luni, ianuarie 25, 2021

The Smartest Man in the United States: In Memoriam James Q. Wilson (1931-2012)

Vorbindu-i presedintelui Nixon despre colegul sau de la Harvard, profesorul James Q. Wilson, distinsul sociolog si intelectual public Daniel Patrick Moynihan l-a numit “the smartest man in the United States”. Scrierile profesorului Wilson, carti esentiale si articole aparute in “The Public Interest”, “Commentary” si “The Atlantic”, au influentat decisiv politicile publice legate de asistenta sociala, definirea familiei, a saraciei si a afluentei, si mai ales cele legate de lupta impotriva criminalitatii in marile metropole americane. Viziunea sa a fost imbratisata de Rudolph Giuliani in perioada cand a fost primar al New York-ului. Apropiat de ganditorii neoconservatori, James Q. Wilson a fost un spirit deschis, ostil tabuurilor impuse de ortodoxiile mediatice si de modele academice. Dupa doua decenii de predat la Harvard, James Q. Wilson a fost profesor la Universitatea California din Los Angeles (UCLA) si apoi la Universitatea Pepperdine.

La nivelul conversatiei publice despre valorile care dau masura democratiei americane, profesorul Wilson s-a opus relativismului moral, expresia contemporana a nihilismului, si a sustinut ideea ca exista ceea ce numim absoluturi etice, ca acestea fac parte din identitatea umana, ca omul nu este un subiect etern si infinit deconstruibil, “o inventie recenta” (spre a relua formularea lui Michel Foucault). James Q. Wilson s-a opus anti-umanismului, fie acesta “teoretic” (gen Louis Althusser si urmasii sai, Alain Badiou si Etienne Balibar) ori practic. A deconspirat instrumentalizarile politice ale categoriilor de Bine si de Rau, subordonate de vechii si noii stangisti unor cauze seculare sacralizate. O carte fundamentala precum “The Moral Sense” a reabilitat valori contestate de partizanii relativismului cultural si moral. Iata un citat cat se poate de elocvent: “We do have a core self, not wholly the product of culture, that includes both a desire to advance our own interests and a capacity to judge disinterestedly how those interests ought to be advanced”.

In “Washington Post” un elogios articol despre James Q. Wilson a aparut sub semnatura lui George Will:

Wilson warned that we should be careful about what we think we are, lest we become that. Human nature, he said, is not infinitely plastic; we cannot be socialized to accept anything. We do not recoil from Auschwitz only because our culture has so disposed us. Children, Wilson thought, are intuitive moralists, but instincts founded in nature must be nurtured in families. The fact that much of modern life, from family disintegration to scabrous entertainment, is shocking is evidence for, not against, the moral sense, which is what is shocked. And the highest purpose of politics is to encourage the flourishing of a culture that nurtures rather than weakens the promptings of the moral sense.

http://fullcomment.nationalpost.com/2012/03/02/george-f-will-farewell-to-pat-moynihan-the-honoured-prophet/

Recomand, de asemenea, articolul lui Roger Kimball:

http://pjmedia.com/rogerkimball/2012/03/03/james-q-wilson-1931-2012/

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. R.I.P.

    Am retinut din ultimul articol un citat:
    „We must be careful of what we think we are, because we may become that.
    —James Q. Wilson, The Moral Sense”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Democrația este pentru zei. Nu trebuie să ne surprindă faptul că oamenii nu o pot menține

„De ce eșuează democrațiile?” Am auzit această întrebare de multe ori în ultimii ani, în cărți, în paginile de...

Navalnîi a fost judecat în secția de poliție. Doar pe vremea lui Stalin se mai putea întâmpla așa ceva. Interviu cu analistul Armand Goșu

Duminică seara, la revenirea în Rusia, Aleksei Navalnîi a fost arestat, la punctul de control al pașapoartelor, din...

O variantă modernă a poveștii cu vulpea bearcă: „Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite a calculat că mai avem circa 60 de...

Dacă ați fi participat în iulie 2015 la lucrările Conferinței dedicate Anului Internațional al Solurilor, desfășurate în Colorado sub auspiciile Organizației pentru...

Parada dascălilor

Prin 2004 – 2005 mergeam mult pe munte cu un amic care se credea foarte deștept. Poate și era; poate. Eu tot...

Radiografia dezastrului industriei energetice românești în 10 ani

Cifrele nu mint, sunt luate din site-ul Transelectrica și puse în tabele și grafice pentru a trage concluziile. Am extras datele SEN...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.