exista si „primatele”… :)

          Nu e exclus sa fim un soi de maimuta. Eventual, un soi de maimuta altoita. Ramane de stabilit cine ne-a altoit si cu ce altoi. :)

  26. Suntem oameni mari: Domnul sau doamna cutare si emitem diferite pareri, dar sa ne aducem aminte ce am fost cu ani in urma: o samanta de barbat groasa cat o jumatate de fir de par care s-a unit cu o samanta de femeie. Acolo in minuscula samanta era inscris tot ce trebuia pentru a face posibila – in anumite conditii – dezvoltarea viitorului barbat sau femeie care acum sustine teoria evolutiei.
    Un barbat fabrica milioane de asemenea seminte zilnic, capabile, la randul lor, sa produca altele. Si acest lucru provine dintr-un bolovan fara ratiune??????????

    PS

    Despre omul de Nebraska – si nu numai – ce ziceti? Ma refer la „onestitatea” evolutionistilor.

    • Da, e o problemă de biologia dezvoltării foarte interesantă cea pe care aţi ridicat-o. Cuplajul între domeniul biologiei dezvoltării şi teoria selecţiei naturale nu este încă făcut.

      • Chiar nu intelegi ce-am spus? Cum poate un bolovan fara minte sa produca asemenea complexitate, care depaseste mintea omeneasca?

        • Nu sunt foarte sigur că au dreptate psihologii evoluționiști, dar cei care lucrează în acest domeniu ar spune cam așa:

          – ce avantaj ar fi avut un organism să dezvolte un sistem nervos care să îi permită să înțeleagă din meidul extern mai mult decât ce îi este de folos pentru acțiunile sale legate de viața obișnuită? Nici unul, ar fi fost chiar o risipă inutilă de energie, de unde ar rezulta că există o complexitat optimă a minții și că nu ne putem aștepta ca ea să înțeleagă complet tot ce este în natură său în mintea însăși.

          Prin urmare mirarea dumneavoastră ar fi simplu explicabilă evoluționist, nu avem de ce să înțelegem ceva foarte complex pentru că nu aveam de ce să evoluăm în această direcție.

          În ce mă privește punctul meu de vedere ca om de știință și începător în ale filosofiei este că lucrăm cu niște fapte brute de observare a unor eveniment din natură, minte și cultură prin intermediul celor două. Lucrez cu trei zone ontice cum se zice în limbaj tehnic, se pot stabili niște relații între ele prin diverse teorii. Dar nu am nevoie să le întemeiez pentru a face știință în altceva. Ca om de știință nu mă deranjează asta, pentru că nu mă preocupă o imagine globală asupra lumii ci vieții, care nu e treaba științei.

          Mă preocupă însă ca persoană privată, și aici intervine modul religios sau nereligios de a da răspunsuri la această întemeiera în altceava. Pentru un filosof în transcendent sau/și transcendental, de exemplu, pentru un credincios în Dumnezeu. Dar asta nu mai este știință, ci un alt fel de discurs.

          Pentru mine personal teoriile evoluției sunt un discurs de nivel jos, valabil undeva regional într-o parte a lumii, nu ceva care dă seama de lumea ca întreg, unde opțiunile mele sunt un amestec de filosofie și credință.

          Nu omul ca ființă completă spune teoria evoluției că e evoluat din ceva mai simplu, ci asta e o teorie despre corpul omului așa cum îl înțelege omul ca ființă completă, cel care gândește și trăiește. Acesta din urmă e important, nu modelul biologic sau fizic, acestea sunt niște instrumente pentru omul ca ființă completă la rezolvarea a diverse treburi. Cam așa e schema mea de gândire.

          gânduri bune,

    • @Constantin

      Pe langa spermatozoid si ovul care reprezinta partea materiala exista si un substrat energetic.

      Ca si in natura nu toate fructele ating potentialul reproductiv. La fel si la oameni doar cei care parguiesc duc specia mai departe.

  27. eu propun sa studiem si teorie Pamantului palt ca o tava pentru care a fost ars pe rug Giordano Bruno. Mai putem studia si alte tembelisme denumite pompos „teorii”. Pe scurt…actualmente exista peste 2.000.000 de specii de viata si se estimeaza ca inca vreo 500.000 de specii su fost lichidate de om. Nu vorbim de cele lichidate natural…. ca sa ne gandim ca atata varietate naturala se datoreaza unei evolutii dintr-o bacterie sau o combinatie de bacterii-molecule-amibe etc…..este la fel de hilar ca ideea de a-l numi pe vreun chibit din Cismigiu antrenor al nationalei de fotbal. Eu stiu ca pentru „liber-cugetatori” este greu de acceptat ca sunt CREATI si ca vor fi JUDECATI si toata povestea care este legata de Biblie …dar complexitatea naturala si infinitele legi si reguli PERFECTE nu pot fi explicate prin elucubratii cu iz stiintific. Nu mai pot fi explicate asa. Bietul Darwin si-a incheiat viata vorbind ca idea lui e doar o „teorie”, la fel de valabila ca si „teoria” centralismului Pamantului in Sistemul Solar . Ce o fi greu de inteles la 200 de ani mai tarziu ca e o „teorie” o poti lansa si la un pahar de whiskey? Eu recomand oricui are vreo idee despre „evolutie” sa studieze cu amanuntul miscarile Planetei si ale altor cropuri ceresti. Dupa ce se va minuna de perfectiunea detaliului, de importanta fiecarei miscari in intregul sistem….mai stam de vorba despre evolutia pe Terra .

    • Giordano Bruno nu a fost ars pentru afirmatii stiintifice ci exclusiv pentru activitatea sa teologica(nega virginitatea Mariei, natura divina a lui Isus etc), fara nici o legatura cu pamantul plat sau cu rotatia acestuia in jurul soarelui. Documentele procesului dovedesc acest lucru fara dubiu. Mitul omului de stiinta prigonit pentru opiniile sale curajoase a fost demontat demult in cazul lui Giordano Bruno.

      • Si Galilei? tot pentru motive religioase era sa fie ars pe rug?
        Cred ca preocuparea creationistilor ar trebui sa fie in primul rand sa se puna toti de acord care e religia adevarata…

        • In cazul lui Galilei, tocmai faptul ca nu a fost acuzat pentru afirmatiile sale teologice l-a salvat de rug. Acesta nu era teolog, dar in lipsa argumentelor stiintifice favorabile teoriei heliocentrice s-a aventurat in mod imprudent si pe acest teren. Urmarea a fost ca a facut, din ignoaranta, afirmatii condamnate in mod repetat de conciliile bisericii ca eretice. Adversarii sai si cei ai papei care il proteja, atat au asteptat, iar scandalul a fost imens. Procesul sau a fost o modalitate a papei de a pune batista pe tambal, nu a putut evita o condamnare, dar procesul a fost regizat in asa fel incat Galilei sa scape usor. S-a pus accentul pe sustinerea teoria heliocentrica nu pe afirmatiile sale eretice dovedite, care au fost trecute sub tacere. Acuzatia ca a sustinut aceasta teorie era inofensiva, aceasta nu fusese interzisa pana atunci, ca urmare sustinerea ei in trecut nu presupunea vinovatie, atata timp cat retracta, ceea ce Galilei a si facut, fiind in consecinta condamnat sa spuna de nu stiu cate ori crezul. Scandalul a fost mare, iar papa a trebuit sa aleaga intre a-l sacrifica pe Galilei sau a sacrifica teoria heliocentrica sprijinita pana atunci de papalitate. A ales sa-si salveze protejatul.

    • Vă mulţumesc pentru comentariu.

      Aşa este, e un mod de a gândi care schimbă ochelarii gândirii, ca să folosesc expresia Profesorului Flonta: ideea de populaţie, rolul diferenţelor între organisme, rolul întâmplării în procesul de variaţie a trăsăturilor organismelor. Nici o altă ştiinţă nu vine cu această perspectivă.

      Gânduri bune,

  28. Eugen Tănăsescu în Adevărul:

    ”E la fel de ipotetic ca şi ipoteza evoluţionistă de la Biologie, conform căreia omul ar proveni din maimuţă. Să nu uităm că Darwin a avansat o teorie, nu o demonstraţie a evoluţiei speciilor. Ca urmare, de ce aş studia obligatoriu evoluţionismul şi facultativ creaţionismul? Nu cumva e neconstituţional?”

    http://adevarul.ro/news/societate/religia-justitia-contradictorie-accr-1_54c63b6e448e03c0fdfa182c/index.html

    • Am mare încredere despre domnul Tănăsescu pe probleme teologice şi mai ales pe cele de abordare în spaţiul media a problemelor teologice. Are două lincenţe în aceste domenii şi parcă şi doctorat. Citesc cu plăcere unele texte ale sale în care vrea să prezinte pe înţelesul oamenilor lucruri importante. E un profesionist al domeniului:

      http://arhiva.lonews.ro/uncategorized/3164-cu-parintele-eugen-tanasescu-despre-jurnalistul-crestin.html

      Cu privire la teoriile biologice opinia domniei sale sunt neavizată din câte pot să îmi dau seama, având în vedere ce a studiat până acum şi ce am văzut că a scris până acum.

      Oricum chestiunea evoluţiei organismului uman e doar un mic detaliu al preocupărilor oamenilor de ştiinţă care se ocupă cu teoria evoluţiei.

      gânduri bune,

  29. Mulţumesc tuturor celor care au intervenit în discuţia de pe forum şi au comentat. S-a adunat o masă destul de importantă de opinii şi trimiteri la diverse publicaţii şi lucrări care vor putea oferi oricui doreşte să îşi formeze o opinie avizată asupra conţinutului teoriei evoluţiei şi aspectelor ideologice de diferite feluri materialul necesar.

    Toate aceste controverse şi discuţii nu sunt decât semnul unei mentalităţi sănătoase, a libertăţii de exprimare asumate.

    Sunt suprins plăcut de interesul mare arătat pentru o problemă până la urmă destul de tehnică, asta arată că societatea noastră evolueză pozitiv din punct de vedere ştiinţific, spiritual şi poltic.

    Gânduri bune tuturor,

    • Vă mulțumesc foarte multe pentru comentariu. Din perspectiva cuiva necredincios (îmi cer iertare dacă greșesc) probabil că așa este, amuzant.

      Din perspectiva mea nu este amuzant, pentru și eu mă consider credincios, cât de adevărat asta o pot spune doar alții. Încerc să înțeleg și să ajut.

      Din exterior pare într-adevăr că nu e ceva falsificabil în ce privește Dumnezeu. Într-adevăr, falsificabil nu este, dar aș îndrăzni să spun că este confirmabil. Există ceva empiric în relația cu Dumnezeu pentru in credincios, redau mai jus un fragment dintr-un text mai vechi:

      „Celor care cred prezența sau existența lui Dumnezeu la apare uneori cu pregnanță, dincolo de orice discursuri teoretice. Dovezile s-au putea grupa în două categorii:

      1. Dovezi care par asociate voinței personale, asociate actului de a te ruga. Când te rogi lui Dumnezeu Te ajută, deci Dumnezeu există.

      2. Dovezi independente de voința personală, uneori după toate aparențele chiar împotriva acesteia. Apar uneori împrejurări, situații de o improbabilitate extremă, care îți evidențiază rosturi nebănuite ale unor fapte din trecut și îți impun cu pregnanță existența Lui.

      Pentru a da mai multă consistență celor două afirmații de mai sus am să fac câteva observaţii:

      1) Dumnezeu există strict personal, pentru tine, cel care crezi.

      2) Nu se poate transmite intersubiectiv cum ajută sau ce minuni face. Orice model discursiv (povestirea unor fapte) este inadecvat ca dovadă obiectivă, deși poate avea un rol formativ, de ghid informal, ca treaptă către anumite experiențe personale.

      3) Dumnezeu se poate dovedi obiectiv doar prin El însuși, prin prezența lui în lume o anumită perioadă de timp, celor din acele timpuri.

      4) Mărturisirea este naivă epistemic şi este primită doar de cei care au avut deja dovezi private.

      5) Discursul religios este un discurs privat. Rugăciunile așa zise în public sunt tot în discurs privat. A asista la ele fără să crezi este ca și cum te-ai uita în viața personală a unui om. De aceea umplerea You-Tube-ului cu clipuri de la slujbe sau transmiterea publică prin media are un caracter oarecum indecent.

      6) Existenţa în spaţiul public a discursurilor religioase nu are rol de dovedire a existenţei lui Dumnezeu sau de comunicare cu Dumnezeu, ci roluri extra-religioase. Care sunt aceste roluri se poate afla printr-o analiză instituţională (cine o face, ce interese are, ce organizații sunt implicate, după ce reguli, etc).

      7) Teologia din cărți și din facultăți nu este despre existenţa lui Dumnezeu, ci despre strategiile de susţinere argumentativă a forţei unei instituţii religioase în dialogul, uneori disputele interpretative, cu alte astfel de instituţii. Teologia autentică este o rugăciune privată, rugăciunea celor ajunși la îndumnezeire (oricât ar părea de neplauzibil cititorului necredincios, aceasta este o banalitate, teo-log e cunoscătorul de Dumnezeu care a depășit stadiul cuvintelor, adresării prin cuvinte; denumirea facultate de teologie este evident improprie în sens strict – nu e nevoie să urmezi o facultate ca să poți eventual deveni sfânt).

      8 ) Alegerea unei anume instituţii religioase căreia să i te asociezi se face din dragoste de oameni, de țară, nu în mod special din dragoste de Dumnezeu. De aici contaminarea cu idealuri politice a bagajului de tradiții și norme. Idealurile politice, oricare ar fi acestea, cuplate instituțiilor religioase depărtează de Dumnezeu, mută atenția de la esențial la neesențial și scad masiv șansa convertirii celor necredincioși într-un mod autentic, fără alte tipuri de interese (politice, economice, de apartenență grupală).

      9) În condițiile existenței unui anumit mod în care ți-ai construit în viață identitatea personală, nu orice instituție îți este potrivită, îți oferă împlinirea ca ființă umană, trebuie să existe o continuitate minimală de valori și presupoziții (un argument filosofic pentru asta e prezent implicit aici). Un eschimos nu poate să devină creștin de pe o zi pe alta, poate nici de pe o generație pe alta.

      10) E firesc să existe îndoială, aşa cum e firesc să existe credinţă. Întărirea în credință se face prin dovezi dintr-unul din cele două tipuri de dovezi.”

      Asta ca să existe câteva opinii scrise pe hârtie, ca o bază de discuție, nu neapărat pentru că ele surpind adecvat fenomenul credinței.

      gânduri bune,

      • Domnule Iordache, va multumesc pentru acest comentariu si imi cer scuze ca imi permit sa-l consider mai valoros si mai edificator decat articolul de la care a pornit.

        Numai bine

  30. Intr-o sala de clasa a unui colegiu, un profesor tine cursul de filozofie.

    – Sa va explic care e conflictul intre stiinta si religie. Profesorul ateu face o pauza si apoi ii cere unuia dintre noii sai studenti sa se ridice in picioare
    – Esti crestin, nu-i asa, fiule?
    – Da dle, spune studentul
    – Deci crezi in Dumnezeu?
    – Cu siguranta
    – Dumnezeu e bun?
    – Desigur, Dumnezeu e bun.
    – E Dumnezeu atotputernic? Poate El sa faca orice?
    – Da
    – Tu esti bun sau rau?
    – Biblia spune ca sunt rau.
    Profesorul zambeste cunoscator. Aha! Biblia! Se gandeste putin. Uite o
    problema pt tine. Sa zicem ca exista aici o persoana bolnava si tu o poti
    vindeca. Poti face asta. Ai vrea sa il ajuti? Ai incerca?
    – Da, dle. As incerca.
    – Deci esti bun.
    – N-as spune asta.
    – Dar de ce n-ai spune asta? Ai vrea sa ajuti o persoana bolnava daca ai putea. Majoritatea am vrea daca am putea. Dar Dumnezeu, nu.
    Studentul nu raspunde, asa ca profesorul continua.
    – El nu ajuta, nu-i asa? Fratele meu era crestin si a murit de cancer, chiar daca se ruga lui Isus sa-l vindece. Cum de Isus e bun? Poti raspunde la asta?
    Studentul tace.
    – Nu poti raspunde, nu-i asa? El ia o inghititura de apa din paharul de pe catedra ca sa-i dea timp studentului sa se relaxeze.
    – Hai sa o luam de la capat, tinere. Dumnezeu e bun?
    – Pai., da, spune studentul
    – Satana e bun?
    Studentul nu ezita la aceasta intrebare:
    – Nu
    – De unde vine Satana?
    Studentul ezita.
    – De la Dumnezeu.
    – Corect. Dumnezeu l-a creat pe Satana, nu-i asa? Zi-mi, fiule, exista rau pe lume?
    – Da, dle.
    – Raul e peste tot, nu-i asa?Si Dumnezeu a creat totul pe lumea asta, corect?
    – Da
    – Deci cine a creat raul? Profesorul a continuat. Daca Dumnezeu a creat totul, atunci El a creat si raul. Din moment ce raul exista si conform principiului ca ceea ce facem defineste ceea ce suntem, atunci Dumnezeu e rau.
    Din nou, studentul nu raspunde.
    – Exista pe lume boli? Imoralitate? Ura? Uratenie? Toate aceste lucruri groaznice, exista?
    Studentul se foieste jenat.
    – Da
    – Deci cine le-a creat?
    Studentul iarasi nu raspunde, asa ca profesorul repeta intrebarea. Cine le-a creat? Niciun raspuns.
    Deodata, profesorul incepe sa se plimbe in fata clasei. Studentii sunt uimiti. Spune-mi, continua el adresandu-se altui student. Crezi in Dumnezeu, fiule?
    Vocea studentului il tradeaza si cedeaza nervos.
    – Da, dle profesor, cred.
    Batranul se opreste din marsaluit. Stiinta spune ca ai 5 simturi pe care le folosesti pt a identifica si observa lumea din jurul tau. L-ai vazut vreodata pe Dumnezeu?
    – Nu, dle. Nu L-am vazut.
    – Atunci spune-ne daca l-ai auzit vreodata pe Dumnezeul tau?
    – Nu, dle, nu l-am auzit.
    – L-ai simtit vreodata pe Dumnezeul tau, l-ai gustat sau l-ai mirosit? Ai avut vreodata o experienta senzoriala a lui Dumnezeu?
    – Nu, dle, ma tem ca nu.
    – Si totusi crezi in el?
    – Da.
    – Conform regulilor sale empirice, testabile, demonstrabile, stiinta spune ca Dumnezeul tau nu exista. Ce spui de asta, fiule?
    – Nimic, raspunde studentul. Eu am doar credinta mea.
    – Da, credinta, repeta profesorul. Asta e problema pe care stiinta o are cu Dumnezeu. Nu exista nicio dovada, ci doar credinta.
    Studentul ramane tacut pt o clipa, inainte de a pune si el o intrebare.
    – Dle profesor, exista caldura?
    – Da
    – Si exista frig?
    – Da, fiule, exista si frig.
    – Nu, dle, nu exista.
    Profesorul isi intoarce fata catre student, vizibil interesat. Clasa devine brusc foarte tacuta.
    Studentul incepe sa explice.
    – Poate exista multa caldura, mai multa caldura, super-caldura, mega-caldura, caldura nelimitata, caldurica sau deloc caldura, dar nu avem nimic numit „frig”. Putem ajunge pana la 458 de grade sub zero, ceea ce nu inseamna caldura, dar nu putem merge mai departe. Nu exista frig – daca ar exista, am avea temperature mai scazute decat minimul absolut de -458 de grade. Fiecare corp sau obiect e demn de studiat daca are sau transmite energie, si caldura e cea care face ca un corp sau material sa aiba sau sa transmita energie. Zero absolut ( -458 F ) inseamna absenta totala a caldurii.

    Vedeti, dle, frigul e doar un cuvant pe care il folosim pentru a descrie ABSENTA caldurii. Nu putem masura frigul. Caldura poate fi masurata in unitati termice, deoarece caldura este energie. Frigul nu e opusul caldurii, d-le, ci doar absenta ei.
    Clasa e invaluita in tacere. Undeva cade un stilou si suna ca o lovitura de ciocan.
    – Dar intunericul, profesore? Exista intunericul?
    – Da, raspunde profesorul fara ezitare. Ce e noaptea daca nu intuneric?
    – Din nou raspuns gresit, dle. Intunericul nu e ceva; este absenta a ceva.Poate exista lumina scazuta, lumina normala, lumina stralucitoare, lumina intermitenta, dar daca NU EXISTA lumina constanta atunci nu exista nimic, iar acest nimic se numeste intuneric, nu-i asa? Acesta este sensul pe care il atribuim acestui cuvant. In realitate, intunericul nu exista. Daca ar exista, am putea face ca intunericul sa fie si mai intunecat, nu-i asa?

    Profesorul incepe sa-i zambeasca studentului din fata sa. Acesta va fi un
    semestru bun.
    – Ce vrei sa demonstrezi, tinere?
    – Da, dle profesor. Vreau sa spun ca premisele dvs filosofice sunt gresite de la bun inceput si de aceea concluzia TREBUIE sa fie si ea gresita.

    De data asta, profesorul nu-si poate ascunde surpriza.
    – Gresite? Poti explica in ce fel?
    Lucrati cu premisa dualitatii, explica studentul. Sustineti ca exista viata si apoi ca exista moarte; un Dumnezeu bun si un Dumnezeu rau. Considerati conceptul de Dumnezeu drept ceva finit, ceva ce putem masura. Dle, stiinta nu poate explica nici macar ce este acela un gand. Foloseste electricitatea si magnetismul, dar NIMENI nu a vazut sau nu a inteles pe deplin vreuna din acestea doua. Sa consideri ca moartea e opusul vietii inseamna sa ignori ca moartea nu exista ca lucru substantial. Moartea nu e opusul vietii, ci doar ABSENTA ei. Acum spuneti-mi, dle profesor, le predati studentilor teoria ca
    ei au evoluat din maimuta?
    – Daca te referi la procesul evolutiei naturale, tinere, da, evident ca da.
    – Ati observat vreodata evolutia cu propriii ochi, dle?
    Profesorul incepe sa dea din cap, inca zambind, cand isi da seama incotro se indreapta argumentul.
    Un semestru foarte bun, intr-adevar.
    – Din moment ce nimeni nu a observat procesul evolutiei in desfasurare si nimeni nu poate demonstra ca el are loc, dvs. Nu predati studentilor ceea ce credeti, nu? Acum ce sunteti, om de stiinta sau predicator?
    Clasa murmura. Studentul tace pana cand emotia se mai stinge.
    – Ca sa continuam demonstratia pe care o faceati adineori celuilalt student, permiteti-mi sa va dau un exemplu, ca sa intelegeti la ce ma refer.
    Studentul se uita in jurul sau, in clasa.
    – E vreunul dintre voi care a vazut vreodata creierul profesorului? Clasa izbucneste in ras. E cineva care a auzit creierul profesorului, l-a simtit, l-a atins sau l-a mirosit? Nimeni nu pare sa fi facut asta. Deci, conform regulilor empirice, stabile si conform protocolului demonstrabil, stiinta spune – cu tot respectul, dle – ca nu aveti creier. Daca stiinta spune ca nu aveti creier, cum sa avem incredere in cursurile dvs, dle?
    Acum clasa e cufundata in tacere. Profesorul se holbeaza la student, cu o fata impenetrabila.
    In fine, dupa un interval ce pare o vesnicie, batranul raspunde. Presupun ca va trebui sa crezi, pur si simplu……..
    – Deci, acceptati ca exista credinta si, de fapt, credinta exista impreuna cu viata, continua studentul.
    – Acum, dle, exista raul?
    Acum nesigur, profesorul raspunde: sigur ca exista. Il vedem zilnic. Raul se vede zilnic din lipsa de umanitate a omului fata de om. Se vede in nenumaratele crime si violente care se petrec peste tot in lume. Aceste manifestari nu sunt nimic altceva decat raul.
    La asta, studentul a replicat:
    – Raul nu exista, dle, sau cel putin nu exista in sine. Raul e pur si simplu absenta lui Dumnezeu. E ca si intunericul si frigul, un cuvant creat de om pentru a descrie absenta lui Dumnezeu. Nu Dumnezeu a creat raul. Raul este ceea ce se intampla cand din inima omului lipseste dragostea lui Dumnezeu. Este ca frigul care apare cand nu exista caldura sau ca intunericul care apare cand nu exista lumina .

    Profesorul s-a asezat…….

    PS: Studentul a fost Albert Einstein
    Albert Einstein a scris o carte intitulata Dumnezeu vs. Stiinta in 1921..

    • Vă mulțumesc pentru text.

      Sigur, e folositor să cunoaștem perspectivele marilor oameni de știință asupra problemelor de acest gen. Nu mereu atât prin conținutul lor, deși fără îndoială că și acesta ne poate da sugestii interesante, cât, mi se pare, mai ales prin faptul că aceste preocupări dincolo de limitele științei arată că un om care practică știința la nivelul cel mai înalt nu poate fi niciodată mulțumit doar cu știința, îi sesizează limitele. Asta e ceva care ajută pe oamenii de ștință obișnuiță să fie prudenți, să nu devină scientiști, aplicând știința dincolo de zona ei de relevanță.

      gânduri bune,

    • Din pacate, logica lui Einstein are o fisura:
      – nu exista frig ci doar absenta caldurii, mergand pana la „punctul de nul” (zero absolut) – CORECT!
      – nu exista intuneric ci doar absenta luminii, mergand pana „punctul de nul” (inexistenta vreunui foton) – CORECT!
      Ei bine, concluzia logica este opusa celei deduse de Einstein. Practic, concluzia corecta este ca:
      – nu exista bine ci doar absenta raului, mergand pana „punctul de nul” (Dumnezeu).

      In rest, mai am doua observatii:
      1. Frigul si intunericul sunt termeni relativi, raportati la zona de optim (confort) a fiintei umane. In schimb, binele nu poate fi cuantificat, fiind un termen relativ.
      2. Existenta creierului profesorului poate fi dovedita in trei feluri:
      a) prin inferenta logica: profesorul este om, toti oamenii au creier (demonstrat inclusiv prin autopsie) deci profesorul are creier;
      b) prin observarea efectelor: metoda indirecta, bazata pe faptul ca anumite efecte/actiuni presupun existenta unui creier (cam la fel cum se „cunoaste” existenta gaurilor negre care nu pot fi observate in mod direct);
      c) prin experiment direct: se taie calota craniana a profesorului dupa care creierul acestuia ,daca exista, se poate vedea, pipai, mirosi si chiar gusta (de catre amatori).
      Sunt curios care dintre aceste metode poate fi aplicata in cazul lui Dumnezeu?

        • O cam scaldati :)

          Mai mult din spiritul contradictiei ati lansat argumente care nu se sustin.

          Argumentele fiind ele in existenta sunt conform definitiei dumnevoastra rele. De unde rezulta ca si rezultatul unei argumentatii este rau. Daca este rau sa argumentam inseamna ca trebuie sa nu argumentam. Daca nu trebuie sa argumentam inseamna ca trebuie sa credem.

          Dumnevoastra incercati sa sustineti credinta cu argumente. Credinta nu are nevoie de argumente.

          Daca nu credeti nu puteti fi convins prin argumente, la fel si daca credeti argumentele nu va pot convinge. Credinta si necredinta exista ca dualitate lingvistica, obervam credinta si observam si necredinta atunci cand avem incredere in ce spunem. Faptul ca avem incredere in ce spunem nu inseamna ca ceea ce spunem e neaparat adevarat. La fel daca ceea ce spunem e adevarat cei care nu cred nu fac un lucru bun pentru ca actiunile lor se vor baza pe niste premize false. Cu toate astea oamenii sunt liberi sa creada sau sa nu creada. Libertatea si posibilitatea de a alege exista si ele sunt un lucru bun. Cei care cred ca libertatea si posibilitatea de a alege nu sunt bune isi bazeaza credinta pe niste premize false.

          • Domnule VladB, nu va ambalati, am facut o simpla analiza logica. Daca nu sunteti de acord cu ea va rog sa o „demontati” dar nu veniti cu un comentariu fara cap si coada, ca imi permit sa va intreb despre ce vorbiti… sau altfel spus, ce-are sul(l)a cu prefectura?

    • Einstein avea dreptate :) Foarte frumos textul :) Nu stiam ca a scris o carte despre Dumnezeu si Stiinta. Ar fi frumos daca am gasi-o in comertul nostru …

    • Câteva precizări:
      1. Nu am găsit până acum nici o sursă care atestă faptul că Einstein este studentul din poveste.
      (1.a) Chiar Einstein a spus în Religion and Science [1]: “A man’s ethical behavior should be based effectually on sympathy, education, and social ties and needs; no religious basis is necessary.” – ceea ce contrazice demonstrația din episodul fictiv invocat.
      (1.b) Mai mult, Einstein nu credea într-un (Dumne)Zeu personal [2]: “The idea of a personal God is quite alien to me and seems even naïve”

      2. Referitor la Einstein și Religie, el se exprimă foarte clar în același eseu “Religion and Science” în care vorbește despre un fel de “cosmic religious feeling” și explică mai departe:
      “We thus arrive at a conception of the relation of science to religion very different from the usual one. When one views the matter historically one is inclined to look upon science and religion as irreconcilable antagonists, and for a very obvious reason. The man who is thoroughly convinced of the
      universal operation of the law of causation cannot for a moment entertain the idea of a being who interferes in the course of events—that is, if he takes the hypothesis of causality really seriously. He has no use for the religion of fear and equally little for social or moral religion. A God who rewards and
      punishes is inconceivable to him for the simple reason that a man’s actions are determined by necessity, external and internal, so that in God’s eyes he cannot be responsible, any more than an inanimate object is responsible for the
      motions it goes through.” [3]

      3. Einstein nu a scris o carte despre (Dumne)Zeu și Știință (cel puțin eu nu am găsit-o în nici o referință online), ci o serie de eseuri dintre care unele au apărut în New York Times (de exemplu unul despre Știință și Religie a apărut într-una din edițiile din Noiembrie 1930). Aceste scrieri au fost apoi strânse într-o carte “The World As I See It” [4] disponibilă acum gratuit ca parte a unui proiect Internet Arhive [5]

      4. Un rezumat (ne-verificat) al modului în care Einstein privea religia poate să fie citit pe Wikipedia [6]

      5. O exprimare am clară, scrisă de Einstein (dovada poate să fie studiată în original aici[7], traducerea în engleză aici[8]) despre explicația cuvântului “God” pe care el îl am follies unary: “The word god is for me nothing more than the expression and product of human weaknesses, the Bible a collection of honourable, but still primitive legends which are nevertheless pretty childish. No interpretation no matter how subtle can (for me) change this.”[9]
      Mai mult el spune în mod direct “It was, of course, a lie what you read about my religious convictions, a lie which is being systematically repeated. I do not believe in a personal God and I have never denied this but have expressed it clearly. If something is in me which can be called religious then it is the unbounded admiration for the structure of the world so far as our science can reveal it.”[10]

      [1] https://archive.org/stream/AlbertEinsteinTheWorldAsISeeIt/The_World_as_I_See_it-AlbertEinsteinUpByTj_djvu.txt – Page 21
      [2] http://en.wikipedia.org/wiki/Religious_views_of_Albert_Einstein#cite_note-10
      [3] https://archive.org/stream/AlbertEinsteinTheWorldAsISeeIt/The_World_as_I_See_it-AlbertEinsteinUpByTj_djvu.txt – Page 21
      [4] https://archive.org/details/AlbertEinsteinTheWorldAsISeeIt
      [5] https://Archive.org
      [6] http://en.wikipedia.org/wiki/Religious_views_of_Albert_Einstein
      [7] http://www.auctioncause.com/cf/einstein/images/large.jpg
      [8] http://www.theguardian.com/science/2008/may/13/peopleinscience.religion
      [9] http://www.theguardian.com/science/2008/may/12/peopleinscience.religion
      [10] http://www.nbcnews.com/id/49306421/ns/technology_and_science-science#.VMs7F0J6mQU

  31. Natura oarba nu creaza lucruri inteligente (postulat). Nici macar in cel mai mic grad.
    Tot ce exista pe Terra (cazul nostru particular) este rezultatul unei evolutii, dar este o evolutie a creatiei, asa cum si tot ce creaza omul este supus evolutiei.

  32. Comentez si eu, la un an distanta, cu slabe sperante de a primi un raspuns de la dvs. Am citit si comentariile, am vazut ca v-a mai atras cineva atentia ca gresiti cand spuneti ca atomii sunt un model folositor de explicare a lumii. Nu, nu (mai) este acest caz de mult timp. Acum aproape 111 ani, cand modelul a fost propus, da, era un model folositor de explicare a lumii. Acum insa se lucreaza in mod frecvent cu atomi, electroni, protoni. Se numera, li se testeaza proprietatile individual, sunt manipulati in mod individual. S-a depasit de mult faza utilitatii unei teorii, atomii sunt in faza certitudinii in egala masura cu mine sau cu dvs.

    Sunt de acord ca teoria evolutiei nu ar trebui folosita in scopuri ideologice de catre nimeni, iar predarea sa ar trebui neaparat realizata in scoala, la varste mult mai fragede decat clasa a XII-a, zic eu.

    Dar altceva voiam sa va atrag atentia. Si chiar mi-ar placea sa aud parerea dvs de biolog credincios, asa cum chiar dvs v-ati descris intr-un comentariu. Eu cred ca demonstratia cum ca teoria evolutiei este incompatibila cu ideea ca omul a fost creat de Dumnezeu este una extrem de simpla. Teoria evolutiei postuleaza ca mutatiile genetice care conduc la speciere sunt intamplatoare, acesta fiind unul din pilonii de baza ai teoriei. Daca omul a fost creat de Dumnezeu (ori direct, ori indirect, creand doar legile care au permis aparitia vietii si a omului) atunci fie omul a fost o intamplare, si deci nu neaparat creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, fie Dumnezeu a ghidat in vreun fel evolutia astfel incat aparitia omului sa se produca, iar atunci trebuie sa modificam teoria evolutiei. Cum comentati?

  33. Este foarte mult de discutat pe acest subiect. Dar ca sa ma rezum la esenta: din perspectiva explicarii lumii asa cum o vedem noi astazi, Religia si Teoria Evolutiei sunt antagonice, adica opuse si si se exclud reciproc. Religia statueaza ca lumea este asa cum o vedem noi astazi datorita creatiei/vointei divine, ea a fost asa de la inceputuri (adica de 7522 de ani) si asa va fi vesnic. Teoria (si faptele) evolutiei DEMONSTREAZA ca lumea NU a fost asa cum o vedem noi astazi, ea a fost/este/va fi intr-o schimbare continua si graduala, iar aceasta schimbare are o cauzalitate obiectiva, in principal, datorita schimbarii mediului. Evolutia este caracterizata de legi obiective=au acelasi rezultat cat timp conditiile sunt identice.

  34. Din câte am înțeles, la noi nu este cercetare în domeniu. Teoria evoluției este indiscutabil adevărată dar faptul că nu se predă, nu ne afectează statutul de țară fără semnificație în domeniu. Deocamdată pupăm moaște. OK. Mi-am epuizat sarcasmul… Trebuie predată. Este deranjant.

  35. Multi se ingrijoreaza de faptul ca renuntarea la creationalism va insemna si renuntarea la morala crestina, care a avut un rol major in formarea personalitatii istorice romanesti. Nimic mai fals. Morala este independenta de explicatiile date asupra creatiei si a destinului individului. In spritul promovarii adevarului, teoria evolutionista trebuie predata, pentru a nu ne creste copiii in ignoranta. „Sa nu minti” este una dintre legile moralei crestine, ca si a altor multe credinte. Cand, in ciuda tuturor evidentelor te mai cramponezi de explicatii mistice, inseamna sa promovezi arbitrarul, neadevarul si obscurantismul. Promovarea misticismului nu este benefica in procesul educatiei. Unii sunt nemultumiti de faptul ca stiinta nu le ofera o explicatie ultima si totala asupra Univesului. Stiinta, are obiective mai modeste dar mai cinstite. Nu se considera atotcuprinzatoare, ci cu pasi mai mare sau mai mici cauta sa descrifreze cate ceva din lumea in care traim si despre care unii cred ca stiu totul. Putinul oferit de catre stiinta a permis totusi sa se ajunga pe Luna. Cu rugaciuni ar fi fost mai greu. Spectacolul evolutiei oferit de stiinta contemporana este deja mult mai complex si mai fascinant decat perspectiva oferita de miturile biblice, Sa fi impotriva predarii evolutiei este sa fi la propriu „mai catolic decat papa”, deoarece pana si actualul papa a declarat ca Biserica trebuie sa renunte la pozitia sa de respingere a evlolutiei. Este bine documentat ca tara noastra este cea mai bisericoasa tara a Europei, dupa Turcia. Nu este ceva cu care sa ne mandrim. Mentalitatile se schimba insa greu si in plus a devenit o fala in a te declara crestin ortodox fundamentalist. Este o varianta de talibanism irational. Motivul il constituie faptul ca dupa caderea comunismului multi considera ca toate pozitile trebuie scchimbate cu 180 de grade. Nu este asa. Si dupa cadera comunismului, Soarele se misca in acelasi directie. Nu s-a schimbat Universul, iar discutia despre creerea Universului si a vietii nu poate fi legata in nici un caz de politica.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Virgil Iordache
Virgil Iordache
Virgil Iordache cercetează și predă la Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti. Domenii principale de preocupări: ecologie şi filosofia biologiei. Cărţi şi articole în domeniile ecologiei și filosofiei, eseuri filosofice în reviste de cultură. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Univesităţii din Bucureşti.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro