vineri, martie 29, 2024

TGV si la noi abia in 2050? Sa investim mai bine in studiul teleportarii!

Ziare si posturi TV titrau recent ca “Abia în 2050 vom avea o cale ferată rapidă.” În acest timp, trenurile de pasageri circulă cu o viteză medie de 45 de km/oră, faţă de 60 de km/oră în ’90 … Romania va dezvolta pana in 2050 un traseu de cale ferata de viteza de la vest la sud-est… De completare a retelei feroviare de mare viteza. „In perioada 2014-2020 se propune realizarea studiilor necesare si proiectului tehnic”, sustine Ministerul Transporturilor.

Guvernul Romaniei – in marea sa intelepciune, cu care ne-a obisnuit – indiferent de numele si de numarul devenit o norma prin remanieri si reasezari politice (ex. Boc 1, 2.1, 2.2, MRU, Ponta 1, 2, 3 s.a.) a realizat o “strategie” de dezvoltare a sistemului feroviar romanesc care arunca mult in viitor un cartof prea fierbinte azi pentru a ne asuma vreo raspundere.

Din “strategie” (ghilimelele imi apartin) aflam ca pana in 2020 vom avea necesarele Studii de Fezabilitate si Proiect Tehnic, si vom astepta pana in 2050 primul tren de mare viteza din tara, primul TGV (prefer acronimul din franceza, cred ca s-a impamantenit si la noi termenul).
Intr-o lume in continua schimbare si martori – pe cand oare si actori pe deplin implicati? – la o globalizare care accelereaza, noi romanii parca vream sa urlam tare ca ne dorim sa ramanem marginali, colonizati economic.

Responsabilii ar trebui sa conduca tara cu viziune si responsabilitate; in schimb, ei pun pe masa cifre si termene pentru una, chiar doua generatii dupa ce “isi fac plinul” cu un ochi la vigilentul DNA, termene care starnesc rasul si care par sa spuna: am pierdut trenul globalizarii, “aruncam prosopul… ca suntem un boxer de categoria musca si nu ne punem cu greii”; nu vrem sa prindem un loc de placa turnanta logistica pe un refacut “Drum al Matasii”…

Intre timp vicepremierul roman de Teleorman viziteaza China si vine cu vise despre un TGV mai rapid, dar la intrebarile presei spune ca “nu stim cum vor scoate investitorii (chinezi sau nu) banii”.

Pai, exact de asta nu avem vreun exemplu de PPP (Parteneriat Public-Privat) functional, ca au lucrat la variile variante numai politicieni populisti si eventual avocati, nu si economisti-finantisti. Ori succesul unui PPP consta in modelul financiar si al sau ROI – retun on investment, restul detaliilor juridice se rezolva!

In timp ce noi asteptam anul 2050 (sa speram ca termenul se respecta !), Europa de Vest va fi ajuns la a X-a generatie de TGV (curand Viena va fi legata de coridorul Paris-Frankfurt-Munchen dupa ce deja vechi coridoare ca Paris-Bruxelles-Amsterdam se leaga cu cele din Spania spre Madrid si Barcelona), iar China dezvolta linii spre Sud-Est, in Indochina (pentru o iesire la Oceanul Indian), si face planuri cu republicile din Asia Centrala sa lege Berlinul de Beijing printr-un TGV trans-asiatic, pe un nou “Drum al Matasii”.

Avand in vedere si nevoia de a fi competitivi economic, in atragerea de investitii si in exporturi, nu strict un TGV turistic si pentru comoditate, stau si ma intreb de ce nu investim noi romanii in studiul teleportarii?

Nu, nu glumesc, avem fizicieni foarte buni in SUA, Canada, in tara, dar si in cadrul CERN din Alpii de langa Geneva, iar in curand si in cadrul super-proiectului stiintific pe baza de LASER pan-european – ELI-NP de la Magurele. Teleportarea a fost deja realizata cu succes de savanti americani si chinezi – in experimente diferite, la nivel de particule atomice (parca pentru a confirma din alt unghi ca materia nu prea exista, totul e informatie, cum zic Cartile Sfinte: “La inceput a fost Cuvantul”).
Sau poate glumesc, dar nu mai mult decat onor’ Guvernu’!

Oricum ar fi mai ieftin si cu posibil ROI – retun on investment – mai ridicat in caz de succes (chiar si dupa ponderarea cu o probabilitate mult mai mica), decat sa bagam zeci de miliarde de Euro in TGV si sa fim si ultimii din Europa si Asia care sa il avem (sa fie acolo par sa spuna “strategii” nostri), cu consecintele de rigoare asupra competitvitatii noastre economice si a investitiilor aferente… Plus: Nu ar fi mai bine in loc sa facem o retea de zboruri aeriene eficiente catre orasele mai indepartate din tara (pentru facilitarea zborurilor de afaceri), sa dezvoltam asadar Aeroporturile, TAROM pe rute interne si eventual un concurent low-cost? Si sa realizam la timp Autrostrazile spre Vest si drumurile de calitate intre toate regiunile tarii, bineinteles!

Iar pentru cei care vor turism si sport, sa facem drumuri cu benzi mari, speciale, dedicate bicicletelor si – de ce nu? – sa reinfiintam postalioane cu cai, pentru turistii nostalgici.

Lasand gluma la o parte, fie ca turist, fie drept consultant – mai putin grabit, un drum Bucuresti-Constanta cu trenul personal “ma costa” 1h pentru ca in rest citesc lucruri care le citeam oricum si la birou/acasa; un Sibiu sau Iasi cam 2h, iar un Cluj sau Timisoara 3h, unde am scazut din timpul efectiv al calatoriei timpul utilizat productiv.
Cand mergi cu masina “castigi” 1-2-3 ore fata de CFR pe multe rute, dar timpul efectiv productiv (cateva telefoane importante, discutii cu colegii din echipa) scade la cel mult o treime din drumul total fata de 2/3 in exemplele anterioare.

Iar daca chiar conteaza viteza de a ajunge, avionul (mai scump in lei, e adevarat) te costa 3 ore oriunde in Romania: 1 h pana la Otopeni si procedurile imbarcarii + sub 1h zborul + 30 minute transferul final.

Trecand peste acest exemplu personal si limitat, sunt multe afaceri care ar beneficia de un TGV, fie prin deplasarea mai rapida a antreprenorilor, managerilor si profesionistilor, cat si pentru partea de marfa.

Eu unul nu am fost inca cu TGV in Europa, dar am fost cu Shinkansen cam 1.000 km in Japonia (parcursi in sub 4 ore pana la Tokyo) si cu Jinghu CRH dintre Beijing si Shanghai in 2009 (atunci facea 8-9 ore, azi e finalizat si face 4h 48’si ceva la 1.318 km). Recunosc ca eu l-am considerat impresionant pentru beneficiul turistic de a ajunge rapid unde vroiam.

In realitate, efectul sau e naucitor de important pentur Industrii si Servicii – atat oamenii cat si informatia critica circula altfel: citeam recent o ampla analiza NY Times care arata cum afaceri din interiorul adanc al Chinei s-au transformat peste noapte datorita faptului ca managerul unui producator de confectii si designerii nu mai fac 9-10 ore pana la orasele de coasta ci 3-4 ore, asa incat nu mai merg de 1-2 ori pe an la marile targuri, ci lunar, vad tendinte, negociza mai bine preturi de livrare si costuri s.a. Tineri de la tara sau din orase indepartate accepta mobilitatea spre orase mai dezvoltate stiind ca isi vor vedea familiile mai des s.a.
Pana cand vom vedea cu adevarat studiu de oportunitate al dezvoltarii unui TGV in Romania – absolut necesar inaintea celor de fezabilitate si a proiectului tehnic, intreb din nou – nu investim mai bine in studiul teleportarii?

Distribuie acest articol

26 COMENTARII

  1. La sfarsitul anilor70 televiziunile occidentale se amuzau prezentand autostrazi care,construite in desertul din Golf,duceau de la aproape nicaieri spre nicaieri.A trecut o genreratie si tarile Golfului beneficiaza de o infrastructura rutiera extraordinara,care a precedat dezvoltarea exponentiala a zonei.Mai nou ,sub ochii nostri se dezvolta la ora actuala o retea moderna de cai ferate care va dinamita relatiile intereconomice Asia,Europa Africa.
    Ce a contribuit la dezvoltarea extraordinara a acesteii regiuni super inapoiate ,daca este sa ne raportam la ceea ce exista pana la sfarsitul acelor ani 70?Bineinteles ,petrodolarii dar si o viziune coerenta si o dorinta de mult mai bine(si asta in ciuda scandalurilor de coruptie care cam bantuie prin zona).
    Avem banii europeni care pot inlocui petrodolarii,avem si scandaluri de coruptie din plin;stam insa extraordinar de prost la capitolul viziune si dorinta de mult mai bine caci generatia unui Sova sau Ponta ne-au demonstrat din plin ca nu reusesc decat sa agate de harta din perete proiecte alandala,adevarate autostrazi in desert care sa lege aproape nicaieri de nicaieri.
    Stimabililor,chiar nu v-ati plictisit sa tot bateti toba cu proiecte mirabolante care sa se realizeze la pastele cailor,doar doar veti reusi sa ascundeti starea de provincialism extrem in care vreti sa tintuiti Romania?

  2. @ Radu Limpede – Există câteva chestiuni practice pe care ar trebui să le abordați, dacă vreți TGV mai devreme de 2050. Și în măsura în care acele chestiuni practice vor fi rezolvate, se poate face cam prin 2035, cel mai devreme.

    TGV este denumirea folosită de Alstom și este depășită chiar și la ei, versiunea nouă este AGV. Dacă vreți să nu excludeți din povestea asta Germania – care folosește denumirea ICE – ar fi bine să găsim un termen neutru, românesc. TMV de exemplu. Și să definim clar acest termen, pentru că altfel chinezii vor face de la București la Constanța unul care să meargă cu 200 km/h și-i vor spune TGV doar pentru Ponta :)

    Siemens va considera o blasfemie să-i spui ”TGV” unui Velaro, iar toate denumirile de produs, gen TGV-Reseau sau TGV-Duplex au sens doar dacă se folosește efectiv acel model de locomotivă sau acel model de garnitură. Altfel, vom folosi ”TGV” așa cum folosim astăzi ”adidas” pentru orice pantof de sport sau ”xerox” pentru orice copiator, ceea ce e nu doar greșit, ci și dăunător pentru serviciul feroviar respectiv.

    Separat de asta, cam care este durata unei concesiuni pe care sunt românii dispuși să o accepte? De exemplu, viaductul de la Millau este concesionat pe 75 de ani, iar o linie de mare viteză de sute de kilometri va costa de zeci de ori mai mult decât acel viaduct. Sunt dispuși românii să accepte concesiuni de același ordin de mărime? Părerea mea este că nu (fiindcă ”nu ne vindem țara”) iar în condițiile astea nu va exista în România tren de mare viteză nici în anul 2100.

    • Ma intreb pe ce se bazeaza opinia dvs. din ultimul paragraf.
      E posibil ca o atare concesiune pe termen foarte lung sa fie de fapt usor acceptata de romani (asta in cazul foarte improbabil in care chiar i-ar intreba cineva; dupa cum vedeti, pe la noi nu se prea obisnuieste, iar mai nou, daca te bagi in seama singur, te trezesti cu jandarii in batatura si furiosi rau…), pentru ca 1. s-ar concesiona ceva ce nu exista inca si 2. un astfel de proiect nu implica vinderea/consumul a ceva, a vreunei resurse.
      Asta, sigur, daca ar fi o concesiune „pe bune” si nu o alta extractie de renta bugetara, cum sunt atatea altele…

      • O concesiune ”pe bune” înseamnă exact la ca Millau – statul francez nu a cheltuit niciun ban, viaductul e operațional și are un succes nebun. Problema este că publicul a protestat și a contestat tot timpul construirea lui, cu argumente dintre cele mai aberante.

        Părerea mea este că se va întâmpla la fel și în România, așa cum politicienii au scos oamenii în stradă la Bârlad împotriva gazelor de șist, iar acum nu-i mai poate potoli nimeni, tot așa se va întâmpla și cu o linie de mare viteză. O tabără coruptă va obstrucționa proiectul și va inflama aiurea publicul, până când nu va mai vrea nimeni să audă de respectivul proiect.

        E suficient să vedeți ce se întâmplă acum în Anglia cu HS 2, pasagerii circulă în picioare de la Londra la Birmingham, cadența trenurilor e practic la maximum pe linia clasică, dar construirea liniei de mare viteză este obstrucționată prin toate mijloacele imaginabile. La fel va fi și în România.

    • De ce ar spune „NU!” romanii unei concesiuni pe 75 de ani unei fasii de 10 metri de teren pe care cineva va construi si exploata o cale ferata de mare viteza?
      – daca ar trebui sa plateasca si ei pentru asta (gen „daca investitorul nu castiga $$$ atunci statul plateste, din taxe, X miliarde de euro”); biletele de tren sunt o cheltuiala corecta
      – daca se produce o poluare disproportionata fata de un tren normal; nu cred ca e cazul
      – daca blocheaza traficul rutier sau agricol (tractoarele trebuie sa poata sa treaca de pe o parte pe alta a liniei fara sa ocoleasca 50 km)

      Altfel nu vad nici o problema care sa nu poata fi rezolvata printr-o simpla explicatie: constructorul plateste pentru calea ferata, pentru trenuri, cine vrea sa mearga cu 250 km/h o sa plateasca biletul, restul cetatenilor nu platesc pentru asta.
      Asta inseamna o concesiune, nu?

      • Aveți o idee nemaipomenit de naivă despre o linie de mare viteză, dacă dvs. v-o imaginați ca pe ”o fâșie de 10 metri de teren”.

        Aveți mai jos un link cu recordul de viteză din 2007, la minutul 2:21 – 2:24 puteți vedea cât de departe sunt parapeții de protecție, suprafața de teren compromisă este imensă. Chiar credeți că trenurile de mare viteză pot trece la 10 metri de o clădire când merg cu 300 km/h?

        http://www.youtube.com/watch?v=ncPfzWILDJ8

        • Am mers cu TGV si nu am vazut parapeti de protectie in afara zonelor urbane. Nu ma astept ca un tren de mare viteza sa intre in Bucuresti cu mai mult de 120 km/h ca sa necesite masuri speciale pentru simplu motiv ca nu exista loc pentru inca un set de sine spre Gara de Nord.
          Si foarte sincer nici nu ma astept la un tren care sa mearga cu mai mult de 250-300 km/h; o data cu cresterea vitezei creste enorm energia consumata (cu patratul vitezei, mai precis) si chiar si 250 km/h ar fi un enorm avans fata de trenurile care merg cu 80-100; imaginati-va ca o ora de la Bucuresti la Constanta e suficient de bine incat sa nu merite inca 10-15 minute economisite cu un cost substantial mai mare. Similar pentru Bucuresti-Timisoara sau Bucuresti-Cluj.

          • Probabil trebuia să vă uitați mai atent :P

            Liniile de mare viteză nu se intersectează cu nimic și nu pot fi traversate pe oriunde, ca la cele clasice.

          • Cât privește energia consumată în raport cu viteza de croazieră, trenurile de mare viteză nu concurează cu ele însele. La nivelul UE, politica era aceea de a concura cu transporturile aeriene pe distanțe de până la 600 km., iar cursele aeriene Paris – Bruxelles chiar au dispărut odată cu apariția trenurilor Thalys.

            Pentru deceniile următoare (adică pentru trenurile pe care le va avea România) politica UE va fi ca ele să concureze cu transporturile aeriene pe distanțe de până la 1.000 km. Deci consumul de energie relevant pentru comparație este consumul per pasager al avioanelor, nu consumul trenurilor mai lente. Coreea de Sud are deja trenuri care merg cu 430 km/h, iar generația nouă de la Alstom (AGV, înlocuitoarea TGV) pornește și ea de la 360 km/h.

            • Chiar e vorba de concurenta cu ele insesi, mai ales la costuri si accesibilitate. In Romania nu avem trafic aerian intern semnificativ si nici distante de macar 500km, cea mai lunga cursa directa e Bucuresti-Baia Mare cu aproape 400 km. Imaginati-va ca din cauza timpului enorm de imbarcare si debarcare un zbor la Timisoara plecand din centrul Bucurestiului si ajungand in centrul Timisoarei ia: 30 min pana la aeroport, o ora imbarcarea, 45 de minute zborul, 20 de minute debarcarea si inca 20 de minute pana in oras, total 3 ore fara 5 minute. Pe calea ferata pentru un timp similar trenul trebuie sa mearga doar cu o viteza medie de 180km/h. Pentru Sibiu e si mai rau, e mai rapid un tren rapid, dar e si mai ieftin?

              In schimb avem trafic pe calea ferata cu rute de peste 12 ore care pot fi scurtate la 3-4 ore; daca drumul in 4 ore e accesibil ca pret, iar aceasi calatorie cu un tren mai rapid care face doar 2 ore e inaccesibila ca pret atunci credeti ca va prefera cineva trenuri care merg cu 400 km/h sau pe cele accesibile care merg cu 200?

            • @ Adrian – astea sunt abordări de bucureștean, al cărui vis e să meargă el la mare într-o oră, ca să poată pune poze pe Facebook. Și al cărui orizont se reduce la cât face el până la Sibiu sau Timișoara.

              România are nevoie de trenuri de mare viteză pentru a se racorda la Budapesta și Viena. Și România nu se rezumă la București, o cale ferată pe traseul Budapesta – Odessa ar fi mult mai necesară, atât pentru România, cât și pentru R.Moldova.

  3. @Harald Nu faptul ca nu stim cum sa-i spunem unui tren de mare viteza ne impiedica sa-l facem, e o gluma. Btw, in Franta se foloseste (inca) TGV.

    • Domnul meu, NUMAI în Franța se folosește TGV și numai pentru produsele Alstom (fosta GEC-Alsthom). Încercați să înțelegeți că nu vă puteți duce la Puma sau la Nike să le cereți ”adidași” și nu vă puteți duce la Canon, la Minolta sau la Ricoh să le cereți ”xerox-uri”. Ei, tot așa nu vă puteți duce nici la Siemens să le cereți TGV-uri.

      Dvs.acasă puteți să le spuneți cum vreți, iar francezii pe stradă, la fel. Însă când se discută serios, ”adidașii” și ”xerox-urile” n-au ce căuta în exprimare.

      • Deci nu glumiti :-), ma temeam de asta. TGV e marca SNCF nu Alsthom. Deoacamdata nu avem un proiect serios pentru o linie de mare viteza. A discuta despre ce nume o sa-i dam trenului respectiv e … suprarealist. In fine faptul de-a folosi „adidasi” in loc de „incaltaminte de sport” nu dauneaza cu nimic calitatii produsului respectiv, va asigur.

        • Ar fi mai mult decât instructiv să menționați măcar o singură locomotivă, un singur vagon sau o singură garnitură TGV care nu e fabricată de Alstom / GEC Alsthom. Alsthom e vechea denumire a firmei, în prezent e Alstom.

          Se pare că dimensiunea ”politică” a denumirii folosite este cea pe care o ignorați. În momentul când un guvern ca al României vorbește despre TGV, în vest se va prezuma orientarea spre spre soluția și furnizorul francez. Cu răceala de rigoare din partea Siemens sau cu dezamăgirea de rigoare din partea Alstom, când va constata că românii spuneau TGV la orice tren de mare viteză.

          • In primul rand n-a vorbit un guvern al Romaniei despre TGV ci un comentator aici. In al doilea rand ati spus ca se supara Alsthom sau Siemens despre folosire numelui de TGV cand acesta este o marca SNCF (dupa cum ICE este o marca Deutsche Bahn). Pe urma spuneti ca ar fi instructiv (??) sa spun cine face vagoanele TGV, fara nici o legatura cu discutia precedenta. In fine, daca vorbim de lucruri instructive, KTX-ul corean este construit dupa tehnologie franceza si are aceleasi caracteristici cu TGV-ul. Inclusiv viteza care nu este in nici un caz 430km/h. Va spun din proprie exeprienta, am calaltorit si cu unul (KTX) si cu celalalt (TGV). Sunt la fel.

            • Dvs.vorbiți despre lucruri vechi de 10 ani. Prima generație de KTX erau într-adevăr TGV-uri (TGV Réseau, as a matter of fact) și chiar erau produse de Alstom. Alea care merg cu 430 km/h sunt cele noi, produse de Hyundai.

              România nu poate da în exploatare o cale ferată de mare viteză mai devreme de 2035 (în opinia mea) sau mai devreme de 2050, din câte zice dl.Radu Limpede :) . Așa că e nevoie să evaluăm cele mai noi tehnologii disponibile la momentul începerii construcției, nu trenurile cu care ați mers dvs. Cam asta-i.

            • @ Mihai Damian – sugestia mea ar fi să trimiteți un e-mail la Hyundai și să le explicați exact ce susțineți și aici: că modelul lor HEMU-430X, capabil de 430 km/h, nu există :P
              Și nu uitați să folosiți același argument, că ați mers dvs.în 2011 cu una dintre garniturile vechi de KTX, dintre cele fabricate de Alstom și puse în funcțiune acum 10 ani.

            • @ Harald Confundati cu seninatate viteza maxima atinsa in cadrul unor teste si viteza maxima cu care aceste trenuri chiar opereaza. In cazul TGV-ului prima este de peste 500 km/h. Cu toate acestea din motive de securitate trenurile cu pasageri nu merg cu mai mult de 350km/h. Nici in Franta nici in Coreea. O sa iau TGV-ul duminica spre Paris si daca merge cu 500km/h o sa fac amenda onorabila. Ma tem insa ca-ma vor plasa intr-o rama veche, ca de fiecare data :-D. Au ceva cu mine pesemne :-D.

  4. Multumesc pentru opiniile pertinente.

    @Harald: DA, mi-am atribuit „licenta poetica” (desi nu sunt poet)

    Pentru ca din cate stiu eu in Europa Francezii au facut primul „TMV” (Tren de Mare Viteza) si nu Germanii (ICE) si nici Italienii (Pendolino).
    Btw, am fost cu un Pendolino in Finlanda intre capitala H. si Turku si facea 45km / h, de rasul curcilor, cu cursiera mea eu bag viteza mai mare ! La fel si in Olanda intre Amsterdam si Maastricht.

    Asa ca eu zic ca „tejeve” are dreptul sa intre in limbajul comun, la fel ca „adidas” si „xerox”.

    Acest OpenEditorial e de fapt un pamflet impotriva unui Guvern (unor Guverne) care dau termene prin care NU ISI ASUMA responsabilitatea !
    OpEd-ul meu nu se da analiza stiintifica si nu e pus pe un Forum de Infrastructura & Transport, asa ca mi-am permis sa vorbesc colocvial.

    2) Aveti dreptate cu PPP – aici e cheia, am scris un mic paragraf pe asta in Editorial !
    Cheia e sa fie CORECT si COERENT finantat.

    Dar Dragnea zice „nu ma intereseaza cum iesi banii – e treaba Chinezilor (investitorilor) ! Oare ?

    Din cauza atator idioti in guvernele noastre de 25 de ani eu la PPP din Romania ii zic tot fonetic PP (da, Pipi !). Cu actuala lege (si celelalte care au fost) nici 2100 nu e un termen realist.

    Radu Limpede

    • Și la ce folosește un pamflet împotriva unor guverne? Vi se pare categoria asta a pamfletarilor așa tentantă încât să vă doriți a fi coleg cu Mircea Badea? :P

      Mie mi s-ar părea mai utilă o discuție serioasă, în care publicul larg să înțeleagă care ar fi aspectele obiective care trebuie rezolvate, pentru a avea o linie de mare viteză. Ca să nu se ajungă la dispute precum cea de la Pungești, publicul larg ar trebui să se obișnuiască din timp cu ideea și să înțeleagă ce presupune construirea unei astfel de linii.

      În urmă cu 140-150 de ani, la construirea liniilor ferate actuale, dacă în unele sate popa s-a mulțumit să iasă să stropească cu agheazmă locomotiva, în altele a fost nevoie ca jandarmii să bată tot satul, inclusiv primarul și notarul, pentru ca echipele de lucrători să-și poată face treaba. Iar aceste echipe de lucrători erau uneori dotate cu arme de foc, pentru auto-apărare, exact ca în Vestul Sălbatic.

      Evenimentele de la Pungești demonstrează că în România nu prea au evoluat în ultimii 150 de ani nici guvernanții, nici guvernații. De aceea cred că informarea publicului și abordarea unor chestiuni serioase, trecute adesea cu vederea de respectivul public, ar fi de deoarte preferabile pamfletului.

      • Domnule Harald,

        Nu vreau sa (mai) polemizez cu Dvs. Va raspund totusi in cateva argumente.

        1) Nu sunt / nu vreau sa devin pamfletar, iar comparatia cu M-Badea ma jigneste, chiar daca sunt din aceeasi generatie (an nastere) , cred, ca personajul trist amintit.

        Eu unul SUNT implicat in N proiecte care pun umarul al modernizarea Romaniei. Nu le detaliez aici… Nu sunt in Politica, dar sunt in Societatea Civila.

        Dvs.aveti vreun tip de implicare activa ? Sper ca da.

        2) Daca sunteti specialist in Transporturi / Infrastructura / Inginerie in general va sugerez si incurajez sa porniti Dvs. aceasta DEZBATERE serioasa pe trenurile de mare viteza !

        3) Daca citeati CU ATENTIE editorialul / cvasi-pamfletul meu, veti vedea ca acesta are si un MESAJ SUPER-SERIOS, iar acesta nu se refera nici la NEOLOGISME si importul lor recent in limba romana (tejeve versus temeve s.a.) si NICI MACAR LA TRENURI ! …ci la :

        a) LIPSA DE RESPONSABILITATE a decidentilor nostri in a-si asuma termene pentru care sa fie trasi la raspundere (nu cu DNA, dar macar electoral), si trimiterea cu 1-2 generatii in viitor (2020 / 2050) a acestei raspunderi;

        + b) Lipsa viziunii asupra COMPETITIVITATII tarii noastre – anume nu conteaza ca vom avea si noi TGV daca la vremea aia altii vor construi colonii pe Marte (iar noi vom ramane periferici) s.a.

        Cu stima,

        Radu Limpede

        • OK, atunci o să admit că aveți scuza vârstei, așa că beneficiați de prezumția de nevinovăție :P

          Implicarea în N proiecte irosește resurse, alegeți-vă unul și ocupați-vă serios de el, eu așa fac. Dacă ați fi avut cu vreo 20 de ani în plus, ar fi trebuit să vi se pară deja suspecte comentariile mele despre trenuri de mare viteză. Dar vă dau cuvântul meu de onoare că la stadiul actual al lucrurilor, 2035 e un termen mult prea optimist, poate doar un segment de 100-150 km să fie operațional la acea dată. Și nu pe București – Constanța, în niciun caz :P

          Dezbaterea publică trebuie făcută de oameni cărora le place să scrie articole, interesul meu se îndreaptă spre alte laturi ale proiectului. Încă vă aflați în etapa în care sunteți mai mult hotărât decât competent, dar e un bun început, cel puțin vă preocupă domeniul căilor ferate de mare viteză și le înțelegeți importanța. E foarte bine că nu sunteți implicat în politică, ideal ar fi ca lucrurile să rămână așa.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Radu Limpede
Radu Limpede
Radu Limpede este Managing Partner al firmei de consultanta EU Advisory si Managing Partner in proiectul EconomicZoom.ro. Are experienta de 17 ani in pietele financiare - piata de capital si in consultanta privind strategia, dezvoltarea si finantarea afacerilor.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro