joi, aprilie 18, 2024

The Smartest Man in the United States: In Memoriam James Q. Wilson (1931-2012)

Vorbindu-i presedintelui Nixon despre colegul sau de la Harvard, profesorul James Q. Wilson, distinsul sociolog si intelectual public Daniel Patrick Moynihan l-a numit “the smartest man in the United States”. Scrierile profesorului Wilson, carti esentiale si articole aparute in “The Public Interest”, “Commentary” si “The Atlantic”, au influentat decisiv politicile publice legate de asistenta sociala, definirea familiei, a saraciei si a afluentei, si mai ales cele legate de lupta impotriva criminalitatii in marile metropole americane. Viziunea sa a fost imbratisata de Rudolph Giuliani in perioada cand a fost primar al New York-ului. Apropiat de ganditorii neoconservatori, James Q. Wilson a fost un spirit deschis, ostil tabuurilor impuse de ortodoxiile mediatice si de modele academice. Dupa doua decenii de predat la Harvard, James Q. Wilson a fost profesor la Universitatea California din Los Angeles (UCLA) si apoi la Universitatea Pepperdine.

La nivelul conversatiei publice despre valorile care dau masura democratiei americane, profesorul Wilson s-a opus relativismului moral, expresia contemporana a nihilismului, si a sustinut ideea ca exista ceea ce numim absoluturi etice, ca acestea fac parte din identitatea umana, ca omul nu este un subiect etern si infinit deconstruibil, “o inventie recenta” (spre a relua formularea lui Michel Foucault). James Q. Wilson s-a opus anti-umanismului, fie acesta “teoretic” (gen Louis Althusser si urmasii sai, Alain Badiou si Etienne Balibar) ori practic. A deconspirat instrumentalizarile politice ale categoriilor de Bine si de Rau, subordonate de vechii si noii stangisti unor cauze seculare sacralizate. O carte fundamentala precum “The Moral Sense” a reabilitat valori contestate de partizanii relativismului cultural si moral. Iata un citat cat se poate de elocvent: “We do have a core self, not wholly the product of culture, that includes both a desire to advance our own interests and a capacity to judge disinterestedly how those interests ought to be advanced”.

In “Washington Post” un elogios articol despre James Q. Wilson a aparut sub semnatura lui George Will:

Wilson warned that we should be careful about what we think we are, lest we become that. Human nature, he said, is not infinitely plastic; we cannot be socialized to accept anything. We do not recoil from Auschwitz only because our culture has so disposed us. Children, Wilson thought, are intuitive moralists, but instincts founded in nature must be nurtured in families. The fact that much of modern life, from family disintegration to scabrous entertainment, is shocking is evidence for, not against, the moral sense, which is what is shocked. And the highest purpose of politics is to encourage the flourishing of a culture that nurtures rather than weakens the promptings of the moral sense.

http://fullcomment.nationalpost.com/2012/03/02/george-f-will-farewell-to-pat-moynihan-the-honoured-prophet/

Recomand, de asemenea, articolul lui Roger Kimball:

http://pjmedia.com/rogerkimball/2012/03/03/james-q-wilson-1931-2012/

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. R.I.P.

    Am retinut din ultimul articol un citat:
    „We must be careful of what we think we are, because we may become that.
    —James Q. Wilson, The Moral Sense”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro