vineri, martie 29, 2024

Too Big To Fail si Marea Brambureala a Legii Energiei

In aceeasi zi, in Parlament si in Guvern s-a modificat la doua maini Legea 123/2012 a energiei electrice si gazelor naturale. In ciuda transparentei clamate de Guvern, proiectul de OUG n-a fost disponibil public pe site-ul guvernului si nu stim cum arata azi, in forma finala, dar sa presupunem ca e in forma in care a aparut pentru consultare pe site-ul Ministerului Energiei. Modificarile adoptate de Parlament se pot gasi aici.

In primul rand, mie mi-e complet neclar daca toata lumea va fi multumita cu noul text al Legii, cand va aparea in Monitorul Oficial. Si OUG-ul, si modificarea legii se bazeaza pe legea in forma anterioara si pe care au modificat-o in paralel. Deci, e greu de spus daca Parlamentul n-ar fi avut amendamente la OUG sau OUG-ul n-ar fi modificat si modificarile legii din Parlament, daca si-ar fi vazut unii altora drafturile.

In al doilea rand, modificarile din Parlament par sa fie facute cu scopul de a mai da inca o gura de oxigen companiilor falite, too big to fail (Hunedoara, Oltenia etc), in loc sa le lasam sa-si dea obstescul sfarsit pe calea naturala si sa se recupereze din ele doar ce poate fi mentinut cu adevarat intr-o piata libera. Daca aveti rabdare, explic mai jos de ce.

In al treilea rand, in continuare nu vad rostul „strategiei energetice”, daca in acelasi timp modificam in disperare singurul instrument pe care il are statul ca sa-si puna in aplicare „strategia energetica”, respectiv legea energiei.

Pentru cei care au rabdare, foarte pe scurt, in ce constau modificarile care conteaza:

– in guvern (OUG): modificare benigna, se introduce obligativitatea furnizorilor sa-si faca stocuri minime de siguranta la decizia ANRE. Ok.

– in Parlament (Lege): aici sunt marile probleme: bag seama ca tinem mortis sa salvam, prin subventii incrucisate, eternele falite Hunedoara si Oltenia.

* „2. La articolul 3, după punctul 73 se introduce un nou punct, punctul 731 , cu următorul cuprins: „731 . siguranţa SEN – asigurarea continuităţii în alimentare de către operatorul de transport şi de sistem a unui mixt de producere şi a serviciilor tehnologice de sistem, astfel încât să poată fi suplinită ieşirea din funcţie a oricărei capacităţi energetice, fără a se deconecta consumatori de la reţea;”

Codul tehnic al retelei si codul comercial al pietei angro aveau tot ce le trebuie ca sa asigure „siguranta SEN”, fara sa fie precizat „mixtul de producere”. Pur si simplu, Transelectrica isi asigura energia de echilibrare de care are nevoie si serviciile tehnologice de sistem sau rezervele printr-un mecanism de piata, nu e nevoie sa vina Parlamentul si sa-i spuna ca trebuie sa-si asigure „un mixt de producere si STS”. Apoi, e normal sa se deconecteze consumatorii de la retea daca ei insisi sunt dispusi sa-si reduca consumul, tot pe un mecanism de piata (ofertez disponibilitatea mea de a-mi reduce / opri consumul, lucru posibil dupa codul comercial al pietei angro). In alte cuvinte, legea desfiinteaza, practic, „clientii dispecerizabili”, desi acestia mai raman in textul legii in alte parti :) (de pilda, art 36 al 7 lit e, termenul e pastrat chiar in textul modificat acum de Parlament)

Asadar, legea cere acum ca Transelectrica sa faca bine sa cumpere un „mixt”, adica sa se faca un pic de loc si pentru Hunedoara si Oltenia. Daca Transelectrica isi poate gestiona rezervele si STS bine mersi doar cu Hidroelectrica, sa zicem, nu vad de ce ar fi trebui obligata prin lege sa cumpere musai si energie sau rezerve mult mai scumpe de la Oltenia sau Hunedoara.

Ca intentia e sa dea posibilitatea lui Oltenia sau Hunedoara sa traiasca pe spatele lui Hidroelectrica sau Nuclearelectrica putem intui mai clar de aici:

* „4. La articolul 29, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: „(3) Producătorii de energie electrică au dreptul să perfecteze contracte cu alţi producători, realizând un mixt energetic, pentru a oferta pe piaţa internă sau la export energia electrică, în conformitate cu art. 28 şi celelalte prevederi legale în vigoare.””

In alte cuvinte, ce-ar fi ca Hidroelectrica si Nuclearelectrica sa faca ei niste „pachete” de energie cu Hunedoara sau Oltenia si pe care sa le vanda?

Ca sa intelegem mai bine cum functioneaza subventia incrucisata, sa dam un exemplu pur fictiv.

Intr-o piata, avem doar producatori, Hidroelectrica si Hunedoara. Hidroelectrica poate produce, sa zicem, cu 100 de lei o cantitate de 50 MWh. Hunedoara produce o cantitate de 10 MWh pe care trebuie s-o vanda cu 500 ca sa nu iasa in pierdere. Ce-ar fi sa faca ei un „mix”, adica sa puna la pachet cei 50 MWh la 100 de lei si cei 10 MWh la 500 de lei, adica toti cei 100 MWh sa poata fi oferiti la un pret mediu ponderat de 166 de lei? Pai uite care e problema: Hidroelectrica, de una singura, putea vinde la orice pret oferit in piata pana la min 100, Hunedoara putea vinde doar daca pretul era peste 500, acum amandoua pot vinde doar daca produc impreuna „un mixt” la un pret peste 166. Adica Hidroelectrica „duce in spate” Hunedoara, consumatorii nu vor mai putea gasi in piata energie la sub 166 ca a crescut si concentrarea de piata, adica Hidro nu concureaza cu Hunedoara, ci s-au cartelizat. Daca pretul maxim pe care il pot da consumatorii e 150, pur si simplu nu se vinde nimic, chiar daca Hidroelectrica ar fi putut vinde de una singura la acest pret.

Si mai simplu, Hidroelectrica poate fi fortata de proprietarul stat sa cumpere direct cei 10 MWh la 500 de lei ca sa vanda ea insasi „mixul”, acoperind pierderea din profiturile proprii.

Sigur, daca Hidroelectrica si Hunedoara, din exemplul de mai sus, ar fi companii orientate realmente spre profit, niciodata Hidroelectrica nu si-ar lega bolovanul de gat cu Hunedoara. Dar ambele companii sunt de stat, iar istoria recenta a Hidroelectrica ne aduce aminte cat de „generoasa” a fost cu alti jucatori din piata, de la baietii destepti la marii consumatori si producatorii de energie termo, de la care cumpara si vindea mai ieftin. De asemenea, sa nu uitam „campionii integrati” in energie, in care se puneau impreuna centrale bune si centrale falite ca sa produca un „mixt”, construind in acelasi timp un monopol pe piata si impingand preturile in sus.

Ca un ultim comentariu, e o idee proasta si aceasta modificare:

*”5. La articolul 36, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 36. – (1) Operatorul de transport şi de sistem prestează serviciul public de transport pentru toţi utilizatorii reţelelor electrice de transport, în condiţii nediscriminatorii, asigurând acelaşi tarif oricărui solicitant în condiţiile legii şi evitând în special discriminarea în favoarea operatorilor economici afiliaţi, cu respectarea normelor şi performanţelor prevăzute în reglementările tehnice în vigoare.””

Modificarea consta in aceea ca oricine se conecteaza la retea va plati acelasi tarif. Am mai explicat mai demult ca nu e ok. Daca un producator se conecteaza la retea intr-o zona foarte congestionata, e normal si conform economiei de piata sa plateasca mai mult, motiv pentru care sunt adepta tarifelor zonale, nu a tarifului unic. Prin tarife zonale nu se distorsioneaza concurenta, dimpotriva, se concureaza pe baze economice reale in care e inclusa toata informatia economica relevanta. E normal ca producatorii sa aiba stimulente de piata, prin pret, pentru a se conecta aproape de consum si in zone in care nu e mare „aglomeratie”. Cand ia decizia de a-si face centrala undeva, un producator trebuie sa puna corect in balanta mai multi factori economici: cat il costa resursa de energie si transportul pana la centrala, dar si unde e consumatorul si cat costa realmente ca energia electrica pe care o produce sa ajunga la consumator.

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Marea problema a punctului 73 indice 1 nu este “mixtul de producere” si nici contradictia interna a noii prevederi fata de existenta clientilor dispecerizabili, ci asigurarea producerii rezultatului dorit de catre legiuitor, respectiv suplinirea iesirii din funcţie a oricarei capacitatii energetice. In Legea 123/2012, capacitatea energetica este definita ca fiind: “instalatiile de producere a energiei electrice şi/sau energiei termice în cogenerare, retele electrice si alte echipamente electroenergetice”. Se pune astfel intrebarea: a cui iesire din functie trebuie suplinita ? Este evident ca vorbim de o capacitate energetica si nu de mai multe. Dar ce cuprinde o capacitate energetica ? Conform definitiei: un ansamblu de instalatii de producere, retele electrice si alte echipamente. Interpretarea se sustine si datorita existentei in textul legii a sintagmei “capacitate energetica de producere”, sintagma care arata ca genul “capacitate energetica”, are si o specie anume, cea care priveste numai partea de producere. Observam astfel marea problema: punctul 73 indice 1 este inaplicabil deoarece este imposibila suplinirea iesirii din functie a oricarui ansamblu de instalatii de producere, retele electrice si alte echipamente. Simplu si dureros.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Otilia Nutu
Otilia Nutuhttp://expertforum.ro
Ana Otilia Nuţu este analista de politici publice în energie la Expert Forum și este Co-chair al Eastern Partnership Civil Society Forum

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro