luni, octombrie 3, 2022

Teste electorale irelevante, judecăți de valoare

Ludovic Orban: „PNL a câștigat alegerile locale care au avut loc duminică. (…) Îi felicit pe candidații care nu au câștigat, dar au mărit scorul partidului nostru în comparație cu scorul pe care l-am făcut la alegerile locale.”

Sorin Grindeanu: „PSD a obținut astăzi o victorie la alegerile parțiale, din 35 de localități am câștigat în 17. Este un nou semnal că PSD câștigă toate alegerile.”[1]

Politicienii au o nevoie de permanentă să știe cum se plasează în ochii alegătorilor. Pot afla acest lucru fie prin măsurătorile și analizele oferite de sondajele de opinie, fie printr-un scrutin cu o miză mai mică. Atât sondajele de opinie, cât și eventualele performanțe în alegerile cu miză mai mică sunt ulterior prezentate public prin operațiuni de marketing politic însoțite de mesaje optimiste, pentru a antrena electoratul propriu, indiferent cum arată rezultatele.

Cât de relevant este însă un scrutin cu miză mică la nivel național, dar care angrenează în lupta electorală majoritatea formațiunilor politice? Recent s-au derulat în Franța alegeri regionale, iar în România alegeri parțiale în 36 de localități (în 35 pentru primari). În Franța prezența la urne a reprezentat un record negativ, în timp ce în România prezența la urne a fost relativ bună (s-a înregistrat chiar și o prezență de 100%!), doar că s-au derulat alegeri în localități mici sau de mică importanță (dar unde pasiunile politice sunt mari).

În aceste condiții, cât de relevante sunt aceste teste electorale pentru partidele politice și simpatizanți, pentru observatorii politici, dar și pentru electorat în general?

ALEGERI PARȚIALE CÂȘTIGATE DE TOATĂ LUMEA

Au fost organizate alegeri parțiale locale în 23 de județe, pentru 6 orașe (Bocșa – Caraș-Severin; Bragadiru – Ilfov; Șimleul Silvaniei – Sălaj; Filiași – Dolj; Târgu Bujor – Galați; Vilcovul de Sus – Suceava) și alte 30 de comune. După cum se vede, bazinul de votanți nu avea cum să fie, din start, unul reprezentativ la nivel național, chiar dacă prezența la urne (să ne reamintim, la locale se votează într-un singur tur de scrutin) a fost de 53,89% (88.829 votanți prezenți din 164.831 înscriși pe listele electorale)[2].

La final, rezultatele votului au fost următoarele:

  • Repartizarea votului pe partide politice: PNL – 40,5%, PSD – 39,5%, AUR – 3,6%, USR – 2,4%, PMP – 1,7%, UDMR – 1,2%, independenți – 6,1%, alții – 5%[3];
  • Mandate de primar: PSD – 17, PNL – 15, UDMR – 1; independenți – 2[4].

PSD a revendicat victoria în alegerile parțiale, deși anterior organizării acestora, după alegerile locale de anul trecut, 24 din cele 35 de localități în care s-au organizat alegeri parțiale aveau primari PSD; deci un calcul simplu arată mai degrabă că partidul condus de Marcel Ciolacu a pierdut 7 mandate de primar raportat la anul anterior.

Și George Simion, unul din liderii AUR, a clamat o victorie: „…voturile de la alegerile parțiale locale ne clasează ca al treilea partid din România.”

Ludovic Orban vede altfel lucrurile, semnalând că „arcul guvernamental” a câștigat de fapt alegerile în cele 36 de localități. A fost contrazis imediat de Radu Oprea, purtătorul de cuvânt al PSD, care a ținut să precizeze că 17 este mai mare decât 16: „…17 primari înseamnă mai mulți decât are toată coaliția de guvernare. Este un rezultat foarte bun, asta arată că cetățenii apreciază politicile publice generate de PSD.”[5]

S-AU DAT PALME ÎN ALEGERILE REGIONALE FRANCEZE?

Unii ar spune că da: Aurore Bergé, parlamentar din partea partidului prezidențial, La République en Marche (LREM), a interpretat rezultatele la regionale ca fiind „o palmă peste față”[6]; evident cu trimitere la incidentul în care Emmanuel Macron a fost pălmuit în timp ce făcea o baie electorală de mulțime la Drome. Evident, LREM nu-și poate compara performanța cu vreo alta anterioară, întrucât este pentru prima dată când formațiunea participă la alegerile regionale.

Circa 48 de milioane de cetățeni francezi au fost chemați la urne pentru a reînnoi adunările regionale și departamentale în 13 regiuni din Franța metropolitană și 5 teritorii din afara granițelor sale europene.

În Franța partidele care participă la alegerile regionale prezintă o listă de candidați; dacă niciunul nu reușește să obțină după primul tur mai mult de 50% din voturi, toate formațiunile care au obținut peste 10% din voturi intră în turul al doilea.

Partidele se pot alia inclusiv între primul și al doilea tur și pot prezenta o listă comună (s-au mai făcut astfel de alianțe pentru a bloca victoria extremei drepte). Repartizarea locurilor în consiliul regional este proporțională, cu precizarea că partidul care se plasează pe primul loc după al doilea tur obține un bonus echivalent cu un sfert din locurile din adunare.

Miza, de principiu, a alegerilor regionale ține de faptul că regiunile ale Franței au competențe administrative în domeniul transportului public, al învățământului secundar și al amenajării teritoriului. Dar există, în mod tradițional, și miza politică, legată de testul electoral; în cazul de față privind alegerile prezidențiale programate pentru luna aprilie 2022.

Ceea ce face alegerile regionale din 2021 diferite este absenteismul masiv: prezența a fost de doar 33% în primul tur și 34,5% în turul al doilea. În aceste condiții particulare rezultatele au fost următoarele: partidul câștigător, Les Républicains (LR), a obținut 29.3%; a urmat apoi Rassemblement National (RN), cu 19,1%; Socialiștii cu 16,5% și, în fine, partidul prezidențial, LREM, cu 10,9%.[7] Ecologiștii (EELV) au obținut rezultate sub așteptări.

ANALIZE SUPERFICIALE SAU JUDECĂȚI DE VALOARE?

Observatorii politici și jurnaliștii au rămas surprinși după regionalele franceze: (i) RN nu a câștigat; (ii) partidul lui Macron a pierdut, așa cum se aștepta toată lumea, dar nu a existat practic o competiție a partidului prezidențial cu extrema dreaptă a lui Le Pen, rezultatele fiind fără istoric; (iii) ecologiștii nu au contat (mare diferență față de sora Germania) și (iv) partidele tradiționale (LR și PS) s-au menținut pe poziții.

Dreapta și stânga s-au menținut pe poziții; practic doar votanții lor s-au mobilizat conform așteptărilor. Presa comentează că:

„În regiunea Provence-Alpes-Cote d’Azur (sud), președintele regiunii aflat la sfârșit de mandat, de dreapta, Renaud Muselier (LR), s-a clasat cu scor strâns pe primul loc, spre surpriza generală, în fața candidatului RN, Thierry Mariani, potrivit primelor estimări, care ar putea evolua.

La fel, în regiunea Hauts-de-France (nord), președintele aflat la sfârșit de mandat (LR), Xavier Bertrand, care este deja candidat pentru alegerile prezidențiale din 2022, s-a clasat la mare distanță de candidatul RN, Sébastien Chenu, în condițiile în care sondajele anunțau un scor la egalitate.”[8]

Concluzia: francezii sunt dezamăgiți de procesul electoral, ceea ce denotă o criză a democrației franceze. „Criza democrației franceze este profundă”, a scris pe Twitter Pierre Moscovici, fost ministru de finanțe și fost comisar european.

Mie mi se pare o concluzie cum nu se poate mai hazardată.

Și nu puțini comentatori, ba chiar și politicieni ai LREM, i-au reproșat lui Emmanuel Macron și guvernului său eșecul masiv în privința mobilizării electoratului la urne. Puțini sunt cei ce au acceptat, cu jumătate de gură, că alegerile prezidențiale au o altă forță de mobilizare a electoratului. S-a preferat comentarea drobului de sare al eșecului democrației în Franța sub mandatul lui Macron.

Dacă în Franța analizele rezultatelor regionalelor au eșuat în tonurile tari ale reproșurilor aruncate de toți în toate părțile, de ce ar fi fost altfel în România?

În alegerile locale din anul 2020 au votat 8,4 milioane de alegători, cu o prezență la urne de 46%. La alegerile locale parțiale de la finele lui iunie 2021 au votat ceva mai mult de 1% raportat la anul anterior, alegători provenind dintr-un eșantion destul de conservator, al comunităților mici unde toată lumea cunoaște pe toată lumea și procesul electoral este deformat de pasiunile personale, doctrinele politice fiind aproape irelevante[9].

Cu toate acestea atât liderii PSD, cât și cei ai PNL au dezvoltat o retorică elaborată pentru a dovedi cât de important este „mesajul” transmis de electorat cu această ocazie și clamând victoria în alegeri.

O explicație poate fi că PSD încerca să „încingă atmosfera” înaintea votului de cenzură din Parlament, în timp ce la liberali taberele ce se vor confrunta la alegerile din septembrie, pentru conducerea partidului, caută noi argumente pentru a le câștiga.

Cu alte cuvinte presa, în Franța și în România, abundă în judecăți de valoare privind rezultatul regionalelor, respectiv al parțialelor, în detrimentul unor analize raționale și utile.

Putem considera că judecățile de valoare sunt menite să acopere cu propagandă pentru public adevăratele analize „la rece” din interiorul partidelor. Doar că, dacă este așa, dacă cetățeanului i se servesc surogate de analize și mesaje propagandistice, de ce ne mai mirăm că democrația traversează crize după crize și electoratul este demobilizat cam prin toată Europa?


NOTE___________

[1] https://stirileprotv.ro/stiri/politic/alegeri-locale-partiale-2021-in-romania-s-au-deschis-sectiile-de-votare-in-36-de-localitati.html

[2] https://prezenta.roaep.ro/locale27062021/romania-precincts

[3] https://stirileprotv.ro/stiri/politic/alegeri-locale-partiale-2021-in-romania-s-au-deschis-sectiile-de-votare-in-36-de-localitati.html

[4] https://stirileprotv.ro/stiri/politic/alegeri-locale-partiale-2021-in-romania-s-au-deschis-sectiile-de-votare-in-36-de-localitati.html

[5] https://ziare.com/alegeri/stiri-alegeri/alegeri-locale-psd-pnl-victie-aur-lauda-fara-primari-1687408

[6] https://www.hotnews.ro/stiri-international-24872247-alegerile-regionale-franta-plama-peste-fata-data-lui-macron-care-sunt-partidele-castigatoare.htm

[7] https://www.hotnews.ro/stiri-international-24872247-alegerile-regionale-franta-plama-peste-fata-data-lui-macron-care-sunt-partidele-castigatoare.htm

[8] https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/alegeri-regionale-in-franta-extrema-dreapta-franceza-a-obtinut-un-rezultat-mai-putin-bun-decat-anuntau-sondajele-1569881

[9] Presa a subliniat de altfel cu lux de amănunte modul în care s-a votat la aceste locale și mizele care au determinat alegătorii să-și exprime votul (https://stirileprotv.ro/stiri/politic/alegeri-locale-partiale-2021-in-romania-s-au-deschis-sectiile-de-votare-in-36-de-localitati.html)

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Una peste alta aceste alegeri partiale din Romania si regionale din Franta nu au aratat nimic important .In Franta LERM si RN nu sau confruntat .Partidul presedintelui Macron nu are sustinere teritoriala , el este un partid nou fara pretentii in teritoriu iar partidul lui LE PEN nici macar nu si-a atins targhetul . Altfel vor sta lucrurile in alegerile prezidentiale ce au o importanta majora in Franta ca si in Romania unde intrega lume democratica a cetatenilor se vor reuni spre a infringe pe asa zisii nationașlisti .Declaratiile PSD si cele ale lui Orban (probabil ca in curind premierul Citu va fi la cirma PNL) nu impresioneza pe nimeni . Lumea romaneasca nu este interesata de astfel de maruntisuri politice .La nivel local au facut ce au facut si si-au impartit primariile . La nivelul politicii de forta ,PSD pierde votul la Motiunea de Cenzura contra guvenului Citu ,Citu ramane in functie si este foarte clar parcursul viitor al acestuia .Nu numai ca va ramane premierul Romaniei in acest ciclu electoral dar va deveni si seful PNL ce impreuna cu presedintele Iohannis va avea un cuvint greu de spus in toate alegerile din 2024. Inca presedintele PNL – Orban isi aduce – cu nostalgie – aminte de cedarile trecutului facute in fata actualului Presedinte al natiunii si poate minat de aceleasi ginduri bune va proceda la fel si in cazul alegerilor generale din luna septembrie a.c. Un singur membru al PNL indeplineste toate conditiile ce tin de obtinerea mandatului de sef PNL.Doar actualul premier are acceptul presedintelui natiunii , acceptul majoritar al filialelor din teritoriu , are in buzunar banii de la PNNR si colac peste pupaza a eliminat si efectele pandemiei covid 19 si a relaxat si inlaturat toate restrictiile .Jocul este deja facut , ultima speranta numita Motiune de cezura – a aratat categoric imposibilitatea opozitiei de a face ceva .Temele de campanie ce sustineau nonvaccinarea , nonpurtarea de masca , si inexistenta virusului sau fisiit degraba .Ca opozitie nu mai ai ce zice nu mai ai ce face – banii sunt in papornita altcuiva.Miliardele vor schimba in integralitate fata Romaniei .

    • Pacat ca Iohannis nu mai poate candida – ca, daca il mai tine mult in brate pe Catu, votam CONTRA lui, cu amandoua mainile! >:
      CUM adica „are in buzunar banii de la PNRR”? Pai ce? sunt banii lui personali? Sunt banii ROMANIEI – si, daca mai pune MULTI incompetenti in diverse functii, s-ar putea sa nu accesam nici jumatate!

    • Sustin, cu o remarca: Cristian Felea este dintre putinii ziaristi care nu se lanseaza in comentarii hazardate de dragul afirmarii propriei personalitati (chiar daca sunt inregimentati de fapt).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

Carti noi

 

A apărut numărul special Engaging God’s Language sau Însușind limbajul lui Dumnezeu al revistei Diakrisis pe anul 2022, al 5-lea volum de la data fondării revistei academice (2022),  publicație care apare fie în format digital fie editat, la editura Eikon, București.  Citeste mai mult

 

Carti noi

La Editura Trei tocmai a ieșit din tipar, special pentru Bookfest, „Istoria Filosofiei” de A.C. Grayling. O lucrare apărută recent, scrisă de unul dintre cei mai buni specialiști în filosofie de azi. Această istorie se remarcă prin tratarea foarte clară a temelor și ideilor. Ediția românească arată foarte elegant, are peste 700 de pagini, și o puteți obține cu reducere la Bookfest.

 

Carte recomandată

 

Excelentă carte de luat în vacanță! Distractivă, delicioasă, brutală.  Tot ce a rămas ascuns, nespus și neexplicat în filmul lui Tarantino: detalii toride, crime nerezolvate, secrete din culisele industriei, anecdote sordide despre staruri care întruchipează pentru fani perfecțiunea sau momente sublime de pe platourile de filmare ale unor filme de mult uitate. Mai bună decat s-ar fi asteptat fanii regizorului sau criticii literari.

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro