joi, martie 28, 2024

Testele PISA si dicționarul limbii române

Pe buna dreptate, in Adevarul din 7 decembrie 2013,  d-na Liliana Romaniuc spune ca :

Cred ca avem nevoie de altceva, mai profund şi mai realist, ceva ce nu ţine de guvern, de politic sau de context. Cred că este necesară o schimbare a paradigmelor în care gândim educaţia şi şcoala, elevul şi învăţarea, evaluarea şi finalităţile din procesul educaţional„.

Pentru a ne da o sansa sa nu gresim cand facem toate aceste schimbari de paradigma, mai trebuie sa  imbogatim insa si dictionarul limbii române cu noi sensuri si cuvinte.

Stim deja ca testele PISA masoara competente, nu cunostinte. Sper ca nu am uitat nici faptul ca scoala trebuie sa transmita si sa formeze atat competente cat si cunostinte. De aceea,  sper sa fim de acord asupra faptului ca schimbarea de paradigma trebuie sa vizeze atat transformari in modul in care se transmit si se formeaza competente, cat si in ceea ce priveste formarea si transmiterea cunostintelor.

Cu alte cuvinte, e nevoie sa adaugam formarea si transmiterea de competente la misiunea traditionala a scolii, care e aceea de a forma si transmite cunostinte. Nu trebuie sa o inlocuim pe una cu cealalta.

Pentru a arata ca este constienta de aceasta limitare, OCDE propune notiuni ca „literație” si „numerație”.

Literația, cuvant deocamdata inexistent in dictionarul limbii române, (cu originea in cuvantul din limba engleza „literacy”) este definita de OCDE ca

aptitudinea de a intelege si utiliza informatia scrisa in viata de zi cu zi, acasa, la lucru in colectivitate astfel incât persoana in cauza sa-si poata atinge anumite scopuri personale si sa-si dezvolte cunostintele si capacitatile„.

Numerația, sens inexistent in dictionarul limbii române (care provine tot din limba engleza, „numeracy”), este definita de OCDE in felul urmator:

numeratia corespunde capacitatii unei persoane de a intelege si utiliza date matematice la scoala, la lucru si in viata de zi cu zi; de exemplu, pentru a se folosi de bani si a-si stabili bugetele, pentru a utiliza diferite masuri in bucatarie sau pentru a citi o carte„.

Literația si numerația, in acceptiunea OCDE, sunt doua notiuni necesare in limba romana pentru ca permit sa clarificam mai bine despre ce vorbim cand vine vorba despre testele PISA.

Daca le-am intelege si folosi, am fi capabili sa nu mai confundam literația si citirea sau numerația si matematica. Si am mai intelege ca testele PISA verifica nivelul de literație si numerație , pe cand evaluarile nationale verifica nivelul de cunostinte la limba si literatura româna si la matematica. Sunt doua evaluari deopotriva de necesare, fiecare avand propriul rol pentru ca ofera informatii diferite.

(1) http://adevarul.ro/blogs/liliana.romaniuc

Distribuie acest articol

23 COMENTARII

  1. Mai bine mai tarziu decat niciodata, degeaba cunosti in profunzime ingredientele daca nu esti capabil sa le combini, ghiveciul va fi de regula ne/greu comestibil.

  2. sunt perfect de acord cu dvs. si apreciez ca ati pus acest subiect si perspectiva importanta pe tapetul discutiei despre testele PISA

    Wittgenstein spune, stim toti, ‘limitele lumii mele sunt date de limitele limbajului meu’; deci da, putem largi orizontul nostru, al educatorilor si educatiei, impunand, utilizand si operationalizand noi concepte, ca acela de LITERACY

    pe de alta parte, dupa mai mult de 10 ani si cercetare in acest domeniu (LITERACY),
    as propune (cu argumente, daca ar fi sa purtam o discutie pe fond despre asta)
    sa incetatenim si noi termenul de ALFABETISM

    ca sa dau doar doua-trei argumente
    – cuprinde toate conceptele importante intr-o definitie completa
    (si ma gandesc de exemplu la o definitie a guvernului scotian)
    ‘the ability to read, write, use numbers, to manipulate information, to express ideas and opinions, to take decisions and solve problems, as family members, as employees, as citizens and as individuals that are lifelong learners’/’abilitatea de a citi, scrie, folosi numere, manipula informatie, exprima idei si opinii, lua decisii si rezolva probeleme, in calitate de membri de familie, angajati, cetateni si personae implicate in invatare pe tot parcursul vietii’
    -implicit evita legatura prea ingusta doar cu mecanica literelor si numerelor, implicata de
    ‘literatie’ si numeratie
    – se racordeaza la toate celelalte limbi si sisteme europene de sorginte latina/francofona care au adoptat si incetatenit deja ‘alfabetismul’ ca sinonim al lui ‘literacy’, dat fiind faptul ca vorbim mai degraba de o transpunere in concept, decat de o traducere

    cred ca ar trebui sa militam pentru ceea ce propuneti si eu sigur o fac si sunt gata sa merg mai departe

    • Multumesc pentru interventie si sustinere. Intr-adevar avem nevoie de noi notiuni astfel incat sa intelegem mai bine schimbarile de care este nevoie. Altfel riscam sa facem confuzii care vor avea consecinte foarte importante in viitor. Scoala trebuie sa formeze si sa transmita in egala masura cunostinte si competente: nu doar una dintre ele. Cat am putut eu urmari de la distanta discursul românesc cu privire la aceste aspecte, mi se pare ca nu se face diferenta.
      Sunt de asemenea de acord pentru a introduce si termenul de „alfabetism” pentru a vorbi de „literatie” si „numeratie”. Pentru a fi mai clar, as folosi o perifraza „alfabetism functional”.

    • Există deja în românește ”alfabetizare” și ”analfabet”, dar asta nu ajută la nimic. Românii au talentul de a mima totul, iau concepte și denumirii de instituții din vest, dar le aplică după mintea lor, pervertindu-le sensul, ”românizându-le”.

      Putem să introducem ”literație”, ”alfabetism” sau orice altă noțiune nouă, dar asta nu va schimba lucrurile. Educația corectă din familie, aceea care constă în ceea ce trăiește copilul, nu în ceea ce i se spune copilului, aceea ar fi singura în măsură să schimbe ceva.

      Până la introducerea unor noțiuni noi, ca ”literație” sau ”alfabetism” (vocația de a ctitori nu se dezminte la români :P ) poate ar trebui introduse 3-4 ore de psihologie pe săptămână la toate clasele de liceu. Astfel încât elevii să înțeleagă educația incorectă pe care au primit-o, manipularea permanentă din familie, din societate și de la televiziune și să-și poată educa astfel corect proprii copii.

      Dar presupun că asta nu se va întâmpla, politicienii actuali vor rămâne fără votanți, dacă oamenii vor începe să înțeleagă lucrurile corect :)

  3. Cam diplomatică abordarea doamnei Liliana Romaniuc, impresia mea e că încearcă să nu supere pe nimeni. Poate că are dreptate, poate că asta e maniera în care se poate schimba ceva în școala românească. Dar îi vor trebui 20 de ani să schimbe ceva, dată fiind calitatea mediului didactic din RO.

    Pentru cine are copii de școlarizat înainte de trecerea celor 20 de ani, emigrarea e cam singura soluție pentru o altfel de școală.

  4. În general e nevoie de competențe. Cunoștințele sunt utile atâta vreme cât e nevoie de cultură generală (ne amintim de ”președintele Norvegiei”) și cam atât. Altfel, n-ar fi o mare problemă dezvoltarea unui model – să zicem pentru un elev din clasa terminală de liceu- ce cunoștințe ar trebui să aibă și la ce să se priceapă. Pe baza unui astfel de model s-ar putea reuni PISA cu evaluările naționale- într-un cadru unitar și necesar pentru dl. profesor sau dna. profesoară. Știm că fiecare țigan își laudă ciocanul -așa că fiecare profesor- chiar și de traforaj- susține că ce face el este neapărat necesar. Ar trebui să tundem din matematică și fizică tot ce nu este util- și mă refer la o utilitate practică. Am studenți care sunt campioni în memorarea diverselor teoreme matematice- de care nu vor mai avea nevoie niciodată- dar nu sunt în stare să dezvolte un raționament logic cauzal. Am putea scăpa de cel puțin jumătate din balastul matematico- fizic dezvoltat de generații pentru a-l înlocui cu chestiuni utile- cum ar fi de exemplu limbile străine.

    • Eu propun sa inlocuim mate-fiz cu studiul sahului si al jocului numit go, macar asa stim de la bun inceput ca nu exista pericolul sa fie acumulate cunostinte care nu vor fi utile vreodata.

      Acum, renuntand la umor, stiti pe cineva care sa spuna care dintre cunostintele acumulate de-a lungul vietii nu vor fi utilizate niciodata? Experienta mea personala, subliniez, personala, este ca nimic din ceea ce am studiat si acumulat in scoli (toate ciclurile) n-a ramas neutilizat. In plus, am foarte mari regrete pentru cunostintele pe care n-am avut sansa sa le acumulez, din diverse motive si fara sa invinovatesc pe nimeni.

      • Multumesc pentru interventie care subliniaza problematica acestui articol.

        Dusi de moda competentelor, nu trebuie sa renuntam la cunostinte. Mai mult, cunostintele sunt soclul pe care se construiesc acele competente care dureaza si se imbogatesc de-a lungul intregii vieti. Pe de alta parte insa, nici nu putem ramane sclavii unui sistem de invatare bazat pe memorarea unor lucruri disponibile din cateva clicuri. Trebuie sa gasim calea de mijloc intre cele doua. E nevoie de schimbari inteligente in discursul despre educatie.

        • Stimata doamna, cred exista o solutie pentru a gasi echilibrul care sa multumeasca pe cat mai multa lume si pe care am vazut-o in urma cu mai bine de zece ani, sper ca a ramas la fel si acum, in Olanda. Mai precis, este vorba de flexibilitatea sistemului de invatamant, in sensul ca ii permite fiecarui elev sa studieze cat de mult doreste si il tin puterile, impunand doar un minim de cunostinte si competente si niciun maxim. In Olanda, din discutiile pe care le-am avut cu colegii din departamentul de matematica al Universitatii din Groningen, am inteles ca elevii pot invata in trei categorii de clase, in functie de viteza si puterea lor de invatare, iar trecerile intre cele trei categorii se fac oarecum ca in sport, la sfarsitul unui an unii retrogradeaza iar altii promoveaza, fara a avea conotatii de niciun fel. In clasele de categorie inferioara ritmul de invatare si cantitatea de materie predata sunt mai mici, in clasele de categorie superioara acestea devin mai mari, si mai mari. Bineinteles, in afara de criteriul de adaptabilitate la nivelul potrivit, nu exista niciun alt criteriu, astfel ca mediul din care provine copilul nu este determinant. Exista ceva asemantor si in Statele Unite (clasele honor si high honor), insa acolo depinde prea mult de tipul de scoala si deci de mediul din care provine copilul. Personal, asta mi-as dori de la sistemul nostru de invatamant, astfel incat fiecare elev sa-si gaseasca in mod natural nivelul potrivit lui.

          Eu personal am suferit din cauza ca ritmul si materia studiate erau prea mici si, fiind intr-un orasel de provincie, a trebuit sa ma multumesc cu ceea ce gaseam: lecturi haotice iar multe lucruri importante pe care ar fi trebuit sa le studiez la varsta frageda si despre care nu mi-a spus nimeni nimic au fost ratate. Cand vad comentatori care se plang ca se studiaza prea mult, ma gandesc in primul rand la copiii inzestrati de la natura cu putere mare de invatare dar care provenind din medii dezavantajate nu vor avea niciodata sansa de se realiza dupa inzestrarea lor naturala, ci doar dupa sansele pe care le ofera mediul. Eu am reusit sa depasesc dificultatile astea pana la urma, dar nu pot sa nu ma gandesc la cate talente pierde tara asta prin sistemul de educatie rigid! Pe de alta parte, a forta copiii cu inzestrare naturala redusa sa studieze cu o viteaza si o cantitate de materie prea mari, iarasi este nepotrivit si duce la esecuri la scara mare. Flexibilitatea ar fi solutia care ar rezolva multe dintre problemele actuale.

          • Multumesc pentru interventie. Da, exista multe idei interesante in alte sisteme educative. Experienta olandeza pe care o relatati si care se bazeaza pe ritmul diferit al fiecaruia de a invata e una dintre acestea. Lipsesc insa din Romania oamenii care sa examineze, sa adapteze la contextul romanesc, sa puna in practica si sa supravegheze modul cum functioneaza in efectiv schimbarile introduse.

      • Din experienta personala (subliniez si eu: personala) peste 30% din cunostintele acumulate in scoala – ma refer la clasele I-XII – au fost inutile.

        Desigur, as putea incerca o evaluare mai exacta, in functie de numarul de ore pierdute studiind materiile respective, efortul depus pentru studiul individual, excluderea notiunilor care s-au dovedit a avea o oarecare utilitate (desi au fost predate in cadrul unor materii preponderent inutile) etc. Dar intrucat demersul nu prezinta interes nici pentru mine – si sunt convins ca nici pentru altii – raman la evaluarea initiala, care indica cel putin o treime din timp irosit.

      • Testele de la Evaluarea nationala 2012 si cele de la PISA sunt foarte diferite. Cred ca ideea ca in Romania elevii acumuleaza cunostinte si nu isi formeaza compotente este gresita. Se formeaza competente, dar de alt tip decat cele specificate in definitia numeratiei.

        De exemplul exercitiul II.5 care este un exercitiul mediu (probabil a fost rezolvat de 50% din elevi). Presupune niste compotente de manipulare a fractiilor. Pe de alta parte este adevarat ca un elev poate sa rezolve exercitiul respectiv fara sa stie sa rezolve un exercitiu de tip PISA in care se folosesc fractii (practic nu a inteles sau nu i s-a explicat ce este aceea o fractie). De asemenea nici un elev din China, sa spunem, care rezolva numai exercitii de tip PISA, nu va putea rezolva un exercitiu de tipul II.5 .

        Cred ca o solutie ar fi ca ministerul este ca publice o „culegere” de exercitii de tip PISA si sa ii informeze pe profesori ca peste 2 ani la testarea nationala vor fi si exercitii de acest tip, iar rezultatele se vor vedea in 2015 ani.

  5. Stimata doamna Gorga,

    Profit de faptul ca sunteti printre putinii comentatori care raspund comentariilor si as vrea sa va pun doua intrebari:

    1) Exista undeva publicate testele care sunt date elevilor romani?

    2) Exista defalcari ale rezultatelor pe regiuni, categorii sociale etc? Cred ca ar fi foarte util atat pentru publicul larg cat si pentru guevrnanti.

    Va multumesc

    • Multumesc pentru intrebari. Voi raspunde tot punctual.

      1) In Adevarul au fost publicate „modele de teste PISA”. Le puteti vedea la adresa: http://adevarul.ro/educatie/scoala/ce-exercitii-primit-elevii-romani-15-ani-testele-pisa-puteti-rezolval-1_52a0a260c7b855ff5679bc38/index.html
      Din ce inteleg eu, este vorba despre modele de teste PISA si nu despre testele care au fost date elevilor români.
      Pe site-ul Ministerului, gasiti de asemenea brosuri de antrenament PISA : http://www.edu.ro/index.php/articles/c827/
      In mod normal, institutia responsabila de organizarea testelor PISA in Romania ar trebui sa furnizeze aceste informatii. Nimeni, dar absolut nimeni din presa româneasca nu i-a deranjat cu asemenea intrebari. Si daca nu-i intreaba nimeni, de ce-ar raspunde ?
      Pe site-ul OCDE, aflam ca responsabil de proiectul PISA pentru Romania, in 2012 este d-l Silviu Cristian Mirescu (http://www.oecd.org/pisa/contacts/pisanationalprojectmanagers2012.htm). Exista si o adresa de email. Sunt doua posibilitati. Ori ii ia cineva un interviu unde i se pun toate intrebarile absolut necesare pentru ca sa intelegem cu totii cum s-au organizat aceste teste in Romania si care a fost marja de manevra a consortiumului românesc in elaborarea subiectelor. Ori se vor aduna cateva zeci de mii de persoane interesate care ii vor trimite email punandu-i intrebari si, in aceste conditii, cred ca institutia va gasi o modalitate de a raspunde.

      2) Stiu ca asemenea date sunt disponibile, la cerere, pentru cercetatori si, evident, autoritatile publice. Reglementarile difera insa de la tara la tara. De exemplu, in Olanda, e absolut firesc sa se poata difuza asemenea date pe scoli chiar, ceea ce in Elvetia nu este permis. Nu stiu care e situatia Romaniei, ce fel de date e permis sa fie difuzate si ce fel de date nu. Cred insa ca ceea ce solicitati ar putea fi posibil sa fie facut public. Trebuie sa fie insa cineva care solicita asemenea date.

      • Exista defalcari ale rezultatelor pe top -performeri si ramasi in urma, si acestia defalcati pe sexe, pe site-ul PISA . La matematica stam oricum cel mai bine, avem 3,2% dintre elevi top-performeri (nu neaparat de olimpiada…), dar la stiinte avem 0,9 % top-performeri, 1,3 dintre baieti si 0,6 dintre fete! Per total la lectura stam cel mai prost, cu 438 de puncte sintem pe locul 50 din 65 de tari si doar 1,6% dintre elevi sint de top, 1,2%dintre baieti si 2% din fete.
        Eu cred ca lectura trage in jos totul, pentru ca daca atit de putini stiu sa citeasca un text si sa foloseasca informatiile, evident se rasfringe si asupra rezolvarii problemelor de matematica si intrebarilor din stiinte. Pina sa schimbam sistemul eu am 2 propuneri care nu costa nimic si care garantat pot creste scorul Pisa la lectura, si nu numai, cu un numar de puncte in 2 ani (doar va veni si PISA 2015).
        1) Toate desenele animate si filmele de televiziune care se adreseaza copiilor de virsta scolara nu vor mai fi dublate in romana ci doar subtitrate. E tot ce ar citi marea majoritate a copiilor in afara scolii( in afara de Facebook…) In plus am creste si nivelul elevilor la engleza.
        2) Introducerea in evaluarea nationala pentru admiterea la liceu, la romana, a unui subiect de „comprehension” (gasiti dvs. traducerea). Ar trebui sa aiba o pondere importanta, cam 1/3 din total, astfel ca profesorii de romana sa exerseze elevii pe parcursul gimnaziului.
        Mai este si concursul Cangurul de povesti, un concurs international, care este exact un test de comprehension. Din pacate inscrierea la acest concurs costa, dar subiectele date in anii precedenti exista pe internet, pot fi folosite de orice invatator sau profesor, de la clasa l pina la clasa a Xll a, doar sa vrea!
        Sistemul trebuie schimbat, curricula, totul trebuie pus in discutie si regindit, dar asta dureaza. Intre timp pot fi gasite citeva indreptari punctuale, cum sint cele pe care le propun eu.

        • Nu e vorba despre defalcarile clasice, baieti- fete, ci de date mult mai fine. Stim, de exemplu, care sunt scolile care au participat in PISA si ce rezultate au obtinut elevii acestora ? Stim care sunt judetele de unde au participat elevi in PISA si care sunt rezultatele obtinute de fiecare judet ? Stim daca elevii din mediu rural care au raspuns la chestionarele PISA sunt mai mult sau mai putin demotivati decat cei din mediul urban ?
          In rest, va dau dreptate. E nevoie sa facem o analiza comparativa macar a informatiilor puse la dispozitie de aceste teste. Multe tari din lume fac acest lucru in acest moment. Nu si in Romania.

          • Aveti perfecta dreptate! Asteptam detalii de la organizatorii testului in Romania! Sint datori sa ni le dea! Am citit ca tarile platesc sa fie testate, nu putin,de exemplu Franta a platit 534 000 de euro. Dar in Franta au aparut in presa informari detaliate : http://www.youscribe.com/catalogue/tous/actualite-et-debat-de-societe/debats-et-polemiques/pisa-2012-faits-marquants-pour-la-france-2354847.
            Asteptam explicatii de la ministru, de la ministerul invatamintului! Mi se pare jignitor ca nimeni nu spune nimic! In alte tari se repune totul in discutie dupa aflarea clasamentelor PISA!
            Asteptam reactii de la Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învîţământul Preuniversitar (CNCEIP) ca sa nu zic ca mi s-ar parea normala schimbarea echipei de acolo!
            Sint un simplu cetatean si nu am nici o pirghie si de aceea lipsa oricarei urmari dupa aflarea rezultatelor testarilor ma ingrozeste pur si simplu!

        • R1) perfect de acord, in plus si pentru ca, de cele mai multe ori, textul dublat e jalnic din toate punctele de vedere;
          R2) exista, este vorba despre primii 2 itemi de la subiectul II, A; este adevarat, insa, ca punctajul acordat nu este atat de mare cum sugerati ca ar fi indicat (2 x 4p., asadar 0,80 de sutimi la nota finala). De asemenea, pe langa Cangurul lingvistic, apar din ce in ce mai multe concursuri focalizate pe comprehensiunea textului. Unul dintre acestea este Olimpiada de lectura ca abilitate de viata (OLAV) – etapa judeteana a avut loc sambata trecuta.

        • Nu m-am gandit la legatura dintre rezultatele de la matematica si stiinte si cele de la limba romana, dar s-ar putea sa aveti dreptate ca rezultatele de la romana trag in jos si cele de la stiinte (poate mai mult) si de la matematica. S-ar putea ca la matematica elevii sa nu inteleaga de faptul textul problemei.

          Nu mai stiu cum se mai preda/ verifica cunostintele de limba romana, dar sper ca au disparut acele comentarii care le memoram mecanic. Vorba unui coleg: „suntem generatia hard-disk”.

  6. Din cate stiu, exita termenul de „analfabet functional” (o persoana care stie sa citeasca dar nu intelege ceea e citeste). Nu stiu sa existe un termen echivalent in domeniul matematicii, dar cred ca nu sunt motive pentru a include noi termeni in DEX.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Adriana Gorga
Adriana Gorga
Cercetător ştiinţific în domeniul dezvoltarii invatamantului superior la Universitatea din Lausanne, Elvetia, doctor in stiintele educatiei la Universitatea din Geneva (Elvetia). În prezent, lucrează intr-un proiect de cercetare privind analiza transformarilor curriculare recente din universitatile elvetiene.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro