sâmbătă, septembrie 14, 2024

Ţigănie ce n-a văzut Parisul…

Ce fac ONG-urile din ţară şi din Europa în sprijinul ţiganilor aflaţi azi în Occident – te întrebi, în timp ce constaţi prestaţiile jalnice ale multora dintre reprezentanţii acestei etnii în toate ţările vestice.

Pornind de la cele câteva impresii de călătorie la Paris ale simpaticului blogger Hotnews Dan Popa şi, mai ales, de la reacţiile de pe forum, mi-am spus că merită să readuc în discuţie problema ţiganilor. Nota bene: le spun ţigani şi nu rromi fiindcă aşa îşi spun majoritatea ţiganilor din ţară şi din Occident cu care am discutat, iar denumirea nu este nicidecum peiorativă. De câteva luni sunt în Belgia pentru studii şi am călătorit un pic prin împrejurimi, inclusiv o săptămână la Paris. Te şochează, evident, prezenţa masivă şi ubicuă a ţiganilor proveniţi din România – şi, ştim bine, întreaga Europă este la rândul ei siderată.

“Mutul a grăit iar mulţimile se minunau

Prima mea vizită la cea mai importantă biserică din Bruxelles, La Cathedrale Saint-Michel, a stat sub aceeaşi zodie a consternării. Eram pentru întâia oară în Belgia şi în Bruxelles şi, din interese profesionale, dar în primul rând spirituale, mi-am spus că este natural să încep cu acest spaţiu sacru. După ce urc scările şi dau să intru pe uriaşa uşă a catedralei, mă întâmpină o ţigancă aşezată pe jos pentru a cerşi – tocmai îşi ştergea la fund copilul, măricel, de 3-4 ani… Ce e drept, copilul avea şi o tentativă de pampers, dar “spectacolul”, desfăşurat tocmai acolo la intrarea în catedrală, a fost mai mult decât dezagreabil. Fiindcă am intenţionat să o fotografiez, am încasat şi o înjurătură ca la uşa cortului (n-am vorbit deloc, nu ştia că sunt român). Te întrebi, pe bună dreptate, dacă un om obişnuit din România priveşte dezgustat, ce-ar trebui să fie în mintea şi inima occidentalului, care, totuşi, nu era familiarizat până ieri cu asemenea scene…

Ţiganii est-europeni veniţi în vest, preponderent români – dar am întâlnit şi bulgari, unguri, sârbi – au ocupaţii foarte clar delimitate. Femeile măritate începând de la 16-18 de ani cerşesc, însoţite de bebeluşi; bărbaţii care au o brumă de talent cântă pe stradă, prin metrouri, pe la terase etc., dar statistica arată că foarte mulţi ţigani bărbaţi fură, tâlhăresc, fac înşelăciuni…; adolescenţii şi copiii mai măricei practică un soi de cerşit-înşelăciune, fenomen asupra căruia o să insist mai jos. Mi s-a întâmplat şi în Bruxelles doar de câteva ori, dar la Paris în fiecare zi, să-i întâlnesc în două ipostaze:

(1) Un adolescent sau chiar un copil de 10-12 ani vine prin metrou sau tramvai şi împarte fluturaşi pe care este scrisă în câteva fraze o poveste lăcrimoasă cum că ar avea pe cineva bolnav. Nu vorbeşte, fiindcă nu ştie decât câteva cuvinte în franceză. Dar dacă-l întrebi pe neaşteptate în româneşte de unde este (am făcut-o de câteva ori) îţi zâmbeşte complice sau chiar îţi spune, aproape mândru, din ce parte a ţării provine. Se înţelege că toată sceneta nu este decât o acoperire ca să facă rost de ceva monede, care, adunate zilnic, nu-s deloc bani puţini. Cum lumea din metrou sau tramvai este obişnuită cu astfel de tertipuri, prestate inclusiv de cerşetorii băştinaşi, impresionant de numeroşi în Paris, sentimentul foarte clar este că, de mila copilului, acceptă jocul.

(2) Mai grav este ceea ce mi s-a întâmplat în Paris. În zonele importante – Centre Pompidou, Musee du Louvre etc. -, pline-ochi de turişti, eşti abordat de unul sau mai mulţi adolescenţi… muţi! Tinerii îţi arată prin semne aproximative că strâng bani pentru o organizaţie specifică. Om păţit, am cerut, fireşte, o legitimaţie fiindcă hârtia pe care ţi-o bagă tânărul sub nas este banal să o falsifici. La o asemenea cerinţă, reacţiile sunt diferite. Pare să fie un pas neluat în calcul, mai ales dacă faci o solicitare în franceză sau engleză. Unii îţi întorc pur şi simplu spatele, alţii se străduie să te mai prostească pe “muţeşte” o vreme. După ce am înţeles cum stă treaba, i-am întrebat direct în româneşte de ce fac pe muţii – evident, omul se deconspiră rapid. Unii te înjură, alţii râd prosteşte că, iată, de data asta nu “l-au făcut” pe fraier. Câtorva tineri de vreo 13-15 ani le-am spus că-i duc la poliţie. Şi ce-o să-mi facă poliţia? mi-a râs în nas cineva, înjurându-mă (se pare că, într-adevăr, legislaţia este permisivă cu minorii). Sincer, am fost şocat. Mai ales pentru faptul că acest fenomen este destul de răspândit şi că poliţia franceză nu ştie sau tolerează asemenea înşelăciuni. Până la urmă sunt aduse în derizoriu acele acţiuni ale ONG-urilor care chiar fac muncă onestă de fundraising în sprijinul oamenilor cu dizabilităţi…

Simpozioane & paranghelii

Mă întreb, totodată, chiar nici un ONG ţigănesc nu ştie de aceste înşelăciuni? Nici cele din Europa Occidentală, nici cele din România?? Pentru ce încasează bani grei fie din fonduri europene, fie direct de la Guvernul din România, numai pentru a se plânge necontenit pe la simpozioane şi-n media de felul în care, chipurile, ar fi trataţi ţiganii?…

Să ne înţelegem: sunt unul dintre cei care consideră că problema etniei ţigăneşti est-europene are cauze istorice adânc şi dureros înrădăcinate. Ca să vorbim doar de Ţările Române: îmi amintesc şi acum ce mâhnire şi revoltă m-a încercat când am citit într-una din cronicile vechi ale Moldovei cum erau împărţiţi încă din primii ani după naştere copiii ţiganilor. Dacă un ţigan rob la o mănăstire, Voroneţ, să spunem, se însura cu o ţigancă de la mănăstirea Suceviţa, copiii rezultaţi erau împărţiţi în mod egal între cele două mănăstiri încă de la 9-10 ani. Pentru ca mănăstirea de unde pleca ţiganca după bărbatul ei să nu iasă în pierdere (a forţei de muncă)…

Sunt realităţi pe care majoritatea europenilor le-am cam “uitat”, dar nu înseamnă că în subconştientul colectiv al etniei ţigăneşti trauma nu s-a păstrat încă. Un bun prieten, psihologul Silviu Vladislav, cunoscut şi excelent profesionist, care a studiat îndelung problema, ar putea spune mai multe decât mine. Dar asta se petrecea cu cel puţin trei sute de ani în urmă, o să mi se zică. Este adevărat, nimeni nu a făcut suficient pentru a rezolva traumele, pentru a educa această etnie (care, din păcate, refuză într-un procent îngrijorător şcolarizarea, chiar gratuită): nici statul român, nici Biserica Ortodoxă, nici celelalte culte religioase, cu atât mai puţin organizaţiile non-guvernamentale fie ele şi ţigăneşti. Căci este întâi de toate o problemă a societăţii civile şi apoi a guvernelor.

Fapt divers & avertisment pentru cititori

Venind de la Paris, după ce-am coborât la Bruxelles din splendidul tren de mare viteză Thalys, aflat acum într-un intercity către Leuven a fost cât pe ce să mi se fure un bagaj. Un tânăr negricios de vreo 20 de ani trece prin vagonul nostru când trenul staţiona în gara Bruxelles Nord şi-mi spune într-o engleză aproximativă: There are some tickets there! – aratând cu degetul sub scaunul pe care şedeam. La început nu i-am dat atenţie, ştiam bine unde-mi sunt biletele. Apoi m-a păcălit şi pe mine, şi pe nevastă-mea. Evident, nu era nici un bilet sub scaun. Omul a ieşit rapid din vagonul nostru, a coborât şi din tren. Jur, n-am văzut nimic, dar o intuiţie m-a făcut să mă uit imediat după rucsac. Dispăruse! Am coborât iute, erau doi tineri care fugeau pe peron: cel cu diversiunea plus altul cu rucsacul meu. Când să-i ajung din urmă au abandonat bagajul şi au şters-o, diversionistul evitându-mă în ultima clipă. I-am lăsat în plata Domnului, am urcat din mers în trenul care pornise deja, nu era cazul să mă mai complic şi să las soţia singură cu copilul şi cu alte bagaje. Dacă erau cumva ţigani români (nu-s sigur) le transmit pe această cale că-i mai aştept, mai ajung prin Bruxelles! Dar, am convenit cu soţia, de data asta nu mai urc înapoi în tren.

Alba-neagra cu Sarkozy

…Ţigani vei mai găsi în Paris jucând alba-neagra – nu glumesc deloc! – pe străzile din Montmartre care urcă spre Basilique du Sacre Coeur sau pe Pont d’ Iena din dreptul Tour Eiffel. Mi s-a părut că nu prea sunt români – aici bătaia peştelui este sensibil mai mare, se joacă pe bancnote de cel puţin 50 de euro, intră în funcţiune întreaga mafie est-europeană. Podul de peste Sena are pe lungime, şi de o parte, şi de alta, nu mai puţin de trei echipe (şase în total) de jucători de alba-neagra. Prin echipă, însemnând unul care prestează plus alţi 1-2 care se prefac a juca şi a câştiga, pentru crearea atmosferei. Fulgerător, tarabele acestora dispar când trece vreo maşină a poliţiei… ca să reapară peste 10 minute.

Să nu generalizăm însă, sunt convins că există şi ţigani care muncesc onest prin Occident. Scriu aici doar despre ceea ce am văzut personal şi, din păcate, vede zilnic pe stradă orice occidental. Am întâlnit o astfel de familie de ţigani în care cel puţin un bărbat munceşte în construcţii. De banii câştigaţi mai pun şi ei de câte-o paranghelie şi fac grătar taman în mijlocul oraşului.

Cu o asemenea atmosferă la care trebuie să adaugi mizeria adusă de celelalte etnii de imigranţi – arabii, în special -, Parisul nu mai este de mult al francezilor. De aceea, cu toată lipsa sa de fair play faţă de România, îl înţeleg perfect pe Sarkozy: joacă şi el alba-negra cu românii doar-doar va mai câştiga un mandat. Soluţia nu este însă deloc fezabilă. Aşa cum România înseamnă Brâncuşi, Enescu, Ionesco, Cioran, Eliade, Coandă, tot astfel mai înseamnă zeci de mii de studenţi şi de cercetători români, nenumăraţi activând în universităţi şi institute de cercetare occidentale prestigioase, sau cele câteva milioane de români care muncesc cinstit în toată lumea. Da, la pachet cu aceste peste 20 de milioane de români, există şi câteva sute de mii de ţigani, aşa cum în Franţa sunt câteva milioane bune de arabi care astăzi le fac ceva probleme francezilor.

Românii se simt jigniţi – pe bună dreptate! – că europenii pun azi semnul egal între România şi ţiganii care au invadat în ultimii ani Europa, aducându-se astfel în planul secund cultura română şi România reală. În Bruxelles şi în suburbii muncesc cinstit aproximativ 40 de mii de români, dar imaginea României o fac (citeşte: o deteriorează grav) cele câteva sute de ţigani aflaţi în oraş care se ocupă cu cele sus-arătate. Este limpede, nici unul dintre noi nu cred că este îndreptăţit să spună că a făcut tot ceea ce trebuia. Nici românii, nici vest-europenii. Aşa cum ţiganii vest-europeni s-au integrat în câteva sute de ani, tot astfel integrarea ţiganilor est-europeni va dura generaţii bune de aici înainte. Şi Uniunea Europeană va trebui să fie conştientă de toţi vectorii problemei, inclusiv de tradiţiile specifice ţiganilor – migraţia, de pildă. Expulzarea rapidă dintr-o ţară în alta nu este decât o soluţie de avarie, punctuală, nicidecum una constructivă măcar pe termen mediu. Dar să nu ne pierdem cu firea, nu este decât o pregustare a inevitabilei lumi globalizate. Pentru unii, are farmecul ei. Pentru alţii, această ţigănie ce n-a văzut Parisul este prilej de acută melancolie…

O ultimă întâmplare. Eram încă în Paris cu fiul meu de doi ani şi ceva şi ne-am tolănit pe iarbă undeva în preajma Turnului Eiffel printre o sumedenie de alţi turişti. La un moment dat copilul a luat-o la sănătoasa astfel încât am strigat după el să se oprească. Alături de mine, un alt copil, cam tuciuriu, care nu părea să aibă mai mult de 10-12 ani, a strigat la rândul său, tot în româneşte: stai că altfel te ia ţiganul! Şi a început să râdă, ca după o glumă bună. Din nefericire, nu era deloc o glumă… Iar dacă un copil de ţigan este obişnuit cu o asemenea mentalitate, aceasta se datorează deopotrivă majorităţii, dar şi etniei sale care practică încă, într-un procent semnificativ, un stil de viaţă antisocial. Atomizată, comunitatea ţigănească est-europeană nu are lideri vizionari care să realizeze că în Uniunea Europeană şi în lumea în care intrăm astfel de discriminări vor dispărea numai în măsura în care integrarea în societatea civilizată se va realiza coerent şi fără jumătăţi de măsură.

Distribuie acest articol

42 COMENTARII

  1. NU VOR sa se integreze in societatea civilizata stimate domn! Sunt o etnie aparte…Oare de ce Germania nu are astfel de probleme- ma intreb retoric…

    • Gresit monsieur..noi romanii nu avem tact si putere sa punem presiune pe ei..si polonezii au avut tigani dar nu i-au lasat in pace..au avut de ales integrare sau prigoana.

  2. Atata timp cat la nivelul intregii Uniuni Europene nu se va face un program de integrare a tiganilor si aici ma refer si la masuri pentru cei care vor sa se integreze si la masuri pentru cei ce nu vor sa se integreze, nu se va intampla nimic spectaculos cu categoria asta de tigani neintegrati (exista si multi tigani integrati). In UE au drept de libera circulatie si degeaba spune unul si altul ca integrarea lor este datoria statului de provenienta, atata timp cat ei se pot muta unde vor, statul de provenienta nu are cum sa vina dupa ei si sa-si aplice legile pe teritoriul altui stat.

  3. Atunci cand o intreaga etnie considera ca munca este o rusine si reprezinta un mod de viata destinat prostilor, este evident ca respectiva etnie este asociala. Copiii tigani ar trebui invatati de foarte mici ca exista si o componenta a caracterului numita moralitate, ceea ce este insa foarte greu, deoarece tiganii – fiind o populatie mobila alcatuita din formatiuni tribale independente – si nu un popor, nu au valori sociale valabil recunoscute intr-un teritoriu dat ori intr-o comunitate stabila, ori de aici provine si instabilitatea lor caracteriala si sociala.
    Componenta privind originea etnica este si ea importanta, deoarece numai budismul a putut salva natura colerica si impulsiva a indianului din care se trage tiganul, prin meditatie si post proteic si prin crearea astfel a unui sentiment de apartenenta la valori comune.
    Termenul de tzigan este folosit in mod oficial pentru membrii acestei etnii care provin din Europa de Est. Pentru tiganii din Vest, se utilizeaza termenul de gitani.

    • Termenul oficial folosit in Europa este „rom” („roma people” in engleza, spre exemplu), nicidecum „tzigan” sau „gitan” – folosite in limbajul popular.
      In al doilea rand, daca ati fi afirmat ceva de genul „o buna parte a celor care apartin acestei etnii „considera ca munca este o rusine si reprezinta un mod de viata destinat prostilor…”, poate ar mai fi fost de acceptat, insa a vorbi de „o intreaga etnie” care gandeste in acest mod pare a indica faptul ca traiti prin Groenlanda sau Insulele Feroe si aflati despre „tigani”, numai de la stirile de seara (asa cum eu, spre exemplu, aflu despre populatii pe care nu le-am intalnit pana in prezent pentru ca nu am ajuns prin locurile in care traiesc). Eu cunosc vreo 15 romi cu masterat sau chiar doctorat (macar pe cale de a-l obtine), cunosc profesor de matematica rom, care o vreme se afla in colectivul de profesori care pregatea „olimpicii” de clasa a-VII-a si a-VIII-a, cunosc director de scoala rom, iar la acestia se adauga zeci de romi pe care i-am intalnit de-a lungul vietii si care acopereau cam toata gama de munci si meserii, de la femeie de serviciu, muncitori la Distrigaz sau Electrica (pe care ii vedeam spargand asfaltul cu tarnacopul si sapand santuri la 40 de grade la umbra) si pana la ingineri sefi de sectie. Pe semne dumneavoastra nu ati avut norocul sa intalniti astfel de oameni sau pur si simplu nu ati avut ochi sa-i vedeti cand treceati pe langa ei, insa despre Damian Draghici, Marius Mihalache, Aura Urziceanu, Madalin Voicu, Alex, Connect-R, Banel Nicolita (ca sa ma refer doar la cateva dintre persoanele celebre care isi asuma public apartenenta la aceasta etnie, pentru ca, altfel, stiti foarte bine ca sunt mult mai multe), tot trebuie sa fi auzit, ori acestia nu par a considera ca munca este o rusine.
      Cat despre interpretarile si concluziile autorului articolului referitoare la niste fapte si fenomene, altfel cat se poate de reale, mi-ar fi rusine sa public asa ceva. Subscriu intru totul la comentariul lui Erik.

      • In am vecini aici in spania jupane, ajutati de ong-uri s-au facut cu un apartament in vecinatatea mea, tipa cat ii tin plamanii, murdaresc cat toti vecinii la un loc , pt. ca se ocupa cu furatul hartiei reciclate de catre spanioli , in timpul procesului pierd hartii zici ca nu s-a mai maturat cu anii la noi in cartier, umbla fara nici o jena prin contenedoarele de gunoi, arunca afara sa vada daca este ceva interesant si lasa asa. Vina este a lor si a celor ca dv. care impuneti tot felul de teorii sociale utopice de parca ar fi axiome, orice act negativ: terorism, piraterie pe mare, piraterie in internet, infractiuni, droguri, radicalism islamic, violuri, etc mereu gasiti scuze si explicatii mai mult sau mai putin reale, evident in teoriile dv. vina mereu este a celor bogati si educati.

        In timpul imperiului roman, Roma avea sute de mii de puturosi care traiu din ajutoarele statului, politici sociale gresite sau culturi antisociale stimuleaza lenea si lipsa valorilor de bun simt.

  4. Dvs. puneţi în intro o întrebare care conţine o prezumţie destul de greu de demonstrat: „Ce fac ONG-urile din ţară şi din Europa în sprijinul ţiganilor aflaţi azi în Occident – te întrebi, în timp ce constaţi prestaţiile jalnice ale multora dintre reprezentanţii acestei etnii în toate ţările vestice”. Vă întreb: romii cerşetorii îşi reprezintă etnia? Dacă da, în ce măsură? Găsim în Spania şi Italia destule exemple de români (albi) care se comportă cel puţin ciudat – umblă cu tricourile suflecate pînă la piept, ascultă manele, scuipă seminţe, fac grătare în balcon. Ei îşi reprezintă etnia/naţiunea? N-aş zice. Invers, înşelăciunea cu donaţia în scopuri caritabile se pactică la scară largă pe străzile oraşelor din Românie, doar că de neaoşi, foarte convingători în tonul civilizat, la fel de agresivi dacă le ceri dovezi mai serioase în afara chitanţei sau facturii cumpărate din Colentina. O să-mi spuneţi că în timp ce la români avem de-a face cu o minoritate, de partea cealaltă e vorba de o majoritate. Dar mi-aş dori o precizare: de la ce pondere în sus a celor care se comportă aiurea putem vorbi de o reprezengtare a naţiunii/etniei? 10%? 25%? 75%? Şi cînd facem acest calcul ţinem sau nu cont de romii „in the closet”, adică cei care au joburi şi-şi văd de viaţa lor, renegîndu-şi etnia pentru că s-au săturat să fie taxaţi de majoritate ca de vină pentru tot ce merge prost în ţara lor? Sau ne deranjează de fapt o subcultură care transcende etnia?

    • Povestea asta ca si romanii fac si dreg am mai auzit-o dar pana una alta romanii astia „neaosi” n-au starnit pana acuma doua scandaluri europene:
      -unul cel din Italia cand tiganul neaos Mailat a omorat o femeie si comunitatea de „nomazi” din care facea parte ii lua apararea in fata politiei si o demonizau pe femeia (tot tiganca si ea) care mersese la politie si povestise fapta. Si apoi s-a inceput evacuarea sutelor de tabere de tigani din toata Italia (oare si romanii or trai in astfel de tabere?). A vuit Europa.
      -apoi cel din franta cand au fost expulzati cu dedicatie de „Sarko”, si cand iar a vuit Europa.
      -plus alte scandaluri „mai mici” cu trafic de minori pentru cersit im Marea Briatanie, atacurile din Belfast, etc…etc.
      N-ai nevoie de ponderi ca sa-ti dai seama ca tiganii neintegrati creaza probleme; doua scandaluri Europene sunt suficiente pentru aceasta concluzie.
      PS: sa stii ca facturile din Colentina tot de tigani sunt vandute…pe verificate.

      • Scandalurile Mailat şi Sarko/expulzări au venit pe un anumit fond. Aş vrea să ştiu cu ce diferă cazul Mailat de cazul Klaus Ingo Opris (care a omorît soţia unui vameş elveţian). Ca să nu mai amintesc de ştirile zilnice despre bande de români care furau ATMurile cu tot cu peretele în care erau montate sau, mai nou, despre skimming şi furt din conturi. dacă e s-o luăm la bani mărunţi, cred că ponderea infracţionalităţii „white collar” e mai ridicată la români. Mai spui aşa: „N-ai nevoie de ponderi ca sa-ti dai seama ca tiganii neintegrati creaza probleme; doua scandaluri Europene sunt suficiente pentru aceasta concluzie”. Ba am, pentru că dacă nu stabilim de la început regulile analizei cădem în empirism şi patima dublei măsuri. Plus că întrebarea era retorică şi adresată autorului, care măcar ca profesor, dacă nu ca jurnalist, ar trebui să aibă probleme cu deducţia generalului din particular.

        • Draga domnule screentoxicator va invit la o plimbare in Ferentari, la doi pasi de unde locuiam eu in tara: am facut anchete sociale in tot Bucurestiul dar in Ferentari, ciudat, erau 3 sfarturi din toate cazurile de delincventa juvenila din sectorul 5. Nu imi spuneti ca asa, ca prin minune, sectorul 5 el singur are o proportie de 40% aproximativ mai mare decat toate celelalte sectoare din Bucuresti, zic pentru comparatie intre Ferentari si Cotroceni(desi si acolo am anchetat delincventi juvenili). Daca nu ma credeti va dau adresa Primariei Sector 5 unde am lucrat ca Asistent Social si va invit la anchete sociale in Ferentari. Daca vreti numai cifre cred ca gasiti lucrarile studentilor in arhivele Facultatii de Asistenta Sociala si Sociologie unde incercam sa determin alti factori determinati ai delincventei juvenile. Ce vreau sa spun si aici, si in comentariul meu mai de jos este faptul ca a fura este mai frecvent la apartenentii culturii sau etinei rrome decat la romani in general iar pentru ca autorul articolului constata niste fapte nu inseamna ca este un mincinos daca noua nu ne convine adevarul. Nu apar punctul de vedere al nimanui si sunt perfect de acord cu dvs, am cunoscut suficienti tigani ca sa stiu ca nu sunt toti hoti sau sa fac generalizari dar hai sa spunem lucrurilor pe nume si sa numim invers: din totalul celor declarati la recensamant ca rromi faceti o statistica si cercetati ce preponderenta a sexului masculin are un cazier judiciar la 30 de ani: eu am studiat, profesional, statistic si am vazut ca in medie cu 38% mai mult decat restul populatiei nedeclarant ca apartenent unei etnii particulare, roman sa zic asa, daca nu ma credeti o sa caut cand vin in tara lucrarea. Ei bine eu cand ma declar romanca la un interviu in franta sunt tratata ca o tiganca: o sa retinem candidatura si poate va contactam… postul a fost luat de un candidat mai putin format si fara experienta dar francez… vi se pare corect ca un popor intreg 21 de milioane de romani sa fie tratati ca fiind caracterizati ca hoti de buzunare, cersetori, iar la interviu sa li se cear

          • Cum am scris mai jos, in loc sa te deranjeze ca te discrimineaza, indiferent din ce motiv, tu ai ciuda tot pe tigani

            Nu stii daca din cauza lor te discrimineaza pe tine, poate e doar in mintea ta, atat timp cat nu ti se zice clar, tot ce ai sunt banuieli. Oricum pentru francezi deja toate tarile din blocul estic sunt puse in aceeasi galeata „pays de l’Est” ca esti roman polonez bulgar sau mai stiu eu ce…Si abia apoi daca se mai intreaba daca asta e roman e poate tigan…

            Si in Franta nu doar romanii-ca-sunt-asimilati-cu-tiganii sunt discriminati ci si o groaza de alte natii, deci nu tiganii sunt problema ta principala

  5. eu unul nu vad nicio solutie !
    daca-i dau inapoi,revin dupa ce-si cheltuie banii in romania !
    un singur lucru imi face placere : inainte de 2002 (cand ni s-au scos vizele pentru UE ) erau mult mai putini tigani in paris . toate ziarele,televiziunile frantuzesti (si la fel cele italiene,spaniole,etc) vuiau despre discriminarea tiganilor in romania !
    acuma ii au acolo !
    sa se spele pe cap cu ei !
    si iarasi,sa nu fiu rau,ma bucur ca s-au cam rarit la noi !

  6. Da germania ARE 5 milioane de turci integrati social
    Germania a reusit sa educe o Bularie cum sa-si administreze avutiile sa mearga inainte
    Germania ARE la fel sute de mii de tineri care il fac de ras tocmai prin comportamentul inadecvat cand ajung in alta tara dar nu face caz din acesata, nu se simte jignita si cauta solutii sa-i educe
    Copii nemti canbd ajung in tari considerate inferioare germaniei si se dezlantuie sunt in strare de tiganie mult mai mare decat cele descrise mai sus
    anume exeplu : scarile din statiune pe litoralul bulgaresc impodobite cu excremente si voma de acestia – peste un an scarile dintr-o statiune din spania impodobite cu toate aceste si tampoane aruncate, dupa ce au fost curatate a doua zi alt loc aceeasi situatie
    Diferenta dintre germania si restul europei : ATITUDINEA

    • Trebuie sa te contrazic un pic legat de integrarea turcilor in Germania… este partial adevarat insa tinand cont de continua segregare a loc n-as considera comunitatea turca fiind integrata si acestia sunt de 50 de ani in Turcia.
      E drept ca nu au tigani cersetori insa asta se datoreaza legilor si politiei foarte stricte, astfel acestia (tiganii) se duc unde legea le permite sa se comporte astfel.

    • SCOLARIZAREA OBLIGATORIE este o solutie foarte buna. Ei sunt inteligenti. Sa-i fortam si sa-i stimulam sa devina cunoscatori de carte, bacalaureati, masteranzi. N-o sa mai mearga la cersit si-i vor contamina si pe altii din etnie.

  7. Eu mă întreb ce statistici care arată că „mulți” (cîți?) țigani comit cutare fapte reprobabile a văzut autorul. Articolul e un amestec aiuritor de „impresionisme”, pornind de la incidente neplăcute pe care le-o fi văzut / trăit autorul. Ba face o reverență și cruciadei (de bon ton printre neo-conii români) împotriva termenului „rom”, cu aceleași pseudo-argumente (a vorbit el cu cu unii, care i-au zis cutare, dar nu se întreabă cum își zic în limba lor) pe care le folosesc și rasiștii manifești (a se vedea de pildă retorica de tipul celei folosite de comentatorul „Diana”).

    Deși stă în Belgia, are legături clare cu spațiul francofon, ba mai e și jurnalist, pe deasupra, nici măcar nu știe că și în Franța astăzi se folosesc – cel puțin în presă – mai degrabă „gens du voyage” și „roms” sau „gitanes” în detrimentul lui „tsiganes”. Dar ne asigură, cînd și cînd, ca să ne liniștească, că „a discutat” cu nu-se-știe-cine, ba chiar și concede că are toată înțelegerea pentru problemele etniei. Păcat, de la un autor prezentat drept universitar și jurnalist mă așteptam la mai mult.

    PS: Savuroasă și înduioșătoare, în caragialescul ei, asigurarea autorului că, data viitoare cînd vreun „negricios” va mai încerca să-i fure bagajul, o să repereze el onoarea familiei, lăsîndu-și soția baltă în tren, ca să alerge după „tuciuriu”.

    • Domnule Erik, dumneavoastra tineti cu ursu’? Pe ce lume traiti? Autorul articolului a punctat clar cateva experiente ale sale referitorare la subiecul in cauza. Dvs. veniti si aruncati niste vorbe aiurea-n tramvai, ca sa spun asa. Intamplarea face ca si eu sa traiesc la Bruxelles de ceva vreme si am fost si prin Paris de cateva ori. Asadar, domnule, cunosc suficient de bine situatia incat sa dau dreptate celor scrise aici de domnul Vasileanu. Prin urmare, „Saves bahtalo!”, draga domnule Erik.

    • Si dumneavoastra cum demonstrati ca articolul de mai sus este gresit ? Va legati de niste termeni inventati in spiritul corectitudinii politice, iar apoi trantiti cateva ironii la adresa autorului ? Mai sus, alta persoana vorbeste despre „impresionisme”. Pai prosti mai sunt europenii astia, ca din Spania, Belgia, Franta pana in UK, toti au cam fost „impresionati”. Sa fie cu totii rasisti oare ?
      Si nu-i mai comparati pe romanii dusi la munca in Vest cu tiganii dusi la furat si cersit. Chiar asa needucati, manelisti, cocalari cum sunt unii dintre ei, se duc zilnic la munca sa-si castige painea, si nu o sa-i vedeti traind in corturi la marginea oraselor, si nici trimitandu-si copiii sa cerseasca.

  8. Sa ne fereasca sfantul de lideri tigani vizionari. Va fi mult mai simplu sa cucereasca si sa goleasca Romania de oameni civilizati decat sa se integreze, asa cum fac cu casele prin Timisoara.

  9. Am facut Facultatea de Asistenta Sociala si Socilogie la Universitatea Bucuresti, cu un Master in Politici Sociale… am locuit o viata intreaga in Rahova(Bucuresti) iar azi locuiesc in centrul Parisului (si tot nu pot sa nu imi strang poseta in prezenta unui tigan)… nu spun asta ca sa ma laud ci doar ca sa intelegeti de ce cand iau dimineata metroul catre La Defense ma mahneste si infurie cum o tanti din Romania, de vreo 50 de ani, nu tiganca, maramureseanca mandra, cerseste si de cand vorbesc cu ea romaneste mi se plange ca francezii „nu dau la amarati”. Si am intrebat-o ce face in restul timpului, mi-a zis ca lucreaza la stanga si la dreapta cand gaseste ca „sunt rai patronii francezi, platesc putin” asa ca restul „suplineste” cu cersitul… ii mai dau din cand in cand 2 euro, asa, ca sa nu ma injure dar cu jumatate de mana. Pentru ca eu pentru astia 2 euro muncesc 8 ore pe zi intr-un stress aproape de borderline dar nu am de ales, chiria trebuie platita iar in provincie nu gasesc post in logistica industriala, sotul meu francez lucreaza la Paris deci nu avem de ales, stam si platim chiria si lucrez unde am post, pe conditiile lor pentru ca aici un job pierdut inseamna un an de somaj cel putin, din exeprienta proprie.
    Iar cand aud francezi spunanad ca „e mai bine aici in Franta decat in Romania” nu, nu e mai bine ca in Bucuresti dar e greu ca roman, chir si dupa 4 ani de experienta in logistica intrnationala si expertiza in importuri exporturi e greu sa ii faci sa te priveasca ca pe orice candidat la un job, e greu sa le demonstrezi seriozitatea in 10 de minute, cand urmeaza inca 20 de candidati francezi dar fara experienta si iar o spun din experienta proprie. Nu pot sa zic ca e greu, nu fac pe victima in nici un caz dar va spun clar ca un recruteur din compania in care lucrez mi-a marturisit ca la presiunea cererii de munca de aici faptul de a fii roman creeaza un dezavantaj fatal cand nu ai retea, sau pile pe romaneste, mi-a spus ca doar suspiciunea de a nu fii la fel de serios ca un francez ma poate descalifica. Nu este imposibil, dovada ca mai am colegi romani foarte apreciati, sunt apreciata in postul in care lucrez dar ca interimar si contract determinat e greu pt orice francez sa reuseasca, nu pentru ca sunt romanca.
    Iar cand o vad pe tanti buna de munca cersind imi vine sa ii dau palme, credeti-ma, pentru ca “e mai usor aici, mai cersesc, mai lucrez si traiesc mai bine decat in tara, nu e nimic de lucru la noi”, sigur nu cer ca toata lumea sa aiba valori ca mine dar si maine m-as intoarce in tara, sa lucrez si ca femeie de serviciu, pe un salariu mic amarat dacat sa cersesc la Paris!!! Daca nu ar fi familia sotului eu as veni si maine la Bucuresti decat sa stau in somaj aici iar cand aud fosti colegi din tara, de aceeasi generatie in posturi similare “vai ce bine ca ai plecat” imi vine sa le dau iar palme: cand eram in tara am aplicat pentru 6 posturi am avut 5 oferte de lucru la sarariul respectiv postului aici daca nu ai CDI esti prestatar de servicii pentru ca esti angajat pe misiuni in CDD si Interimat.Cand firma nu are buget pentru angajari nu are, sa fii tu cel mai bun, am prieteni consultati care gasesc cu greu de lucru, viata e la fel de grea la 27 de ani ca roman in franta sau ca francez get-beget. Iar apartamentul meu din Rahova era foarte bun si cand am locuit un an cu sotul in el, inchideam usa si faceam abstractie de vecini, dupa cativa ani in strainatate intelegi ca lipsa de civilizatie la adulti nu se vindeca asa cu una, cu doua, ca nesimtirea nu are leac.
    Revenind la exemplul doamnei romance care cerseste… ma infurie “tiganizarea” asta a romanilor cand fura sau cersesc ca e mai usor asa, ca tiganii “se descurca” mai bine si merge si asa, asa cum furtul a devenit norma sociala in vremea comunistilor si continua si azi, asa cum “babe respectabile” te trantesc in tramvai cand urci, ca sa prinda un loc, lipsa de civilizatie in tara e frapanta cand vii din occident dar nu pentru ca ma deranjeaza vecinii am venit in Franta… in fond in tara cu o usa izolanta fonic si cu termopane am rezolvat majoritatea “inconvenietelor” romanesti. Ce nu pot totusi tolera este lipsa serviciilor catre client, de fapt dispretul catre client cand vanzatorul iti tranteste o paine cu aceeasi mana cu care mai devreme cantarea cartofii sau manca seminte… si in general “nesimtirea pe banii mei” iar asta din pacate face strainii sa fuga de Romania mai mult decat faima tiganilor Romani. Si totusi Romania mea pe care o iubesc eu sunt bunicii mei de la sat si adevaratii romani care te respecta ca un om, pentru mine Romania a ramas undeva… la sat, acolo gasesc eu adevaratul suflet romanesc pur.

  10. …ceea ce scrie autorul acestui articol! Anul trecut am petrecut 5 zile in „Orasul Luminilor” si am intalnit tigani nespalati, cersetori, smenari si hoti peste tot. Am avut un imens sentiment de rusine si indignare cand am vazut ce monstri produce Romania si… multa, multa scarba pentru aceste „jivine” care merita starpite fara mila. Pe de alta parte, am avut si am admiratie pentru toleranta, nobletea si… naivitatea parizienilor care accepta ca aceste „gunoaie sociale” sa urineze si sa se „cufureasca” pe sub podurile Senei si in parcul din jurul Turnului Eiffel.
    Deoarece au fost 2-3 persoane care au incercat sa gaseasca scuze acestor tigani gainari, m-am gandit sa reiau, cu permisiunea „Contributos.ro”, un mai vechi comentariu despre „oropsitii de tigani” din Romania.
    Iata doar partea de final a comentariului meu de acum 2-3 ani:

    (…)”Dupa Revolutie, tziganii au fos mai „curajosi'” si au iesit primii in Europa si datorita faptului ca Europa si „lumea civilizata” a inceput sa le planga de mila dupa ce au avut loc cateva asa-numite „pogromuri” impotriva „blandei etnii rome” de catre „barbarii de romani sau chiar maghiari”. Ajunsi in Europa, unde la inceput au fost primiti cu bratele deschise si cu multa simpatie, tziganii au inceput sa se indeletniceasca cu ce stiu ei mai bine: cersit, smenuit, furat, talharit, etce,etc. Cetateanul european care pana mai deunezi arata cu degetul catre romanii cei intoleranti si barbari, s-au cam saturat de rahatii si mirosul pestilentzial lasat de tzigani pe oriunde treceau si au cerut guvernelor europene sa-i trimita inapoi in Romania fie si cu avionul pe banii lor sau ai Guvernului Romaniei. Intre timp multzi tzigani ‘intreprizatori” isi creasera retele de copii si handicapati pentru cersit cat si retele de prostituate peste tot in civilizata Europa. Asfel ca, din „sclavul-pe-langa-manastiri care era in urma cu 2-300 sute de ani, tziganii au devenit „stapani de sclavi” de carne vie pentru prostitutzie. Acesti „intreprinzatori” sau intors in Romania ” cu bani pe ei” si au intrat in politica, stau la masa cu presedintele Basescu, cumpara judecatori si procurori cu bucata, au televiziuni, show-uri, fabrici si uzine. Au acaparat centre de oras precum Timisoara, Craiova, Strehaia, etc. Multzi tigani controleaza parti intregi din Romania si au facut ca politzia si toate serviciile statului roman sa tremure in fata lor.
    Cu toate acestea, altzi tzigani mai scolitzi si cu conectii in „lumea buna” din Europa si America, fac filme despre opresarea la cre sunt tziganii pusi in Romania. In acest demers, ei sunt ajutati de „jurnalisti onesti” si organizatii „dezinteresate atat din Romania cat si de afara.”

  11. Fix in pix. Atat de tare ma doare de tziganii din Ferentari sau tziganii blonzi din Maramu’, ca de acolo era si doamna (sic) din metroul parizian. La fel si de socio-psihologia integrarii unor vietuitoare reduse la nivelul instinctelor primare.
    Ceea ce imi creaza o usoara jena, este ca au umplut pamantul exact acolo unde am fi putut avea o sansa de trai in liniste. De exemplu Norvegia si Belgia, cum reiese din articol.
    Imi este mila cand ii vad la stadiul de puradei, dar cred sincer ca viata ar fi mult mai simpla fara ei, asa cum ar fi fara muste. Diferenta este ca mustele au cativa dusmani naturali, care mentin numarul lor in echilibru. Problema e scapata dincolo de acel „point-of-no-return”, la fel ca in cazul cainilor vagabonzi.
    In curand voi pleca la lucru in Belgia. Acum inteleg ca s-ar putea sa ratez totul pentru simplul motiv ca nu voi gasi apartament de inchiriat, fiind roman – desi nu am nici o vina in asta.

    • @ Gai Natz – va garantez ca nu veti avea probleme in a gasi iun apartament de inchiriat „pentru ca sunteti roman”.Cred ca mai degraba incercati sa va ascundeti temerile si lipsa capacitatii de adaptare in spatele unor „tigani” ;)

      • inca de acum 10 ani incercarea de a cauta un apartament cu chirie in Paris era ingreunata de mentiunea „sunt roman”. si mie mi s-a intamplat sa sun pentru un apartament, sa mi se spuna ok, sa fiu intrebata de unde-s si apoi sa aflu ca apartamentul nu mai e disponibil :D m-a amuzat si mi-am spus – bine ca n-am treaba cu un tampit. dar pentru unii situatia poate fi frustranta. cu atat mai mult cand nu-ti gasesti de lucru.

        chiar daca in cazul francezilor aceasta reactie e cauzata de incultura, intr-un fel, poate primim ce meritam – aflam pe pielea noastra cum se simt toti tiganii din Romania din cauza fratilor lor infractori. nu e deloc placut sa fii discriminat, iar asta se intampla tiganilor in Romania. iar efectele discriminarii sunt foarte grave.

        pe de alta parte, e trist ca oamenii de rand sufera din cauza nesimtirii autoritatilor romane.

        in orase, ipostazele in care intalnesti tiganii sunt cele de cersetor, bisnitar, hot, interlop, copii exploatati. de ce? – pai pe aia saracii care lucreaza nu ai cum sa-i vezi, ca cel mai adesea sunt folositi ca zilieri, platiti prost si la negru. pe cei cu adevarat saraci nu-i vezi, pentru ca nu au nesimtirea sa cerseasca sau sa fure, ci cauta prin gunoaie pe la marginile oraselor…

        in orasul in care locuiesc, Cluj, tiganii s-au inmultit teribil in ultimii 2 ani. centrul e plin de imobile locuite de tigani, si fiecare excursie in oras e „agrementata” de cate una (mai rar unul – de obicei barbatii lor au activitati mai „lucrative”) cu o poveste sacaitoare despre familie orfana, copii bolnavi de cancer etc. noua gaselnita e – „nu cer bani, vreau sa te intreb ceva”. evident ca discursul se termina cu da-mi si mie 1 leu…

        problema e ca in acelasi oras primaria a evacuat tigani care locuiau nu chiar in centru, si i-a trimis la groapa de gunoi, iar multi dintre ei lucrau legal si cinstit…

        e mai simplu sa-i iei la intamplare decat sa abordezi problema cu seriozitate, sa ajuti acolo unde-i nevoie, sa sanctionezi acolo unde se comit infractiuni etc.

        misuna orasul de politisti care impart amenzi soferilor. cersetoria e si ea o infractiune, dar nici un politist nu se sesizeaza.

  12. statul e mai vinovat decat ONG-urile.
    si eu injur ONG-urile pentru tigani pentru ca altceva decat sa se planga de persecutie nu fac. dar impozitele nu le platesc ONG-urilor, ci statului. cei mai multi bani mi-i ia statul, iar nu ONG-urile. chiar si in Romania, primariile au departamente contra abuzurilor fata de copii si de protectie a copilului. asta nu impiedica deloc tiganii sa-si puna copiii sa cerseasca dezbracati in viscol si ger, sau sa cerseasca si sa minta folosindu-si copiii ca mijloc de impresionare a auditoriului. personal, nu dau, din principiu, bani unei cersetoare cu copil in brate. poate 5% dintre ele sunt chiar femei disperate, dar e singura metoda de a descuraja fenomenul.

    sa revenim la oile noastre si la domnul stat. in Romania, exista o adevarata industrie a cersetoriei. tot in Romania, tiganii sunt marginalizati si traiesc, foarte multi, in conditii inumane si in saracie. tot in Romania, exista o sumedenie de tigani cu masini si case cu turnulete si, simultan, cu ajutoare sociale. tot in Romania, invatamantul este obligatoriu, dar intr-o scoala ai noroc daca gasesti 5-6 elevi tigani. tot in Romania, nici o autoritate pentru protectia copilului nu se auto-sesizeaza cand copile de 14 ani devin mame…

    am avut si eu experientele mele penibile cu tiganii romani din Franta. mai putine decat cele povestite de autor. semn ca in cei cativa ani cati au trecut de la vizitele si sederile mele acolo oamenii s-au reorganizat serios.
    si semn ca autorul incurca destul de urat borcanele. tiganii romani (nu stiu despre restul, nu cred ca cei sarbi sau bulgari sunt la fel de nemernici ca ai nostri, iar pe de alta parte tiganii romani stiu si ei foarte bine ca secretul succesului este sa NU spuna ca sunt romani; am vazut inclusiv specimene costumate in calugarite :D ) nu sunt o „etnie” oarecare de imigranti. tiganii romani au in Franta afaceri serioase – chiar daca poarta numele derizorii de cersit, inselat sau furat. autorul nu numeste problemele create de arabi sau alti imigranti – si, chiar daca acestea exista, in timpul cat am stat acolo nu am observat absolut nici o infractiune si nici un incident in care sa fi fost implicat vreun imigrant ne-european (in timp ce da, furturi tiganesti am vazut, ba chiar am patit-o si eu). diferenta colosala este ca imigrantii maghrebini sau arabi prezinta probleme de ne-integrare (somaj, segregare etc.) datorate numarului mare de imigranti si schimbarii profilului industrial-economic al Frantei (majoritatea tinerilor musulmani sunt copii ai imigrantilor ramasi fara lucru in urma reducerilor drastice de personal in fabrici, pe la sfarsitul anilor ’80). problema tiganilor in Franta nu este legata de ne-integrare – ci pur si simplu de infractionalitatea planificata.

    daca exista vreo problema de ne-integrare a tiganilor, ea este AICI, in Romania. si da, este imputabila in primul rand statului roman.

  13. Stereotipurile gandirii romanului:

    1. In afara, numai tiganii fac probleme. Romanii neaosi sunt muncitori si corecti si isi vad de treaba lor.

    In afara da, multi cersetori sunt tigani romani. Dar am vazut cu ochii mei in mai multe tari romani neaosi care cerseau sau care au facut diverse infractiuni. Ceea ce m a impresionat e ca am vazut f f rar cersetori negri, desi unii vin din tari mult mai sarace ca Romania. In plus, in afara, destul de multi romani se disting prin lipsa de educatie, prin smechereala, badaranie si mica ciupeala. La fel ca tiganii pe care ii detesta, dar doar intr-un fel mai putin vizibil.

    2. Din cauza tiganilor, romanii aia de treaba sunt discriminati, pentru ca strainii sunt prosti si cred ca toti romanii sunt ca tiganii. Strainii ne ar iubi la nebunie daca si ar da seama de eroarea lor.

    In primul rand, nu toti strainii fac confuzia. In al doilea tiganii sunt romani, cetateni romani, deci sunt romani, in alte tari nu se fac diferente pe baza de rasa sau mai stiu eu ce, dar romansilor li se pare normal. Si in al treilea, multora nici nu le pasa ca esti roman neaos sau nu, esti strain, asta e esentialul.

    Romanul in loc sa se revolte ca e discriminat, el isi varsa oful pe tiganii, pe care ii discrimineaza le fal cum e el discriminat in afara. Romanul deci crede ca discriminarea nu e rea, doar ca aia nu discrimineaza pe cine trebuie.

    3. Nu exista nici o solutie pentru convietuirea pasnica cu tiganii, nu ai ce le face.

    Si la noi au existat si probabil ca mai exista tigani mestesugari si muncitori. Am avut colegi tigani care au facut studii etc. Nu stiu daca pot fi integrati, pentru ca au un mod de viata diferit de al nostru, dar convietuire pasnica se poate. Sunt si in alte tari comunitati de tigani care nu fac probleme.

    4. Dovada ca nu se poate trai cu tiganii e ca si in afara au fost tratat de catre unele stat prost, deci asta arata ca putem sa ii discriminam in continuare.

    In primul rand nu peste tot au fost luate masuri impotriva lor si deseori a fost din motive populiste ca in franta de exemplu. In al doilea rand, in afara ca si la noi, daca se ajunge la excese e ca autoritatile statului, care nu sunt compuse din tigani din cate stiu eu, nu si fac datoria.

    Principalul motiv pentru care tiganii jeneaza e ca fac ce fac pe fata, pe cand romanul sau francezul o sa te fraiereasca mai subtil. Cele mai mare abuzuri si furturi din Romania sunt facute de romani neaosi care sunt la conducere, privatizari si licitatii trucate, evaziune fiscala sau in afara cu numere de carti de credit furate, etc, nu tiganii care ti fura portofelul..

    Mai avem pana la civilizatie…

    • in 2003, in judetul Cluj, din totalul arestatilor, peste 30% erau tigani, iar procentul de arestati din total populatie judet era de 8 ori mai mare in cazul tiganilor decat al romanilor si ungurilor; infractiunile frecvente la tigani: furt, talharie, inselaciune, asociere in grup infractional, vatamare corporala, tentativa de omor, viol, conducere fara permis.

  14. Permiteti-mi sa va corectez cand spuneti ca tiganii din vest s-au integrat in cateva sute de ani.
    Va asigur ca aici in Franta tiganii francezi nu sunt deloc integrati, locuiesc in caravane, sunt descolarizati si traiesc din furturi si ajutoare sociale, fara sa plateasca impozite de nici un fel.

  15. Domnule Marius Vasileanu,

    Sunt aprx 9 mil de „tigani” in europa din care spuneti Dvs ca sunt cateva sute sau mii fie…. zeci de mii la furat in Franta sau intreaga europa. Puteti sa imi raspundeti la o intrebare?
    Cati majoritari sun in puscariile din Romania si raportati la cele 22 de mil pe care le are(scazand 2-3 mil minoritari)

  16. ce caraghios. ce il ingrijoreaza pe autor ? ca sunt expusi occidentalii scenelor cu puradel sters la funduletz, ei nefiind ca noi, obisnuiti. e disperat ca e parisul plin domne de cersetori, iar acolo nu se obisnuieste.

    cu cersetoria din romania nu avem probleme asa de mari. aici cersetoria pare a fi acceptata de tinerii care merg cu bursa la bruxelles ca un dat cultural , ca ceva natural, bine integrata in peisaj. vedem la paris ce nu vedem in tara si cautam infrigurati explicatii, ca ne strica tiganii astia imaginea in afara tarii. statul, aceasta entitate abstracta e de vina, a descoperit autorul ! ei, iaca eu sunt mandra de ei cand ii vad tintuiti pe trotuarele parisului. ne reprezinta cu destoinicie. peste jumatate din romani dau bani cersetorilor la semafor, celor aciuiti pe langa multele biserici, la intrarea in magazine , prin piete. isi trag cruci peste cruci si dau milostivi un banut. sa fie clar, cersetoria face parte din cultura noastra. ce atata vorbaraie, ne reprezinta .

  17. Multumim pentru informatii.

    Mie mi se par foarte utile, de vreme ce voi pleca luna viitoare in concediu la Paris. Succes la studii!

  18. Rromii, mai discriminati in Romania decat in Franta?…

    Vorbeam mai de mult despre faptul ca discriminarea rromilor este, in Romania, o problema din ce in ce mai serioasa, care nu este adresata decat la nivel declarativ, si mult mai putin prin fapte. De ce sunt atatia rromi in afara Romaniei, in tari ca Fra…

  19. Singurul lucru pe care il demonstreaza articolul este imaturitatea autorului. Am un prieten a carui sora de 8 ani zisese, la vederea unui cersetor dormind noaptea langa intrarea unei banci, „ce urat!” Ceea ce l-a socat pe prietenul meu era lipsa capacitatii de a empatiza a fetei, indiferenta pentru persoana in cauza, si considerarea situatiei exclusiv dintr-un punct de vedere estetic. La fel face si autorul acestui articol, dintr-o naivitate inconstienta care e ruda cu rautatea. Il deranjeaza „imaginea”, cum se vede cersetoria in ochi strainilor. E mai preocupat de sensibilitatea estetica a trecatorului belgian decat de problemele grave de subzistenta cu care se confrunta cersetorul. Cersetoria e o problema pentru autor doar pentru ca se vede. In nici un moment nu se intreaba cum au ajuns sa cerseasca, daca chiar isi doresc asta, ce alte optiuni au, ce am face noi in locul lor. Vrea doar sa ii duca la poltiei, ca si cum politia ar fi solutie a problemelor sociale. O mostra de gandire primitiva.

  20. Le mulţumesc tuturor celor care şi-au postat gândurile, temerile, obsesiile sau sugestiile aici. Le mulţumesc şi celor care mint, dezinformează cititorii, fac “mişto” sau mă denigrează aiurea. În loc de concluzie – discuţia va continua, cu siguranţă, dar nu neapărat cu participarea subsemnatului, este treaba profesioniştilor, eu nu am tras decât un nou semnal de alarmă – voi alătura mai jos, cu acordul autorului, un fragment dintr-unul din mesajele pe care le-am primit pe cale privată zilele acestea:
    “Faptul ca-i priviti cu umor pe acesti postaci, este, dati-mi voie sa v-o spun ca psiholog si terapeut, cea mai buna optiune…! Alaturi de obsedatii politically correct, care au pierdut orice contact cu realitatea, cei cativa reprezentanti ai ongurilor tiganesti care au postat mesaje la articolul dvs se dau de gol si se vad de la o posta. Nu este prima oara cand ma distrez cu prietenul meu, foarte bun specialist in IT, care a despistat dupa IP pe cei cativa semnatari. Unii au devenit postaci de profesie, ii cunoastem ca pe niste cai breji. Si fac asta pe toate siteurile care vorbesc despre tigani.
    O precizare: alaturi de prietenii si colegii mei, toti tineri, max. 30 de ani, am decis sa nu ne ascundem in spatele numelui de “rom”, ci sa continuam sa ne spunem tigani! Asa cum s-a petrecut sute de ani, asa cum isi spun si confratii nostri din occident (gitanes, gipsy samd). Terapeutic, numai astfel ne putem depasi conditia: sa ne innobilam numele. De la Vasile Parvan pana la Banel Nicolita, sint foarte multi tigani care ne fac cinste…
    Problema pe care probabil nu ati sesizat-o este ca alaturi de calitati avem doua mari defecte: sintem foarte mandri si avem tupeu urias. Asa se explica faptul ca, alaturi de smecheria specifica, anumiti postaci ai ongurilor tiganesti care s-au simtit atinsi direct au inceput cu acuze prostesti (rasist, articol imatur, samd) ori au pornit, din nou, sa acuze autoritatile. Iarasi ca terapeut vorbesc: atata vreme cat noi tiganii nu ne vom privi cu curaj si onestitate in asemenea oglinzi (caci asta este excelentul dvs articol, am calatorit mult in occident, stiu ca aveti perfecta dreptate in tot ceea ce ati scris!) nu vom iesi din… tiganie. Drumul e lung, va dura, cum spuneti, multe generatii, dar este timpul sa-l pornim, pragmatic, chiar noi, astia mai tineri…!
    Nu uitati, va rog, sa-mi spuneti unde ati gasit informatia cu copiii tiganilor de la manastirile din Moldova, fiindca sinteti primul care o scrie cinstit, dupa stiinta mea, si va astept cand ajungeti pe la Bucuresti sa ne cunoastem direct. Va multumesc pentru buna credinta, onestitate si franchete!”…

    • Cateva reactii in plus:
      1. Doar eu am folosit „imatur” si nu sunt membru al nici unui ong tiganesc. Si daca as apartine unuia, ce ar demonstra asta? Ca sunt „de-al lor”, si de aia nu am dreptate?
      2. Ceea ce ma deranjeaza cel mai tare in articol este ideea ca atunci cand strainii au de-a face cu fapte precum cele pe care le relateaza autorul nu ar cunoaste imaginea reala a Romaniei, ci o imagine falsa: „europenii pun azi semnul egal între România şi ţiganii care au invadat în ultimii ani Europa, aducându-se astfel în planul secund cultura română şi România reală.” De ce nu ar fi asta tot o Romanie reala? Toti acesti tzigani sunt tzigani romani, cetateni ai Romaniei, crescuti si educati in Romania, deci ne reprezinta foarte bine.
      Iar pe toti acesti cercetatori romani straluciti care lucreaza in strainatate nu-i cunoaste nimeni? Mult mai multi romani decat tzigani au invadat Europa in ultimii ani, si deci inevitabil, strainii vor avea de-a face si cu acestia. De ce efectul lor e mai putin important cand vine vorba de imaginea Romaniei? Sigur, imaginea pe care o are un strain despre Romania va fi intotdeauna partiala, nimeni nu poate pretinde ca cunoaste realitatea sociala din Romania in totalitateai ei. Dar toate aceste categorii sociale arata ceva real despre Romania.
      3. Chestiune rasismului. De ce crede autorul ca faptele hotilor si sarlatanilor preveniti din Romania nu sunt reprezentative pentru societatea romaneasca? Probabil pentru ca crede ca aceste fapte nu sunt comise de persoane care sunt dpdv etnic romani. De ce crede asta? Pentru ca individul din tren era „negricios”. Multi romani sunt negriciosi, probabil ca autorul imi va da dreptate. Pe deasupra, chiar daca multe fapte de infractionalitate sunt comise de tzigani, multe altele sunt comise de romani. Nu cunosc procentaje, dar cunosc
      suficiente example ca sa stiu ca e asa. Ca nu toti tziganii sunt infractori e o banalitatea. Ca nu toti infractorii sunt tzigani e inca una. Atunci? De ce asocierea unei etnii cu infractionalitatea? Daca vrem cu adevarat sa nu fim axati drept rasisti, ar fi fine sa evitam astfel de indetificari, inevitabil false si daunatoare.

  21. nu prea sunt convins de povestea cu trauma si cu tinutul de minte al unei istorii vechi de peste 150 de ani…[nu sunt sigur dar parca eliberarea tiganilor din robie s-a facut cam in vremea lui Cuza; desigur pot sa ma informez insa nu cred ca-i asa de important, data aproximativa e suficienta pentru subiect].
    Or fi existand documente scrise in privinta impartirii robilor la manastiri insa probabil ca le citesc doar… cei care stiu sa citeasca, si carora le pasa caci tiganilor nu cred ca le pasa mai mult decat de generatiile contemporane. Cat despre traditia orala nu cred ca exista legat de subiectul asta. Testul cel mai direct e sa intrebati un tigan-doi la intamplare. Ia vedeti si spuneti-ne si noua.

  22. De ce când vrem să jignim o persoana, apelam atât de des la cuvântul „țigan”? De ce considerăm această etnie ceva atât de disprețuit, încât includerea cuiva în aceasta categorie subminează total acea persoană? Cum s-a ajuns la acest stereotip? Probabil că nu putem răspunde la această întrebare fără o cercetare atentă a evoluției relației dintre romi și populația majoritară de-a lungul secolelor. Totuși, putem încerca să vedem mai departe de această percepție generalizată. Putem face un efort pentru a observa o persoană reală ca fiind o persoană cu calități și defecte, o persoană care poate provine dintr-un mediu mai puțin favorabil, dar care are vise și speranțe, care vrea să fie respectată și să trăiască o viață frumoasă alături de noi, o persoană care poate fi cu facultate sau neșcolarizată, o persoana care trăiește într-un apartament sau poate într-un „palat”, o persoană care poate lucrează sau poate trăiește din ajutor social, o persoană ingrijită și elegantă sau o persoană căreia nu îi prea pasă de igiena proprie. La urmă de tot, ți persoanele care nu aparțin etniei rome pot avea unele din defectele pe care le reproșăm „țiganilor”, la fel cum mulți rromi nu le au. Fiecare persoană trebuie respectată și trebuie apreciată pentru ceea ce este ea, nu trebuie discreditată conform unui raționament simplist și generalizant. Nu numai că nu trebuie să-i judecăm pe ceilalți după paterne prestabilite, dar trebuie să încercam să-i oprim și pe cei din jur în a face asta. Haideți să trăim într-o societate mai unită, mai frumoasă și mai respectuoasă! Haideți să creăm această societate începând cu cei de alături, și haideți să folosim mediul online pentru aceasta! Haideți să nu-i jignim pe cei altfel din respect pentru ei și pentru noi!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Marius Vasileanu
Marius Vasileanu
MARIUS Vasileanu este jurnalist şi profesor de istoria religiilor. Ultima carte publicată: „Recurs la generozitate. Întrebări despre limitele antropologiei creştine” (Editura Eikon, 2011).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro