joi, martie 28, 2024

Timișoara pe înțelesul celor care n-au văzut-o încă

În după-amiaza anunțului că Timișoara e orașul ales pentru a fi Capitală Culturală Europeană în 2021, câțiva tineri s-au adunat în fața Filarmonicii să își exprime bucuria, alți câțiva au alergat în fața Operei sperând să găsească Piața Revoluției plină de entuziaști. N-a fost multă lume, iar trecătorii care animă de obicei locul vineri seară și-au văzut de drum. E de știut că timișorenii nu sunt ușor de scos din papuci. O știu trupele de muzică aflate în turneu, o știu actorii, o știu orchestrele, o știu firmele care vin cu oferte. Cetățenii orașului au în sânge, sau primesc pe parcurs, deprinderea de a cumpăni, de a vedea dacă e ceva serios,  dacă ”merită banii”. O știu și politicienii, de aceea uzează adesea de șiretlicuri pentru a diminua vigilența pragmatică a comunității. Când au ieșit în decembrie 1989 să apere un pastor reformat în Piața Maria, exact pe locul unde fusese executat Gh. Doja cu cinci secole înainte, timișorenii au intuit că solidaritatea e importantă împotriva unui regim represiv. La Revoluție, oamenii n-au stat în casă. N-au stat nici după aceea, în anii ’90, când au simțit că li se confiscă Revoluția. ”Jos Iliescu!” a rămas valabil, orașul s-a manifestat rebel față de neocomunism multă vreme, până când, subminat de oboseală și amețit de confuzia combinației șmechere numite USL, a cedat  trendului politic cețos care stăpânește România, uitând de punctul 8 al Proclamației.

Timisoara - FOTO Anca Maldarescu
Timisoara - FOTO Anca Maldarescu

Cine s-a nimerit prin oraș toamna trecută sau în iarna acestui an, cu gândul să vadă locul, a plecat nervos: centrul era încă inaccesibil, piața barocă a Domului și Bisericii Sârbești era sub ocupația mormanelor de piatră cubică, străzile din zona centrală, ca și Piața Libertății, așteptau pavajul. Circulația îi isteriza pe locuitori în fiecare zi. În vara asta însă piețele istorice, legate prin străzi pietonale și decorate cu lucrări de artă urbană, sunt animate de zeci de terase standardizate, iar magazinele din zonă, crunt lovite de prelungirea lucrărilor, s-au străduit să alinieze vitrine mai moderne decât cele anterioare cu aspect de bazar. Încep să apară și restaurante cochete, unde se mănâncă bine. Era și cazul, fiindcă, vorba unui hâtru, Timișoara avea vreo 200 de cârciumi și niciun restaurant. Ochiul critic al timișorenilor a fost mereu vigilent, chiar dacă edilii s-au supărat: Piața Libertății, cândva umbrită de arbori, locul unde prima iubită a lui Beethoven a locuit și s-a stins din viață, n-a mulțumit gustul public fiind poreclită ”Piața Roșie”, iar controversele în jurul unor lucrări de artă așezate în zona centrală încă nu s-au stins. Nici palmierii primarului Robu n-au scăpat de ironii, urbea primind temporar supranumele de ”Palmișoara”, spre iritarea edilului șef.

Ce-i drept, Timișoara se află de câțiva ani într-un proces de reconstrucție, datorat proiectelor europene demarate de fostul primar, țărănistul cu patru mandate, Gh.Ciuhandu, și duse mai departe de actuala echipă municipală. Nicolae Robu e ambițios, chiar zilele acestea cheamă oamenii la miting în 24 septembrie pentru centura orașului, lasată mereu la coada Masterplanului de Transport. Cu presa însă dl. Robu nu e în relații bune, fiindcă suportă greu să fie contrazis, sau, Doamne ferește, criticat.

În Timișoara, oraș mare, de peste 350.000 locuitori, bătând spre 400.000 când vin studenții, calea ferată trece prin centru, tot în centru se află pușcăria și universitățile. Criza penitenciarelor n-a afectat stabilimentul timișorean de pe str. Popa Șapcă, modernizat mult înaintea altora, având televiziune și stație proprie de radio și primind periodic în incintă spectacole de muzică și de teatru pentru deținuți. Universitățile de stat din Timișoara și-au păstrat rangul academic, chiar dacă și ele suferă azi din cauza diminuării numărului de studenți și a scăderii standardelor, însă cele private n-au rezistat, închizându-se treptat. Presimțind vremuri negre, Universitatea de Vest,  fondată prin decret regal în 1944, a intrat într-un consorțiu universitar pentru a-și consolida poziția pe piața academică. Deși ies zeci de mii de absolvenți de pe porțile universităților și liceelor, în Timișoara firmele găsesc cu greu mână de lucru, rata oficială a șomajului fiind sub 2%. Meșterii unguri sau nemți – tâmplari, pantofari, zugravi, acordori de piane – sunt pe cale de dispariție. Aproape de granițe, la 3 ore pe autostradă de Budapesta și la 2 ore de Belgrad, timișorenii învață de mici drumul străinătății.

Dar viața unui oraș nu este doar centrul, fie și impresionant, cu  cele două clădiri emblematice, Opera și Catedrala ortodoxă, cu clădirile în stil Secession, unele păstrând urmele gloanțelor trase în decembrie 1989, cu teatrele sale în trei limbi – română, maghiară, germană – cu promenada căreia bănățenii îi spun tot Corso, ca pe vremuri. De știut că Timișoara nu are mahala, deși a stat 164 de ani sub turci, de unde și numele unui cartier, Mehala, azi o zonă rezidențială scumpă. Orașul a păstrat structura vieneză, cu cartiere policentrice, numite și acum Josefin, Elisabetin, Freidorf, Lahovari etc. S-au adăugat cartierele de blocuri de pe Calea Șagului, din Circumvalațiunii, din Mircea cel Bătrân ș.a. care încearcă să iasă din nota de gri rămasă de pe vremea comunismului. Mai cu avânt după anul 2000 a început construcția mall-urilor și hipermarketurilor. Cel mai mare mall se află tot în buricul târgului. Cele mai urâte locuri au devenit fermecătoare datorită operelor de street-art realizate de acțiunea FisArt cu concursul Facultății de arte plastice: ziduri cenușii, conducte ruginite, pasaje întunecate altădată găzduiesc acum personaje utopice în culori tari.

Deși ușor exclusiviști, rezervați în a-i adopta necondiționat pe cei așezați aici, timișorenii sunt sensibili la moștenirile lor străine, cu care se fălesc. Li se pare firesc ca orașului să i se spună ”Mica Vienă”, acesta fiind până în sec. al XX-lea un oraș cu populație preponderant germană, chiar dacă recunosc că patrimoniul arhitectural Secession/Art Nouveau, construit de arhitecții austrieci, s-a coșcovit. Orașul s-a edificat după planurile militare ale capitalei imperiale, pe ringuri, închipuindu-se o Vienă mai mică, au fost construite clădiri după planuri folosite în capitala Imperiului, fiindcă austriecii erau economi și foloseau la maxim resursele. Cartierele tradiționale, cu case mici și grădini mari, sunt azi vânate de investitori și suferă un proces de densificare, strategie greșită a municipalității. Râul Bega, canalizat de inginerul Ybl, a fost mult timp uitat uitat ca șenal navigabil. Cine vine acum în oraș poate parcurge traseul de parcuri de pe malurile Begăi, dotat cu piste de biciclete și locuri de odihnă și de plimbat câinii. Au sosit recent șapte vaporașe incluse în planul de transport public, botezate cam pompos cu nume de voievozi.

Timișorenii acceptă că Timișoara este ”orașul rozelor”, fiindcă au aflat ce poveste fabuloasă se află în spatele denumirii:  două familii aristocratice de florari, Mühle și Niemetz, au înnobilat orașul cultivând peste 1400 de soiuri de roze exportate în tot Imperiul Austro-Ungar și la case regale din toată Europa. Árpád Mühle a devenit un peisagist recunoscut, autor al planurilor Cișmigiului, dar și al grădinilor imperiale din Petersburg. În prezent, cu toate protestele de stradă ale timișorenilor, cu toate intervențiile în justiție, frumoasa casă Mühle de pe Bul. Mihai Viteazu, cândva Bischof Gasse, n-a putut fi smulsă din mâinile clanurilor țigănești pentru a se tranforma într-un Muzeu al Rozelor. Neputințele României sunt și neputințele Timișoarei.

Timișorenii sunt mândri de diversitatea care domină cultural și confesional orașul. Cel mai convingător a descris atmosfera reală de înțelegere din vremea copilăriei sale petrecute în cartierul Lahovari, Béla Kamocsa, muzician celebru, fondatorul trupei Bega Blues Band: ”Strada era o imagine a Timişoarei în mic, diversă şi plină de personaje pestriţe. Includea multe dintre etniile oraşului. Edy era şvab, Ionel, jumătate român; eu, ungur. Gemenele sârboaice, cu un tată sever, colege ale soră-mii, locuiau la capătul străzii. Nu lipseau evreii şi nici sângele italian, care curgea chiar în casa de lângă a mea, în familia lui Toni Avramescu. Aveam şi două lesbiene pe stradă – sau cel puţin aşa se şuşotea. Nu le avea nimeni treaba, atât doar că uneia i se zicea „

bácsi”, adică „nenea”, pentru că se îmbrăca mereu în costum”. Rămâne însă întrebarea dacă, uneori, minunata conviețuire nu este decât o bine strunită indiferență. Fiindcă, atunci când e vorba de țigani, timișorenii nu sunt la fel de dispuși să se accepte unii pe alții. Palatele țigănești în număr de peste 70 în Timișoara, construite cu meșteri de la Casa Poporului după pozele unor palate italiene sau franțuzești, bogăția sfidătoare a unor clanuri care au pus mâna prin corupție pe zeci de case interbelice (clanul Cârpaci are 146 de proprietăți în Timișoara!), toate acestea provoacă intoleranță și indignare. E semn de inteligență faptul că dosarul candidaturii pentru titlul de Capitală Culturală Europeană dezvăluie aceste carențe și include o strategie de creștere a civismului timișorean sub sloganul ”Luminează orașul prin tine!”

Palat tiganesc la Timisoara
Palat tiganesc la Timisoara

Timișoara pare un loc fără ”baroni locali”, ceea ce e o aparență. Aici controlul, inclusiv cel politic, se manifestă diferit. Orașul a fost împărțit după 1989 între afaceriști arabi de genul lui Iskandarani, clanuri de rromi și cupluri de ”frați”(aici frații Cristescu și frații Tender sunt exemple la îndemână), care și-au însușit prin privatizări chestionabile și cârdășii politice patrimoniul industrial timișorean, transformându-l în afacere imobiliară. Arabii s-au mai rărit, unii dintre ”frați” au rămas plasându-se în topul bogaților țării. Noroc cu investițiile străine, cu multinaționalele care au marcat în bine economia locală, dar au și ridicat prețurile. Acum, când Timișoara va beneficia de importante infuzii de capital pentru infrastructura culturală, se pune problema cum să fie ținuți ”baronii” clandestini departe de sacul cu bani, de care ar trebui să beneficieze cetățenii.

Monumentul Sfintei Treimi, iarna. Autor: usabin
Monumentul Sfintei Treimi, iarna. Autor: usabin

Statistic, Timișoara stă bine: 24 de biblioteci, 19 cinematografe, 11 săli de conferinţă, 14 galerii de artă contemporană, trei teatre, patru muzee, o Filarmonică şi o Operă, patru spaţii culturale, 47 de situri de patrimoniu, 24 de şcoli, opt centre ale industriei culturale şi creative, 340 de pieţe şi curţi interioare, 18 clădiri publice şi comerciale şi două centre de tranzit pentru refugiaţi. Premierele sunt, de asemenea, de fală: 1717– prima fabrică de bere din regiune, 1867 – primul oraș cu tramvaie trase de cai,1884 – primul oraș european cu iluminat public electric. Poate exagerat, Herta Müller, laureată a Premiului Nobel pentru literatură în 2009, e trecută în pachet, fiindcă e născută în Banat și a studențit la Timișoara, deși timișorenii n-au apărat-o când a fost hărțuită de Securitate. Nume ”faine”, cum zice bănățeanul, fac parte din istoria culturală a orașului, de la Eugeniu de Savoya, Florimund de Mercy și Carol Robert de Anjou, la Sever Bocu, până la celebrități ca actorul Johnny Weissmüller-Tarzan, soprana Aca de Barbu, Francesco Illy, inventatorul expresorului de cafea, Ioan Holender, cel mai longeviv director al Operei din Viena și alții. Ce a rămas valabil în timp, este apetența pentru nou și creativitatea. Dar ce oraș nu are o istorie demnă de admirație?

Căzută pe gânduri de un timp, mai rar dispusă la proteste și rebeliuni, ușor inertă, Timișoara avea nevoie de un impuls care să îi readucă entuziasmul și spiritul. Titlul de Capitală Culturală Europenă constituie un stimulent flatant, pe termen lung. Fiindcă un oraș nu trăiește numai prin bunăstarea sa, ci și din proiecții simbolice, din mândria locală și din vise. O descriere simpatică culeasă de pe Internet întregește acest portret incomplet al comunității timișorene:Ești timișorean: dacă spui „huțulus” în loc de leagăn, dacă ai băut măcar o bere la ”Cățeaua leșinată”, dacă bunică-ta e ”buna”, nu ”mamaieeee!”, dacă ți-ai dat măcar o dată întâlnire pe Corso, dacă vorbesti cu ”mi-s” și îți inviți prietenii la o “cafă”, dacă ai cel puțin un șef oltean, dacă înainte de 1989 ai fumat Vikend și Sopiane, ai savurat Cipiripi și Eurocrem și ai idee ce înseamnă ”Jó napot”, ”Danke”, ”Ćekaj malo” și ”Crtani film”, dacă ți se luminează fața atunci când ești plecat și auzi de ”Cimișoara”.

Graffiti, Timisoara
Graffiti, Timisoara

Casa Muhle
Casa Muhle

Distribuie acest articol

52 COMENTARII

  1. Un excelent articol, care rezoneaza perfect cu parerea mea despre Timisoara. Felicitari pentru articol si pentru obiectvitate doamnei Armanca.

  2. oare citi mai sint timisoreni acolo ?
    formarea poporului romin si a rominiei omogene, unite si indestructibile isi arata si aci consecintele
    ” La Revoluție, oamenii n-au stat în casă. N-au stat nici după aceea, în anii ’90, când au simțit că li se confiscă Revoluția. ”Jos Iliescu!” a rămas valabil, orașul s-a manifestat rebel față de neocomunism multă vreme, până când, subminat de oboseală și amețit de confuzia combinației șmechere numite USL,” de ce mie imi suna fals, chiar manipulator , paragraful !?
    mama rominilor a cerut ca orasul sa fie sters de pe fata pamintului; tovarasul iliescu cu gashca au gasit alta solutie, iar romini de bine, oameni blinzi, harnici si ospitalieri, cred ca sint incintati

    • tu nu ai obosit sa vorbesti prostii?
      Cea pe care o numesti „mama rominilor a cerut ca orasul sa fie sters de pe fata pamintului” probabil ca a fost mama ta, dar nu a romanilor, dusule invirtindu-te.

      • sinteti foarte prezent cu comentari aci domnule victor
        io asa imi amintesc ca mama era tovarasa, iar tatal rominilor, Marele Conducator; asa era scris in ziarele vremi in care comunisti isi spuneau comunisti inca si nu capitalisti ca azi. sinteti prost crescut, ca mai toti oameni noi
        poate dupa ce au ucis o multime de oameni ( care ptr aducere aminte strigau cu speranta: Azi in Timisoara,miine in toata tara !) comunisti au fost surprinsi ca mama lor le a cerut sa stearga orasul de pe fata pamintului. au ales o metoda mai blinda: au incarcat olteni ( oameni cu cel mai inaintat spirit civic), i au dotat cu bite frumos slefuite si i au trimis la Timisoara. apoi au inceput revolutia intregului popor rominesc sau revolutia furata

        • Domnule Dusu, nu stiu daca ce comentati e gluma sau e ceea ce ganditi. Ce stiu precis si se vede cu ochiul liber e ca habar n-aveti de limba romana si de gramatica ei. Batranetea nu este o scuza !!!

          • e ceea ce gindesc, spus intr un mod mai glumet ; imi cer scuze daca gresesc esprimarili, iar gramatica ce i drept de la o virsta te induce in ieroare; nu reusesc sa tin pasul cu academia romineasca i din a si a din i
            da apropo; stiu moldo-vlahi si au luat numele de romini, iar apoi cu argumentul limba au inceput sa si esprime pretentiili teritoriale.oare ptr cuvintul roman au drepturi de autor !? ca romani is mai vechi si stau la Roma

    • Domnule DUSU se pare ca aveţi ceva contra limbii române. De aceea va spun că în şcoala primara s-a învatat ca ROMÂNIA se scrie cu „” nu cu” Δ, la fel ca şi ROMÂN nu romIn.
      Poate vă aduceţi aminte … sau nu?
      La felul în care „scriţi” mă cam îndoiesc de cultura Dumneavoastră.

    • FSN-isti au introdus doi cai troieni in Timișoara. 1° Ciuhandru. 2° FAMIGLIA Sârbu-Ponta. Rezultatul e dorința timișorenilor de a se înfrăți cu băimăreni si cu râmnicu-vâlceni. Fiți atenți ,după dispariția nemților si a ungurilor din Banat nu se poate vorbi de valori bănățene.

  3. Din pacate, aveti dreptate doamna. Ati fost echidistanta in aprecieri. O sa fie confiscata politic desemnarea Timisoarei. Ce pot sa spun, ca de la actualul primar, nu mai avem Targulde Carte Gaudeamus? Sau ca pentru acele „opere de arta” din spatele Parcului copiilor, care au fost catalogate ca fiind urite, primarul i-a facut dobitoci pe cei care le-au clasificat astfel, uitind ca el a fost cel dintii care a vrut sa le mute. Cu aceasta desemnare, vom mai avea din nefericire vreo doua-trei legislaturi cu onor domn primar.

  4. Excelent articol, Brindusa! Pe parcursul celor 10 minute cat l-am citit m-ai trecut prin toate emotiile si starile: am si ras si am si plans, m-am si induiosat si m-am si revoltat! Felicitari! Te imbratisez cu drag!

  5. Bine scris!
    Si nu doar pentru cei care n-au vazut-o, ci si pentru noi, timisorenii.
    Am uitat cat e de frumoasa si cat de privilegiati suntem ca ne-am nascut si am crescut aici, intr-un mediu tolerant, respirabil, civilizat, educat. Care si-a pus amprenta facandu-ne mai buni.
    Dar am uitat si ca suntem datori, ca niste banateni falosi ce suntem, sa fim fruncea, nu musai in fala bolundzasca, ci si in omenie, in respect si chibzuiala. Dam vina pe vinituri prantu tot ce nu-i randuit si nu bagam in sama unde gresim noi, falosii.
    SI ar mai fi ceva. Banateanul in general si timisoreanul in special nu sufera de acel complex de inferioritate ca esti roman, o natie de hoti si lenesi, de asistati sau mai stiu eu ce. Nu vei auzi foarte des plangaciosi de genul asta, pentru ca fala nu pusca prea bine cu asa ceva.
    Nici patriotarzi de mucava nu vei gasi prea multi. Traim de mici copii in realtii bune cu vecinii nostri „macar” ca-s unguri, slovaci, sarbi sau svabi.
    Da, cu romii e mai greu, dar daca ne gandim ca nu sunt doar „bastani” ci si oameni simpli ca noi, carora le-m si uitat etnia, sunt absolut „normali” si nu ai de ce sa te gandesti acum ca sunt romi daca nu te-ai gandit o viata lucrurile parac stau altfel. Si ei sunt mandri ca sunt timisoreni, aceasta apartenenta ne uneste mai mult decat ne despart altele.
    P.S. Ma gandeam la un motiv de ne-fala, ca sa zic asa. Radio Timisoara nu e fruncea, radio Resita i-a luat-o inainte, mult. LA TVR nu stiu, dar radio-ul preferat al sotiei (ea ascilta mai mult, cand lucreaza) nu e Timisoara. Nici pe departe.

    • Sunt banatean din cei vechi si din strabunici in nepoti, An crescut intr-o comuna mare, pe atunci fara cale ferata, dar cu RATA(cum se spunea pe atunci) printre romani, șvabi , cativa sîrbi si …tigani. Am avut trei colegi de clasa tigani sadea , care pana la caderea zapezii veneau la scoala desculti. Tremurau de frig in banci, mancau cu noi din merindea noastra de-acasa, ne mai si suportau trasul de par si glumele dure razand dimpreuna(uneori !) pana au ajuns… oameni. Unul a ajuns maistru intr-o uzina , altul muzicant la fostul restaurant ”Imparatul Traian ” din Sibiu ,celalt medic stomatolog ” facut” la Timisoara, azi emigrant vechi(dinainte de revolutie) in Australia si casatorit cu o tiganca din Turnu Severin, profesoara de geografie.In scoala germana erau si acolo tigani ” nemtizati ”(doi gemeni ) care au fost ei si familiie lor , primi plecati in RFG dupa razboiul de-al doilea. Tatal lor tigan era din Lugoj ,sofer la autobuzele RATA. de care vorbeam, Dar asta e demult,demult, draga domnule, de pe vremea cand oamenii erau… oameni si tiganii …”tigani”, care-ti spuneau ”multam ” un …an intreg pentru ca le-ai adus de acasa o pereche de bocanci stalciti si o pereche de ciorapi de lana.

      • io va multumesc domnule ! nu s banatean, doar din Ardeal si am simtit la fel; da asta pina sa devina frati, banateni si ardeleni

      • Ei, acuma io le spun romi, ca tigan a devenit o insulta, la fel ca taran :) (bai tigane nu e departe de bai tarane, sau tractoristule)
        Lucrurile s-au mai schimbat, si inca de mai multe ori. Acum stau la tara, avem o comunitate insemnata de romi si simt pulsul
        A fost o perioada in care au mers „pe Franta”, au facut bani si satele s-au umplut de niste chestii carora ei le spun case. Nu stiu de unde vine bolunzala asta, unul are fo 4 una langa alta, n-a pastrat nici macar aliniamentul,plus ca toate sunt in alt stil. Altul are si el fo 4 (sau 5) toate identice, dar de marimi diferite. Au bagat averi in ele si nu sta nimeni. Nici sanse de vandut nu sunt la cum arata. N-am inteles niciodata de fac asta, nu sunt oameni foarte bogati, le-au facut in ani si ani, cate putin in fiecare an.
        La altul i-am dus pamant sa-si umple fundatia la casa. Casa era gata , cu acoperis si perdele la fereastra! In camera pamant la cota zero.
        In schimb cei tineri si umblati sunt OK. Case „normale” , comportament civilizat. Chiar nu ai ce comenta, cat de ciufut ai fi. Ei, nu toti, dar in buna parte.
        Este un alt fel de omenie, in care nimeni nu trebuie sa multumeasca nimanui, doar sa ne respectam. Nu sunt priviti ca niste paria, nici „ei” nu mai sunt porniti pe furaciuni sau alte chestii, sunt multe familii mixte, desi de regula nu rezista foarte mult. Nu e totul atat de roz cum pare, dar lucrurile merg spre bine…spre deosebire de alte locuri. Din care se cam zbiara la noi.

        • io am simtit alt puls la comentariul la care faceti referire; o alta epoca, alte vremuri, o alta morala ! dvs ori n o cunoasteti ,ori doriti sa subtiati smintina
          casele tiganilor daca nu sint aliniate si nu respecta o arhitectura e treaba statului rominilor si nu a tiganului
          tiganii dumitale isi fac case mari din acelasi motiv care ii face pe conducatori patriei rominilor sa isi ia doctoratele

  6. Am stat anul trecut cred ca vreo 4 luni in Timisoara . Am venit cu dorinta sa descopar Timisoara , cea care era un brand chiar mai mare decat Romania dupa Revolutie , Banatu’ e fruncea …Oribil realitatea mi-a aratat , un oras impartit intre mafia tiganeasca si cea araba . O mizerie generala , lipsa de drumuri asfaltate in centru vechi , un campus plin de studenti cu fete de salahori , adunati de pe drumuri ,un oras in care cu greu mai gaseai un roman neaos … Oribil !

    • Of, ne-ai demascat!
      Nu iti fu, muica, mila de noi? ce-ti facuram asa urit?
      Nu iti gasisi un „giob” pe masura ta? te-au respins fetele (ca „fetele de salahori” din campus erau insotite de fete, erau urite? oribil, ti-au murdarit retina). Zici ca ai dat in gropi chiar in centrul vechi”, pai, cum nu ai observat? se lucra, muica (afla ca acum, cind e gata, exista si timisoreni nemultumiti, dar nu din motive de un neuron).
      „Oribil” @ edrin, tu esti produsul lui nenea Iancu: „Simţ enorm şi văz monstruos”
      :P :D

    • Cred că mai bine te duci tu încet încetişor de unde ai venit … Dr.Tr.Severin, Tg.Jiu, Slatina sau Craiova. Ca să cureţi mizeriile de pe acolo, pentru că aici nu-ţi place nimic!

      • Să știi că și Ljubljana se crede tot un fel de Mică Vienă, ba chiar la un mod ceva mai justificat decât Timișoara. Toate orașele mai răsărite din Imperiu încercau să copieze Viena, până și la Cernăuți se poate vedea asta.

        • @ Harald,
          e asa cum spui (uitind sa precizezi ca Bucurestii aveau pretentii de micul Paris).
          In ajutorul comisiei cumparate de mafia tiganeasca si araba, mai aduc si eu niste argumente:

          Judetul Timis (Timisoara jumatate din el) a dat Statului Roman, din taxe si impozite, anul trecut, 433 de milioane de euro.. Inapoi, de la bugetul de stat, s-au intors 188 de milioane. Adica dai statului 100 de euro, iar el iti inapoiaza 44 de euro.
          O paralela: judetul Vaslui daca da 100 de euro primeste de la bugetul de stat 158 de euro.
          Asta-i o mica mare diferenta facuta de mafia tiganeasca si araba care le sta unora pe neuron.

          • Mda.. daca nu spuneai asta, parca nu erai banatean! Imagineaza-ti ca la fel fac si Clujul si Brasovul si Ploiestiul si Constanta si altele! Nici nu mai vorbesc de Bucuresti, care e de patru ori mai mare decat tot judetul Timis! Si…mai imagineaza-ti ca dati bani si pt Caras(banateni de-ai vostri)…care nu sta mult mai bine decat Vasluiu’!

  7. Excelent articol Brandusa!!!!
    Ma bucura ca nu s-a confirmat parerea acelora care ziceai ca Timisoara nu are nici o sansa fata de Cluj sau Iasi in aceasta competitie. Pesimismul Timisorenilor contrazis de VICTORIA obtinuta confirma faptul ca nu s-au inteles CRITERIILE DE EVALUARE, care nu erau nicidecum legate de o sala Polivalenta Noua, sau de un aeroport modern si nici de o gara recent modernizata. Cei care au pregatit Dosarul de candidatura au inteles perfect atuurile Timisoarei pentru a castiga mult ravnit-ul titlu de Capitala Europeana a Culturii si le-au prezentat in mod corespinzator. Cu acest impuls Timisoara are sanse ca in scurt timp sa-si rezolve problemele majore legate de infrastructura rezultate in mare parte dintr-o planificare defectuoasa, realizare incoerenta (care nu respecta conceptele de inginerie economica) si lipsa sprijinului politic de la centru.

  8. Un oras inghesuit, cu drumuri pline de gropi, cu un centru efectiv tiganesc, pentru ca pe arterele principale toate casele au fost cumparate de tigani. Traficul e ca-n jungla, ca pieton esti in pericol si din cauza soferilor care nu dau prioritate la trecerile de pietoni, si din cauza biciclistilor care circula pe trotuare.

    Transportul in comun se face cu tramvaie nemtesti din anii 60, care trebuiau de mult topite, si cateva troleibuze si autobuze moderne ce-i drept, dar care vin din ora-n ora.

    Calea ferata trece prin mijlocul orasului dar gara arata jalnic. Taximetristii smecheri te intreaba pe unde sa te duca la destinatie ca sa vada daca esti sau nu localnic si sa te plimbe aiurea ca sa umfle tariful.

    Nu stiu cu ce a impresionat Timisoara. Poate cu preturile europene.

    • Singura afirmatie corecta din spusele tale „Nu stiu cu ce a impresionat Timisoara.”
      Este de apreciat sinceritatea ta: strainii din comisia de desemnare erau niste habarnisti daca tu nu sti. Oare cine i-a numit acolo? Sa fi fost mina mafiei tiganesti si arabesti? Precis :P
      Dar iti dau eu un pont: a fost aleasa Timisoara pen`ca urmeaza un alt presedinte fost primar: dupa Basecu, Iohannis, urmeaza Robu. Care a fost Rector ( unul bun, zic gurile rele), nu doar un profesoras de liceu.

    • Nu pot fi de acord decit partial cu descrierea dezastruoasa pe care ati facut-o .
      1.Orasul nu e inghesuit.Centrul este cel construit de austrieci,nu este re-construit de Ceasca ca sa „beneficieze” de „largi magistrale” ect etc
      2.nu toate strazile sint bune ,dar sint numeros mai multe orase din RO cu strazi mai proaste.
      In fapt arterele principale ale TM au fost refacute acum 12-14 ani ( cind alte orase inca nu visau sa-si permita asemenea lucrari) .De atunci au mai avut loc doar reparatii de anvergura mica ale carosabilului .Sint putine orase in RO care au carosabilul in stare mai buna ( ma refer la arterele principale; cele secundare nu comentam,inca nu are nimeni pretentia de Germania…)
      3.Faza cu casele pe arterel principale cumparate de ztigani e o gluma.Tiganii super-bogati au cumparat parte din vile linga Parcul Rozelor si ceva pe linga piata Balcescu.Restul ce-aui mai reusit sa-si construiasca au facut de la zero( nu sint asa numeroare cum exagereaza presa; vorbin de un oras cu vreo 350 000de suflete fara ” zona metropolitana”)
      4. gara este un dezastru!!
      5. gara este in centru asa cum este normal in lumea civilizata ,ca urmare calea ferata traverseaza orasul.Doar in orasele care au „primit” gara in dotare mult prea tarziu gara este departe de centrul istoric al orasului(caz pentru multe orase din TO,in special din Regat).
      Si probleme sint destule de rezolvat in oras.Dar prefer oricind TM chiar si Clujului.De ce ? Pentru oamenii de acolo.Peste media de civilizatie din RO ( chiar cu tot cu pachetul de taximetristi hoti care stau in fata garii sa fraiereasca calatori cu tarfie umflate)
      Sa nu uit: ala e singurul loc unde te vor fraieri taximetristii.De ce ? Pentru ca (in deobste) in acest oras oamenii se respecta unii pe altii, s-a facut demult ordine pe piata de taxi din TM si singura sansa pentru cei mai hotomani taximetrsiti e sa gasesaca vreun strain de oras,la gara.

  9. Din imaginile de pe Google Maps, pare un oras frumos.
    Eu sunt din Bucuresti, poate oi fi fost un pic suparat ca nu a castigat Bucurestiul.
    Chiar o sa incerc la un moment dat sa imi fac timp sa merg sa vizitez Timisoara,vreo 2 zile, sa vad cu ochii mei,cum arata.
    Din Bucuresti ajungi usor,in Timisoara,cu avionul.
    Dar sincer, chiar daca e asa frumos,cum se vede pe google maps,tot nu as schimba Bucurestiul cu Timisoara .
    Oportunitati profesionale ca in Bucuresti,nu mai gasesti decat in foarte putine orase din lume.

  10. Imediat după anunțarea titlului de capitală culturală europeană au reînceput știrile cu scandaluri făcute de țigani în Timișoara. Bănuiesc că majoritatea acestor știri sînt născocite. Timișoara are parte în România de respect fățarnic și ură sinceră.
    În 2014 scriam: „Despre faptul că Timişoara ar fi un oraş „ţiganizat”, au scris în ultimii ani ziare importante precum „Adevărul” sau „Evenimentul Zilei”. Uneori se vorbeşte chiar de „teroarea” care ar domni în Timişoara, cum a făcut-o de pildă ziarul „Libertatea”. Din decembrie 1989 încoace Timişoara a stîrnit ura unor cercuri de pe malurile Dîmboviţei, motivul fiind chiar decembrie 1989. Diferenţa faţă de 1990 este că cei care urăsc şi ponegresc Timişoara nu se manifestă acum doar în ziarul „România Mare” ci în aproape toată mass-media dîmboviţeană şi se folosesc tactici mai subtile – în locul înjurăturii făţişe e preferată „mila” faţă de bieţii timişoreni. Inclusiv în ceea ce priveşte revoluţia din decembrie 1989, viziunea lui Vadim Tudor asupra ei – cu agenturili străine care complotau împotriva patriotului Ceauşescu – este dominantă acum şi în presa bucureşteană care se pretinde anticomunistă”.
    https://mariusmioc.wordpress.com/2014/01/27/un-moment-istoric-aproape-uitat-greva-din-decembrie-1990-de-la-timisoara-in-care-se-cerea-adevarul-despre-revolutie/

    • Da, da, da !
      Este o conspiratie impotriva Timisoarei!
      Cat este de greu sa iesi pe strada si sa vezi cine sta in casele din centrul orasului de pe langa Bega.
      Sunt doar doua orase in Romania in aceasta situatie imobiliara.
      Strehaia si…. Timisoara!

    • Domnule Mioc ; intuiesc ca sinteti romin si nu transilvanean
      poate de aici modul diferit in care io vad aceasta organizare statala,romania
      ” Timișoara are parte în România de respect fățarnic și ură sinceră” Sa stiti ca intreaga Transilvanie este perceputa asa de majoritatea regatenilor.Io nu am nici o indoiala ca cultura in Transilvania a fost mult diferita de cultura moldovenilor si a valahilor(munteni,olteni,dobrogeni)Statul rominilor a folosit crima ,minciuna si manipularea ptr a construi noul popor al rominilor.Plateste azi o multime de excroci cu patalama de i telectuali ptr a prezenta omogenitatea care nu exista
      stiu ca acolo la romanica aveti un istoric tare denigrat de organe,regatean,care a avut curajul sa spuna ca stramosi poporului romin sint comunisti adusi de bolshevici. Asta e adevarul !
      dupa ce „Programul de dezvoltare uniforma a regiunilor patriei” a fost pus in aplicare, azi ctitoriili regatenilor sint comparate cu orase, ha ha. Jaba, caramida nu poate substitui si ridica civilizational peste noapte o comunitate
      daca intr adevar informatia ar fi libera in romania, as putea afla citi timisoreni mai exista, citi banateni moldovenesti si olteni timisoresti sint azi ocupanti caselor celor ca Lazlo Tokes, as putea afla citi clujeni mai locuiesc in cluj-napoca si citi napocisti
      Timisoreni s au ridicat, apoi in citeva orase ardelene,putini s au solidarizat impotriva comunistilor; aveti cunostinta de vreo localitate din Moldova sau Muntenia ?nu mi vorbiti de bucuresti !
      in iunie 89 Polonia sub regimul Jaruzelski ! sustinut de URSS, sterge pe jos cu comunisti in primele alegeri electorale libere din blocul comunist; poporul rominilor alege in 90 si apoi in 92, comunisti in majoritate; Moldova si Valahia cap de lista; asta spune multe.
      aaa ,Marele Conducator al rominilor cerea la summitul de la bucuresti din iulie 88 al Pactului de la Varsovia, invadarea Ungariei care avea deja un guvern reformist
      articolul de fata e ptr romini de bine

      • Domnule Dusu, eu fac parte din minoritatea timișoreană din Timișoara. În orașul ăsta, de cel puțin 150 de ani, majoritatea locuitorilor sînt veniți din altă parte. Nu e ceva care a început cu statul român. Pe vremea Ungariei era aceeași situație.

    • Din exterior, timișorenii par să aibă o superioritate iritantă, cam la fel ca superioritatea manifestată de bavarezi. Și cu cât e mai modest intelectual timișoreanul respectiv, cu-atât superioritatea lui timișoreană e afișată mai ostentativ. Personal, am avut experiențe mult mai agreabile cu clujenii și cu arădenii, decât cu timișorenii.

      Sigur, pentru un București care se poate lăuda cu personalități de genul Dan Voiculescu, Mircea Badea sau Sorin Oprescu, superioritatea timișoreană trebuie să fie și mai iritantă, tocmai pentru că e perfect justificată :) Însă pentru cineva care a văzut cum trăiau la ei acasă tot felul de oameni care manifestau tot felul de superiorități, ele nu pot fi decât ridicole. Peste tot se pot găsi oameni civilizați și corect educați, a fi timișorean nu te plasează automat pe un piedestal.

  11. Pentru cei care nu au vizitat Timisoara, dar si pentru cei care cred ca e un oras urat
    http://www.banaterra.eu/romana/timisoara-fotografii
    Avem clasari in topul celor mai frumoase locuri dein Romania, la nivel de simplu turist, pe bune. nu regizate
    http://adevarul.ro/news/bucuresti/vacanta-1_524164cac7b855ff56bcb9a3/index.html
    „Timişoara este fără îndoială un loc minunat. Unul în care vizitatorul este purtat în trecut, readus în prezent, i se arată vechiul, dar şi noul, clasicul cât şi modernul, sacrul şi profanul, lumina şi întunericul. Mulţimea de clădiri monument – în număr de peste 14.000 (cel mai mare număr de clădiri istorice dintr-un oraş din România) vorbesc despre trecutul unui oraş fantastic.”
    Daca nu ma credeti nici acum, intati aici:

    http://www.eyeinthesky.ro/timisoara-vazuta-de-sus/
    „E greu chiar si pentru un timisorean sa-si imagineze orasul natal dintr-o perspectiva noua, privit de undeva de la inaltime. Incercam sa surprindem in acest proiect, tot ce e mai frumos si spectaculos in Timisoara. De la inaltime, micile “inconveniente” observabile doar de la nivelul solului devin invizibile, lasand arhitectura sa-si etaleze adevarata frumusete. Vazut de sus, prin ochiul unei drone, orasul Timisoara este impresionant si ne intareste convingerea ca traim intr-un adevarat oras european.”
    Cat se poate de adevarat. Da, sunt si inconveniente, mai mici sau mai mari, ca in orice oras, nu poti construi fara sa faci gropi, ritmul nu este intotdeuna cel dorit, dar sa spui ca Timisoara este un oras urat sau tiganesc e prea mult. Sau cum se oftica Gabriela Firea, spuanad ca in cursa pentru desemnarea capitalei europene castiga zonele mai defavorizate. Mda…ea stia din „prima” ca bla, bla.

  12. articol frumos. felicitari. si orasul probabil la fel.
    pacat de comentariile unora care plasandu-se in extreme nu inteleg ca soarele nu sta doar la apus sau la rasarit; el parcurge tot cerul, daruindu-se tuturor, peste tot. lipsa de informatie se poate ierta, gusturile pot diferi, dar micimea si ingustimea te retrogradeaza pe termen indefinit.

  13. Multumesc cititorilor si comentatorilor ca au citit, ca au inteles. N-are rost sa alungam pe nimeni, nici pe cei care iubesc alte locuri, nici pe cei carora nu le place Timisoara. Preiau comentariul frumos al luiVazilache: „soarele nu sta doar la apus sau la rasarit; el parcurge tot cerul, daruindu-se tuturor, peste tot. Lipsa de informatie se poate ierta, gusturile pot diferi, dar micimea si ingustimea te retrogradeaza pe termen indefinit”.

    • Fara indoiala ca dl Vazilache a postat un comentariu frumos, dar si MariusMioc e reusit sa sintetizeze exceptional felul in care e perceput orasul in Romania: „Timișoara are parte în România de respect fățarnic și ură sinceră.” Mai rar o asemenea sinteza ce concentreaza in citeva cuvinte o intreaga atmosfera existenta in legatura cu Timisoara.

  14. Frumos articol, felicitari! Chiar mi-a placut.
    Sunt in Timisoara de 8-9 ani, intotdeauna am iubit orasul, veneam mereu in vizita inca de prin `99. Pe atunci Sibiul, orasul meu natal nu era unul de top ci unul posac si parca uitat de lume. Intotdeauna a avut potential si substrat insa abia prin 2001 a inceput sa prinda culoare. Primarul de atunci, Johannis, a adus multe investitii, concerte, festivaluri (Festivalul International de Teatru, de Jazz sau Artmania sunt doar cateva exemple), au fost facute multe parteneriate, turistii au inceput sa laude orasul si-a reusit sa devina Capitala Culturala Europeana. S-au investit multi bani, sper ca acesti bani europeni sa ajunga si in Timisoara si conducerea sa fie apta pentru a investi in proiecte de anvergura si in ceea ce intr-adevar are nevoie orasul! Semafoare, palmieri, tot orasul in constructii, nu de asta au nevoie cetatenii!!! Astept cu nerabdare sa vad ce va urma…

  15. Tuturor celor care aveti tentatia sa priviti superior catre Timisoara din cauza problemei tiganesti, minoritate care zice-se c-ar face legea in oras (?!), va rog de fiecare data cind veti mai avea tentatia unei critici pe subiect la adresa acestui oras, sa va amintiti de articolul pe care vi-l recomand acum spre lectura, o cruda radiografie nu de ieri-alaltaieri, a raspindirii clanurilor de tigani in multe alte orase din tara, despre care media romaneasca nu gloseaza cu atita satisfactie nedisimulata ca in cazul Timisoarei…

    http://verticalnews.ro/harta-clanurilor-si-a-comunitatilor-tiganesti-bogate-din-romania/

    Si nu e singurul articol, o sumara cautare pe net va scoate la iveala o multime de alte materiale care dezvolta problematica.

    • Ceri prea mult, unora: sa citeasca si sa judece lucid.
      E mult mai usor sa arunci anatema cu „am auzit eu”
      Nu, domnule, sa raminem la ce cunosc ei: tiganii sint doar in Banat, special in Timisoara :P ;)

  16. Apropo ideea asta Timișoara = Banat = țigani, promovată intens pe malurile Dîmboviței, iată un articol care explică că se urmărește formarea unei Țări a Țiganilor în sud-vestul României:
    http://www.teoriisecrete.ro/planul-ce-urma-sa-divizeze-romania-anul-2000/
    Pe lîngă Banat, era înclusă și Oltenia în Statul Țigănesc (cu oltenii chiar nu știu ce au avut; cred că sînt victime colaterale), și era precizată și data cînd se va realiza independența Țării Țiganilor: decembrie 2000. Sursa era absolut sigură – înțelegerile de la Malta dintre Bush și Gorbaciov, din decembrie 1989, despre care ultra-mega-profesioniștii din securitatea lui Ceaușescu au aflat toate amănuntele (se zice că o spioancă a securității române a stat ascunsă sub masa la care discutau Bush cu Gorbaciov; ea nu mai poate vorbi, a murit în accidentul aviatic de la Balotești).
    „In 1992, William B. Wood, geograf sef al Departamentului de Stat american (fost ambasador SUA in Afganistan), dadea publicitatii o harta cu noile granite ale statelor Europei, granite care ar fi trebuit modificate in virtutea intereselor strategice de dupa caderea blocului comunist. Adica intelegerea de la Malta.
    Pe scurt, se preconiza ca: (…) Transilvania devine parte a Ungariei; actualele judete Dolj, Caras-Severin si Timis se desprind de Romania si devin o tara a tiganilor (…)”
    Generalul Mircea Chelaru, șef al Marelui Stat Major al Armatei, doctor în științe militare, fost director al Diviziunii III contraspionaj a SRI, a confirmat în 2000 iminenta înființare a unei Țări a Țiganilor. Ulterior generalul a declarat, despre acele afirmații: „regret că am avut dreptate”.
    Faptul că sîntem în 2016 și nu s-a înființat nici un stat țigănesc, e un amănunt mărunt căruia nu trebuie să i se dea importanță. Adevărații experți în politică internațională nu se vor împiedica niciodată în chestii nerelevante, precum faptele concrete.
    Activiștii propagandei „Timișoara = oraș țigănesc” sînt aproape fără excepție activiști ai propagandei „Ceaușescu a avut dreptate în decembrie 1989, revoluția din decembrie 1989 a fost pusă la cale de agenturili străine”, „totul a fost stabilit la Malta la întîlnirea Bush-Gorbaciov” (amănuntele exacte ale înțelegerii Bush-Gorbaciov de la Malta pot diferi de la un sait la altul, de la un ziar ori o carte la alta, dar toți sînt foarte bine informați, avînd la dispoziție documentul pe care ultra-mega-profesionista securitate română l-a înaintat lui Nicolae Ceaușescu în decembrie 1989)

  17. „spionii români care s-au ocupat de operaţiunea „Malta” au mai adus şi o hartă. Acest document a produs, pe plan intern, în timp, demisia unui şef de Mare Stat Major al Armatei Române şi o catastrofă aeronautică: cea de la Baloteşti, din 1995. (…)
    Transilvania devine parte a Ungariei; actualele judeţe Dolj, Caraş-Severin şi Timiş se desprind de România şi devin o ţară a ţiganilor (…)
    spionul român care i-a adus lui Iulian Vlad şi, prin acesta, lui Ceauşescu, acele date de la Malta, în 1989, a decedat în catastrofa aeronautică de la Baloteşti. Cităm declaraţia unei persoane care cunoaşte detalii din interiorul sistemului: „Omul care a adus informaţiile de la Malta în 1989 se afla în Airbusul care s-a prăbuşit la Baloteşti în 1995. Nu a fost un accident aviatic, a fost un act terorist, o execuţie, era vizată chiar persoana care era implicată în acţiunea românească de spionaj de la Malta”.”
    http://www.ziarulmiza.ro/eveniment/malta-romania-si-generalul-mircea-chelaru-2227

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro