miercuri, mai 18, 2022

The Romanian Academy strikes back

            Mă plângeam zilele trecute de lipsa de reacție a Academiei Române față de agresiunea Rusiei lui Putin asupra Ucrainei. Ei bine, iată că niciodată nu este prea târziu, o reacție promptă datată 28 februarie 2022 (după numai 5 zile de conflict) tocmai a fost publicată pe site-ul Academiei Române. Într-o romgleză neaoșă, Președintele Academiei Române îi transmite următoarele omologului ucrainian al Domniei Sale:

            „On behalf of the Presidium of the Romanian Academy, on all my colleagues, the members of the Romanian Academy and on my own one, I extend our full support to You in the difficult trial to which the Ukrainian people are subjected in this unjust and cruel war, in which their sovereignty, independence and freedom are attacked.

            I take this opportunity to express my sincere compassion for what is happening in your country and my sincere admiration for the Ukrainian citizens’ exemplary courage and determination.

            Please accept, Sir, the assurance of my highest consideration.

            Sincerely Yours, Acad. Ioan-Aurel Pop, President of the Romanian Academy”

(https://acad.ro/acadDeclaratii/2022/0228-scrisoareAcadRomana-AcadUcraina.pdf)

            Pe partea de fond, observăm că, odată ce reușim să descifrăm cât de cât scrisoarea de mai sus, nu este chiar condamnată agresiunea Rusiei, ci mai degrabă se deplânge situația de acum și se admiră curajul cetățenilor ucraineni. Nu am înțeles prea bine ce “suport” se “extinde” prin această scrisoare.

            Pe partea de formă, nu stau acum să analizez greșelile de exprimare din scrisoare, am listat-o mai sus ca să admire toată lumea cum se exprimă președintele “celui mai înalt for național de consacrare științifică și culturală”.

            Adăugăm la această reacție și mult mediatizatul discurs în engleză stochastică al D-lui Ministru al Apărării Naționale Vasile Dîncu (vezi, aici). Nu putem să nu găsim câteva corelații între domnii V. Dîncu și I.-A. Pop privind facultatea absolvită, generația din care fac parte (6 ani diferență), zona istorică, mentalul și probabil că mai sunt colegi și prin alte structuri. Având în vedere aceste assets, nu are nimeni pretenția să fie neapărat experți în limba engleză. Însă atunci exprimați-vă în limba română, stimați domni, nu este nicio rușine.

            Sau poate că este o nouă tactică de descurajare și nu ne dăm noi seama. Să fiu Putin sau chiar Soliman Magnificul, m-aș gândi de multe ori înainte să cotropesc un teritoriu unde “intelighenția” se prezintă astfel. Situația poate fi molipsitoare.

Distribuie acest articol

26 COMENTARII

  1. Dacă se împute situația cu Putin, Aurică și Vasilică se vor grăbi către vămile din nordul țării să ajute personal refugiați. Să aibă dovezi la dosar că ei au fost mereu oamenii occidentului.

  2. bravo, felicitari pentru reactie! fleacul (dincu) este academician in stiintele securitatii nationale, alalalt fleac (pop) habar n am, dar tot academician ii iar discursul in engleza i l a scris dincu (sa mori de ris!). astia au inteles ca daca intra n „intelligence” sint inteligenti si ca atare sint democrati, capitalisti get beget si filo americani (sa mori de ris!). cind ei sint niste scursuri socialiste semianalfabete, putrezi de bogati prin afilierea la intelligence (sic!) – noua miltie / securitate are business uri cu statul „sub acoperire” – asta a fost modul de operare 32 ani cit au jefuit ca salbaticiunile romania din postura de doctori si academicieni ai interesului national

  3. I extend our full support to You,
    I take this opportunity!
    O fi fost emotionati, in Lumina evenimentelor la care sunt martori.
    (se vede ca le-a lipsit un Andrei Bantas/ Leon Levitchi ca profesori)

    Oricum, par foarte emotivi – se vede de la o poshta ca sunt provinciali dintotdeauna.
    (adevarul e ca nu-i poti nici macar compara cu Kogalniceanu, Eminescu, Averescu, Iorga, Enescu, Malaxa, Palade, Culianu, Paleologu.

    • In tara casicofoniei generalizate, reamintirea numelor inaintasilor, de la Kogalniceanu la Culianu, este ca un strigat de durere. Am inceput cu Burebista, acum ne incolonam dupa George Simion, il ascultam pe Mircea Badea si ciulim urechile la Budeanu, Sosoaca si Firea. Si Theodorrrrrrrescu.

  4. Poate ca-si doneaza pentru refugiati salariile / indemnizatiile nesimtite, pe care le incaseaza de ani si ani de zile, din mai multe locuri – fiindca ei sunt capabili, desigur. Sau poate ca inchiriaza pe banii astia niste spatii pentru colegii din Ucraina? N-as prea crede totusi ca sint in stare de vreun dram de omenie!

  5. Emailurile prinților nigerieni sunt mai bine scrise decât scrisorile academicienilor români. Mă tot aşteptam să ajungă la partea cu please send $1000

    • Pentru $1000 un demnitar sinecurist român nu se ridica din pat. Putin (puțin) respect, please, pentru Cei care ne Reprezinta!

      • Probabil dincu si pop va reprezinta pe dumneavoastra . Pe mine nu .
        Nici parlamentul actual nu ma reprezinta . Un parlament care ( in ansamblu ) nu a scos la vot peste 50%+ 1 dintre alegatorii de pe listele electorale e ilegitim . Parlamentul Romaniei nu reprezinta interesele a 70% dintre cetatenii cu drept de vot . Si asta se intimpal si la nivel de primarii ( de exemplu ) in toata tara .

  6. Numai ca fu odată un pop. Lumea il cam lua peste picior, că cica e cam Dînc-Dînc, dară uite ca popul graia din virful buzelor ca domnisorii de la canțelariile crăiești. Era sa fie.

  7. Mai baieti, mai… pai acuma ne trezim (si) noi?… Chiar n-ati putut fi atat de curiosi, nici-o dată pân-acu, ca să puneti și voi mânuța pe vreunul din textuțele ori texteloaiele `umanistilor` din Academie? Chiar habar n-aveti că toți respectivii are 2-3 negri, bașca armata de la editura Academiei, care le răs- si răs- si răs-corecteaza textăturile, măcar-să nu fie in dez-acorduri cu Dictionarele altor supuși ai lor negri? Poate vajnica lor limbuță română (totuș bine regulată gramatical, însă tâmpă ca dracu intelectual) vă repugnă!? Da de ce nu v-a-ți învrednicit față-cu măcar vre-una bucată dintre „Abstract”-urile mnealor (ori dă 5 rânduri ori dă 500), mai ales că se finisează c-uo liniuță dă „key words” sau „key-words” (niciodată keywords) ? Nu cumva vă-era o-țâr de teamă că v-a-ți fi dat singuri sama că nici măcar de-un rezumat (traductibil) nu-s în stare, darmite de extracția unor reale „vorbe cheie” dintr-un delir derelictivo-patriotardo-naționalistico-kaghebistoid?

  8. Cand citesc asa ceva ma intreb: oare in cate feluri ma mai pot face pe mine, ca romanca, de ras, indivizii astia cocotati in posturi cu staif?
    Oare cati ani o sa mai vad cocotati in aceste posturi, tot felul de securisti dacopati ca mister Pop?
    Oare cati ani o sa mai asist la pretentiile de sociolog ale semi-analfabetului pesedist Dancu si la ineptiile nationalist-scremute ale numitului Pop?
    Cred ca cel putin pana or sa dispara din cauze naturale.
    Sper din toata inima ca nu lasa mostenitori la fel de inepti.

  9. Ok. Cum ar fi trebuit formulata? Asa(nu va panicati, e google translate engleza > ucraineana)?
    «Від імені Президії Румунської академії, від усіх моїх колег, членів Румунської академії та від себе самого я висловлюю нашу повну підтримку Вам у тяжкому випробуванні, якому піддається український народ у цьому несправедливому та жорстока війна, в якій посягається на їхній суверенітет, незалежність і свободу.

    Користуючись нагодою, я висловлюю своє щире співчуття тому, що відбувається у вашій країні, і своє щире захоплення зразковою мужністю та рішучістю українських громадян.

    Прийміть, пане, запевнення в моїй найвищій пошані.

    З повагою акад. Йоан-Аурел Поп, президент Румунської академії»

  10. Citez din autor: Într-o romgleză neaoșă, Președintele Academiei Române îi transmite următoarele omologului ucrainian al Domniei Sale. Al domniei sale sau nu!? gramatical textul este scris corect .Continutul textului este ,insa , cumva scris ocolitor si nu contine concretetea asteptata si necesara in abordarea subiectului in cauza . Daca ar fi sa fim cusurgii si evident exista astfel de tentatii (cu totii mai gresim chiar si la corectura finala a unui text sau atunci cind din comoditate nu folosim toate clapele tastaturii ) am putea sa ne intorcem la citirea multor texte scrise de catre persoana supusa discutiei in text si vom gasi, fara nici o umbra de indoiala, multe erori in exprimare .„ Filingul ”cititorului, este prezent mereu atunci cind citeste astfel de texte . O abordare ,de acest fel, al unui subiect atit de important ,chiar daca produce in sufletul autorului o anume pozitionare ce i-ar o feri un anume fel de liniste personala este evident cum cititorul va intelege substratul si va intelege pozitionarea exacta a autorului pe subiect . Cititorul nu poate fi mintit. A incerca sa pacalim , un cititor avizat , nu este recomandabil .Curajul se manifesta atunci cind gindurile cele mai ascunse pot fi aratate, public, fara de teama .

    • Textul e departe de a fi corect.

      Greseala „on all my colleagues … and on my own one”, unde e nevoie de „of” nu de „on” (plus ca insiruirea „suna ca dracu'”), denota o lipsa de cunostinte elementare de limba engleza, de „filing” al limbii, ca sa va imit ortografia deficitara (corect „feeling”). La nivel de Academie e inacceptabil. Cine se simte nesigur intr-o limba poate cere ajutorul cuiva mai priceput. Sint sigur ca exista colegi mai tineri cu studii in UK sau SUA care l-ar fi putut ajuta pe onor dl. Presedinte daca acesta s-ar fi coborit la a le cere ajutorul.

      PS In locul lui „trial” ar fi fost mult mai potrivit „ordeal”.

      • Domnule Cazacu ! De obicei nu raspund unor astfel de interventii , nefiind o fire conflictuala doar de dragul conflictului dar in acest caz chiar si traducerea facuta de Google Translate ne arata cum cele doua exprimari , diferentiate de dumneavoastra prin inlocuirea lui on cu of nu schimba cu nimic sensul cuvintelor din text .Referitor la cuvintul filing (atit de contestat ) el a capatat ,de multa vreme, aceasta forma scrisa de mine (romanesca ) nefiind necesara scrierea lui in limba engleza . Cit despre forma textului ,cea conceputa astfel de catre autor ,nu pot spune decit ca am facut deja aprecierile personale . Din nefericire, multe lucruri suna multora ca dracu pina si „apa in cap ”.Cu toata consideratia Bunul Samaritean

  11. Superb!
    Când vă referiți la alte structuri din care ar face parte prezidentul și ministrul care a făcut armata, vă referiți la Grupul de la Cluj, nu? Îi puteți găsi pe membrii acestui prestigios tank (think mai puțin) în fotografiile din taberele Uniunii Studenților Comuniști din România din anii 1980 (ar fi chiar un exercițiu interesant, nu numai pentru Cluj. Pentru Timișoara, vă asigur că se verifică, având în vedere cât maturet liberal și social-democrat a crescut din tineretul comunist de ieri!). Acolo a învățat dl Gușă să facă cu picioarele două lucruri care-l pasionează: să joace tenis și să scrie analize politice și geopolitice profunde.
    Aștept și scrisoarea Preafericitului către Ucraina. Poate-i scrie cu frățească iubire generalului Mogamed Tushaev, rugându-l să se retragă din Ucraina. Și poate-i trimite și niște preparate tradiționale de purcel, să se bucure omul înainte de intrarea în postul Paștelui. Dac-o scrie purtătorul de cuvânt al Patriarhiei (dl Bănescu – nume predestinat celor sfinte!), se prelungește războiul până se găsește cifrul traducerii. Care nu e altul decât copilăria nefericită a auctorelui, cel mai probabil.

  12. Dîncu bălăngănindu-și emoționat carcasa și proclamînd solemn că „uim-u-ui-ui-bif!” (min. 5:20) îmi amintește de țața Vasilească, absolventă de „facultate” de franceză-engleză strigînd pe la ONU „marș, tramvai!” (marché du travail).

  13. Romgleza – masina de spalat pacate.
    Rufele murdare ale multor personaje si institutii publice trebuie date urgent cu Persil. Un exemplu: corpurile asudate din cutiiile RTVelitteA3 care au inceput sa se descompuna si imprastie miasme respingatoare. Cum patrunjelul e (confiscat) azi de aur -sarmanul Gheorghe Lazar se rasuceste in mormant, persi(f)leza e cea mai la-ndemana masca.
    P.S.
    Crin Antonescu #zamazarendzafazar e vizionarul incalcitor de limba care a lansat moda si s-a dat de-a dura pe engleza, inspirand o intreaga generatie de bidoane goale.

  14. După cum spuneam în articol, niciodată nu este prea târziu. Pe site-ul Academiei Române a dispărut scrisoarea în engleză și a fost înlocuită cu o alta, vezi:

    https://acad.ro/acadDeclaratii/2022/0228-scrisoareAcadRomana-AcadUcraina.pdf

    “Stimate Domnule Președinte Anatoly ZAGORODNY, În numele Prezidiului Academiei Române, al membrilor Academiei Române și al meu personal, vă asigur de întregul nostru sprijin în greaua încercare la care este supus poporul ucrainean, în acest război nedrept și crud, în care îi sunt atacate suveranitatea, independența și libertatea. Folosesc acest prilej pentru a-mi exprima sincera compasiune față de ceea ce se întâmplă în țara Dumneavoastră și sincera admirație pentru curajul exemplar și hotărârea de a lupta a cetățenilor ucraineni. Vă rog să primiți, stimate Domnule Președinte, asigurăsile înaltei mele considerații. Cu sinceritate, Acad. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române.”

    Comentarii: (i) există o virgulă în plus, cine o detectează? (ii) “sincera compasiune”, “sincera admirație”, “cu sinceritate” – se cam repetă; (iii) în continuare, nimic foarte concret, de exemplu în ce ar putea consta “întregul nostru sprijin”? totuși, ne adresăm unei țări aflate în război; (iv) tot nu apare nicăieri vreo condamnare a agresorului.

    Altfel, este bine că s-a revenit la limba română. Cam lemnoasă. Atât s-a putut.

  15. Felicitari, domnule Teodorescu, pentru ca ati reusit sa il convingeti pe Dl. Presedinte al Academiei Romane sa modifice scrisoarea. Nu-i putin lucru si sunt sigur ca apreciaza interventia Dvs. Nu asteptam multumiri publice, pentru ca ar fi prea umilitor la acest inalt nivel :) Legat de virgula in plus, incerc sa deslusesc ghicitoarea Dvs si vin si cu o modificare pe text, in continuarea spatiului de unde e necesar sa dispara acea virgula, citez cu modificarile propuse: „…..prin (în loc de „în”) acest război nedrept și crud, ……”

  16. Vai, doamne, cum ne mai pripim…
    Căci mesajul nr. 2 (adresat de către Preș.-ul Acad.RO omologului ucr.) are și o pag. 2, care traduce pag. 1 (din Rom) în „engleză”.
    Subliniez: NU de romgleză (cum greșim comentând iute) tre să ne plângem aici, ci de engleza-engleză (fie ea Americană, Brită, Indică ori Australiană), siluită per se. În care diferența dintre „of” și „on” e mare și rea, pe răzorul Căii Victoriei habar n-având când e cazul să-nfigem (au ba) pe una sau alta, astfel că „on behalf of” nu se reia ori subînțelege doar prin particula „of” (după virgulă!), așadar nu se-nțelege dacă Preș.-ul vorbește „în numele colegilor”, iar mai departe al lui însuși, ori doar spune ceva (ce?) „pe”, „peste” ori „deasupra” (colegilor + etc.). Stângăcie foarte elementară, de elev, sau de ins care evident că nu cetește deloc (ceva orice) scris de nativi în engleză. În plus, tot elementar, „the members” mergea f. bine fără „the”. Însă cum altfel să observe străinul, cu compasiune, că omul n-aude sau citește absolut nimic spus ori scris de nativi? Dar, la urma urmei… merge și-așa, nu-i așa? (noroc că niciun anglofon getbeget nu ne citește furculisioanele și lingurisioanele textelor de producție locală)

    • Nu chiar. Mesajul inițial în limba „engleză” a fost șters și înlocuit cu traducerea in limba română. Fișierul pdf poartă aceeași denumire și ambele versiuni nu au decât o pagină.

      Iar prin „romgleză” eu înțeleg și engleza chinuită și butucănoasă, chiar dacă cuvintele sunt scrise corect.

      Oricum, este bine că s-a schimbat scrisoarea. Măcar cu atât să contribuim și noi, outsiderii.

      • În loc să verificați, vă pripiți (iar) ! N-aveți vreme, nu citiți atent: vă desenz:
        Chiar pe linkul pe care l-ați dat aici (între comentarii), sunt sau cel puțin erau — de fapt — 2 pagini (de substituire). Una in Ro (singura pe care ați vazut-o) + una traducând resp. pag. română (scrisoarea secunda), tot într-o engleză care nu se există. Pe asta din urmă n-ați văzut-o, la asta mă refeream! Repet: tot scrisă (tradusă) imbecil.

        • Da, scuze, acum am văzut că postarea ulterioară avea 2 pagini, cea în limba română fiind pusă înaintea celei în „engleză”, aceeași ca în anunțul inițial. Sper că, totuși, esența criticilior din articol rămâne în picioare. În special, faptul că nu se condamnă explicit acțiunea Rusiei și nici nu se precizează ce tip de ajutor poate oferi Academia Română.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Cristian Mihail Teodorescu
Cristian Mihail Teodorescu, născut la București în 1966. Studii: Liceul de matematică-fizică “Gheorghe Lazăr” București, 1984; Facultatea de Fizică, Universitatea București, secția Fizică Tehnologică, 1990; Université Paris Sud, doctorat în Chimie Fizică, 1995; Universitatea București, Facultatea de Fizică, abilitare de conducător de doctorate în Fizică, 2015. Premiul III la Olimpiada Internațională de Fizică 1984, Sigtuna, Suedia. Premiul “Radu Grigorovici” al Academiei Române în 2015, Premiul Ad Astra pentru Excelență în Cercetare, Științe Fizice și Chimice, 2018. Între 1991 și 2002 a lucrat în străinătate (Franța, Germania, Regatul Unit). Autor a cca. 150 de articole științifice în reviste cotate ISI, peste 2500 citări, indice Hirsch 32 pe Google Academic și 27 pe Web of Science (2019). În prezent, Cercetător Științific Gr. 1 și Președinte al Consiliului Științific la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor. Profesor universitar asociat Școlii Doctorale de Fizică a Universității București. Conducător de proiecte de cercetare în valoare totală de peste 10 milioane Euro. Conduce un grup de cercetare de cca. 25 de persoane. Scriitor de literatură science fiction, trei volume publicate: “SF unu” (Editura Bastion, 2008), “SF Doi” (Editura Bastion, 2010), “Senzoriada” (Editura Nemira, 2014). Premii literare: Premiul Helion în 2007, Premiul “Ion Hobana” în 2011 pentru Cartea Anului, Premiul “Vladimir Colin” în 2014 la categoria Cel mai bun volum de povestiri. Membru fondator (2009) și Președinte (din 2011) al Societății Române de Science Fiction și Fantasy.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro