marți, ianuarie 25, 2022

Top șapte prognoze pentru PaE în 2022: Testarea reformelor locale și presiunea competiției geopolitice

Dinamica evenimentelor din statele Parteneriatului Estic (PaE) va fi dictată în anul 2022 de calitatea reformelor interne și efectele competiției geopolitice, într-un context de securitate, pandemic și energetic extrem de complicat. După cum a demonstrat valul de proteste kazahe de la începutul lunii ianuarie, pentru societate contează în egală măsură democratizarea sistemului politic și calitatea guvernanței care se reflectă în accesibilitatea serviciilor și bunurilor de către segmentele de populație largi (Bloomberg, Ianuarie 2022). Regimurile politice nu pot fi atractive doar pentru faptul că acestea oferă libertăți, ci dacă pe lângă libertăți și drepturi asigură echitate socială și bunăstare de ordin economic. Atât regimurile politice care tind spre democrație, cât și cele înrădăcinate în practici autoritare din cadrul PaE, vor simți presiunea crescândă a publicului, dacă standardele de viață nu vor fi îmbunătățite la mod practic. În acest context, eficiența și rezultatele reformelor vor determina traiectoria evenimentelor în 2/3 din statele PaE și sprijinul public pentru guvernele asociate antrenate în procese de integrare europeană și/sau care urmăresc o agendă a reformelor robustă – Armenia, Georgia, Moldova și Ucraina. Situația din Georgia și Belarus va genera îngrijorări – în primul caz din cauza degradării instituțiilor democratice, iar în al doilea pentru că regimul autoritar vrea să-și adâncească rădăcinile la nivel constituțional. Spre deosebire de celelalte state, Azerbaijanul continuă să se bucure de imunitate geopolitică din partea forțelor occidentale, care valorează potențialul energetic azer și tolerează instituțiile autoritare.

Dintr-o perspectivă geopolitică, Vestul va demonstra unitate contra revizionismului rusesc, efort care poate produce un val nou de sancțiuni împotriva Rusiei – de la blocarea gazoductului Nord Stream 2 până la țintirea datoriei suverane și mai recent aplicarea unor sancțiuni tehnologice (NewYorkTimes, Ianuarie 2022). Anul 2022 nu va favoriza o normalizare a relațiilor UE cu Rusia. Motivul tensiunilor dintre acestea sunt pozițiile diametral opuse vizavi de viitorul Ucrainei, dar și al întregii regiuni. La mijloc se află două modele de dezvoltare civilizațională – cel bazat pe suveranitate, stat de drept și integrare în UE versus cel al autocrației euroasiatice cu mici elemente liberale și un veto puternic asupra politicii exteerne exercitat de Moscova. Dacă coaliția “semafor” în Germania va eșua să implementeze acordul de guvernare în partea ce ține de Rusia (IPN, Decembrie 2021), iar alegerile din Franța se vor solda cu victoria euroscepticilor, atunci pozițiile UE vizavi de Moscova ar putea capătă accente noi. O asemenea conjunctură ar putea genera fragmentarea, diversificarea și înmuierea abordărilor în interiorul UE în raport cu Rusia. Un asemenea scenariu poate determina noi episoade de naționalizare a politicii externe sau de de-europenizare (sectorială și temporară), precum în cazul crizei migranților, provocată de regimul lui Alexandr Lukașenko (IPN, Noiembrie 2021), când Polonia a acționat independent față de UE în protejarea frontierelor sale estice. În orice caz, situația din PaE va rămâne relativ instabilă, din cauza suprapunerii crizei de securitate legate de amenințările rusești împotriva Ucrainei, a devierilor de pe piața energetică și a consecințelor răspândirii noilor variante ale COVID-19.

Cele șapte prognoze pentru Parteneriatul Estic

Ca și în cazul estimărilor stabilite pentru anul 2021 (IPN, Ianuarie 2021), prognozele pentru 2022 reflectă fluctuațiile politice din interiorul statelor din regiune și schimbările în raporturile de putere dintre centrele de influență geopolitică din proximitate.

1. Derularea reformei statului de drept va demonstra dacă integrarea europeană poate fi accelerată sau nu. Moldova este poziționată cel mai favorabil pentru a demara reforme, deoarece guvernul are la îndemână tot instrumentariul politic (majoritate parlamentară și putere monocoloră) și o popularitate (încă) relativ ridicată (circa 40% – la finele lui 2021). Asemenea context favorabil permite desfășurarea unor reforme radicale în domeniul justiției (evaluarea procurorilor și judecătorilor), al cărui succes va depinde de asigurarea unui nivel impecabil de transparență decizională și neimplicarea factorului politic. Reformarea statului de drept va fi esențială pentru Ucraina, care deja dispune de arhitectura instituțională pentru curățarea justiției și funcționarilor publici de corupție. Pe lângă restaurarea deplină a politicilor anti-corupție, Kievul va trebui să demonstreze cum aplică în practică legislația anti-oligarhică adoptată în 2021 (RBC, Noiembrie 2021), pentru a reduce influența grupurilor informale asupra procesului decizional (interdicția finanțării partidelor politice) și a administrării sectorului public (restricționarea participării la privatizări). Acestea sunt unicele state din PaE unde reformele au șanse reale să progreseze în 2022. În Georgia, reformele de construcție a unei justiții independente vor rămâne paralizate până când partidul de la guvernare nu va asigura independența politică a instituțiilor de stat și a sectorului judecătoresc (de mixtiuni oligarhice). Armenia ar putea avansa și ea, dacă lansează cât mai rapid mecanismul instituțional intern și bilateral de implementare a Acordului privind Parteneriatul Comprehensiv și Extins cu UE (în vigoare din martie 2021), cu accentul pe statul de drept și transparența în utilizarea banului public. Doar în aceste state, integrarea europeană poate avansa mai rapid (Moldova, Ucraina) sau mai lent (Georgia, Armenia), în funcție de modul cum va fi sporită integritatea justiției și eficacitatea luptei cu corupția.

2. Consolidarea regimului autoritar din Belarus va scoate în evidență ineficiența sancțiunilor occidentale. UE a promis susținerea societății civile (și indirect mișcarea de opoziție politice) în exil cu 30 de milioane EUR la finele lui 2021, după ce a promis peste 50 de milioane EUR pentru societatea civilă în 2020 (RadioFreeEurope, Decembrie 2021). Dacă acești bani încep să fie debursați în 2022, atunci efectul pozitiv cumulat, rezultat din sprijinirea mișcării democratice, ar putea fi mai mare decât sancțiunile UE adoptate până acum împotriva regimului lui Lukashenko. În urma celor cinci pachete de sancțiuni, cu cel din urmă introdus în decembrie 2021, UE a sancționat 183 de persoane fizice și 26 de entități (UE, Decembrie 2021). Aceste măsuri însă nu au descurajat regimul de la Minsk, ci din contra acesta a recurs la noi provocări de anvergură în 2021 – coborârea forțată a avionului Ryanair (4978, Atena-Vilnius) și facilitarea migranției ilegale în EU. După decelerarea crizei migranților, datorată colaborării eficiente a UE cu principalele țări de tranzit (Turcia) și de origine (Irak) și soldată cu sancțiuni UE, Lukashenko a dispus introducerea unui embargou asupra unor grupuri de produse alimentare din UE și alte state care sancționează Belarusul, inclusiv din Balcanii de Vest (DW, Ianuarie 2022). Spre deosebire de contra-sancțiunile rusești din 2014, restricțiile comerciale bieloruse sunt vizate să lovească înainte de toate în economiile țărilor baltice (Letonia, Lituania), de unde sunt importate sau procurate produse de consum de către cetățenii și companiile bieloruse. Un alt indiciu că sancțiunile occidentale de până acum au avut o eficiență scăzută este faptul că regimul lui Lukashenko a desființat cele mai importante ONG-uri și surse media din țară, care va continua dacă sancțiunile UE nu vor fi hotărâte, rapide și cuprinzătoare. Odată cu reforma constituțională, a cărei aprobare este prevăzută în prima jumătate a lui 2022, regimul autoritar va obține garanții constituționale: imunitate împotriva proceselor de judecată legate de deciziile lui Lukashenko, posibilitatea lui de a guverna încă minim 10 ani (până la vârsta de 77 de ani) și excluderea opoziției din exil să participe la prezidențiale (President.gov.by, December 2021).

3. Vaccinarea populației din regiune ar putea întâmpina dificultăți să atingă rata de 70%. Unul din obiectivele țintite de către UE pentru statele PaE este ca acestea să depășească handicapul la nivel de vaccinare. În prezent, Azerbaijanul și Moldova demonstrează cea mai bună performanță în regiune, dar oricum acestea nu au depășit cota de 50% din populație vaccinată. Problema nu este în accesul la vaccinuri, care fie sunt livrate prin intermediul COVAX, donate pe linie bilaterală (statele UE, SUA, China, Rusia) sau achiziționate fără asistență externă. Interesul pentru vaccinare este scăzut și nu a putut fi impulsionat considerabil, nici în țări cu regimuri mai democratice, unde partidele de la guvernare se bucură de încredere publică largă, precum Moldova. Rezistența împotriva vaccinării se datorează dezinformării, pe de o parte, și strategiilor defectuoase de comunicare ale instituțiilor de stat, pe de altă parte. Dacă protestele anti-vaccinare din statele UE (Austria, Olanda, Germania, România etc.), vizibile în 2021, vor reveni în forță în 2022, efectele lor s-ar putea răspândi și peste PaE, dar într-o măsură mai mică. Practicile coruptibile larg răspândite în regiune face ca protestele anti-vaccinare de proporție să fie mai puțin probabile în PaE decât în UE. Corupția endemică din Europa de Est care implică și sectorul sănătății publice este una din frânele indirecte și invizibile în procesul de vaccinare, oferind soluții alternative pentru grupurile anti-vaccinare. Din aceste considerente, rata de 70% de vaccinare a populației din PaE va fi dificil de atins în 2022. O excepție poate fi Azerbaijanul (deja are circa 50% din populație vaccinată), unde regimul autoritar pare a fi mai eficient în realizare politicilor de vaccinare și ar putea fi interesat să exceleze, inclusiv în scop de prestigiu internațional.

4. Sporirea rezilienței va fi prioritizată de UE în raport cu integrarea europeană sectorială în statele PaE. UE va manifesta interes pentru sporirea capacităților locale de gestionare a situațiilor de criză. Expansiunea ariilor afectate de crize reduce din viteza de reacție și amplifică solicitarea pentru implicarea internațională a UE. Drept rezultat, din motive obiective, pe termen mediu și lung, UE va avea mai puține resurse disponibile pentru soluționarea problemelor din PaE. Din acest considerent, UE va folosi instrumentele de asistență financiară destinate pentru statele PaE, precum “Prioritățile post-2020” (cu buget de circa 20 de miliarde EUR sub formă de investiții) pentru a produce, în măsura posibilităților, capacități locale de reducere a vulnerabilităților majore (energie, vaccinare, recuperare economică etc.). Astfel, urmează să fie demarat procesul de capacitare a statelor PaE în domeniul pregătirii în fața crizelor. Capacitatea statelor post-sovietice de a acționa independent în situații de stres necesită timp și resurse instituționale și umane, aflate în deficit. Totuși, potrivit documentelor strategice pentru anul 2022, UE s-a angajat să vină cu soluții mai practice și mai bine țintite pentru a contribui la reziliența instituțională, economică și societală din statele PaE (IPN, Decembrie 2021). Deja depinde de gradul de angajare politică, absorbție instituțională și transformare structurală a autorităților naționale din regiune și de absența unor urgențe noi pe agenda UE, produse de factorul uman (conflictele militare în Ucraina sau Balcanii de Vest, crize ale migranților artificiale – Turcia, Belarus, Rusia sau autentice – Lebanon, Siria, Nordul Africii) sau de schimbările climatice (cataclismele naturale – inundații, secetă, etc.).

5. Securitatea Ucrainei devine un laitmotiv pentru asigurarea securității Europei. În timp ce Rusia vrea “garanții de securitate” (RIA, Decembrie 2021) de la SUA și NATO pentru a-și asigura relevanța în rândul marilor puteri (prin re-(instituirea unei balanțe de puteri), UE tinde să-și facă auzite îngrijorările auzite și luate în considerare în privința arhitecturii securității în Europa (EEAS, Ianuarie 2022). Piesa centrală a demersului făcut de Moscova constă în oprirea lărgirii euro-atlantice spre Est, avându-se în vederea anularea perspectivelor de aderare pentru Ucraina și Georgia. Aceasta este soluția cu “sumă pozitivă” acceptabilă de Rusia, care în caz contrar se arată hotărâtă să adopte măsuri radicale, printre care oficialii occidentali cred că este posibilă invadarea Ucrainei în decursul anului 2022. Pentru a găsi un numitor comun și a coordona mai bine politica de sancțiuni, SUA se pare că este pregătită să excludă penalizarea gazoductului Nord Stream 2, unde există divergențe cu Germania. În schimb, sunt pregătite scenarii cu aplicarea sancțiunilor din sectorul financiar, precum decuplarea Rusiei de la sistemul de tranzacții financiare SWIFT (1.100 bănci din 200 de țări ale lumii) și de ordin tehnologic (NewYorkTimes, Ianuarie 2022). Intenția este de a descuraja un eventual asalt împotriva Ucrainei, pe care UE tot mai mult îl percepe ca pe un element indispensabil al securității europene. Se cimentează laitmotivul că fără soluționarea conflictelor teritoriale din Ucraina, în care „Rusia este o parte implicată în conflict, nu mediator”, după cum afirmă șeful diplomației UE Josep Borrell, nu există securitate la frontierele estice ale UE. În orice caz, în anul 2022, rămâne mult mai probabilă escaladarea conflictului ruso-urainean, decât reluarea lucrărilor Formatului Normandiei sau revenirea la implementarea Acordurilor de la Minsk. Rusia deja a anunțat care poate fi pretextul pentru a declanșa o agresiune militară pe față împotriva Ucrainei (prevenirea unui „genocid” inexistent al minorității etnice în Donbas), dar nu este încă cunoscut cu precizie dacă SUA, NATO și UE vor să aplice sancțiunile pentru a preveni agresiunea sau pentru a o pedepsi post-factum.

6. Alegerile prezidențiale franceze și coeziunea coaliției germane vor influența acțiunile UE în direcția Rusiei. Situația politică din Franța și funcționalitatea coaliției de guvernare din Germania va juca un rol important pentru menținerea coeziunii în interiorul UE pe marginea politicii față de Rusia. De la bun început, agenda președinției rotative a Franței în instituțiile UE pare să fie afectată de campania electorală pentru alegerile prezidențiale. Din acest motiv, subiectele ce țin de Parteneriatul Estic (cu excepția Ucrainei) ar putea fi trecute cu vederea până la preluare președinției de către Republica Cehă (în a doua jumătate a anului), a cărei poziție critică față de influența rusă va produce interes sporit pentru vecinătatea estică. Cu excepția Ucrainei, alte țări din PaE ar putea pierde relevanța, ca și întreagă dimensiune a PaE, care deja figurează la finalul listei de obiective a Președinției Franței în domeniul politicii externe. Lucrurile se pot complica și mai mult dacă Emmanuel Macron va pierde alegerile prezidențiale în fața euroscepticilor. Popularitatea combinată a politicienilor de extremă dreaptă – Marine Le Pen și Eric Zemmour – este de 33%, față de cea a lui Macron de numai 25% (Politico, 2022). Deși estimările recente denotă că șansele de realegere ale lui Macron sunt înalte (57% în turul doi împotriva lui Le Pen și peste 50% în cazul altor contracandidați), suprapunerea protestelor anti-vaccinare cu perioada alegerilor prezidențiale pot stimula votul de nemulțumire în favoarea forțelor eurosceptice. Într-o măsură mai puțin dramatică, relațiile UE cu Rusia poate trece printr-un proces de moderație și tentativă de însănătoșire, dacă Social Democrații adoptă o politică mai prietenoasă față de Moscova, decât cele agreate în acordul de coaliție cu formațiunea ecologistă și liberalii (IPN, Decembrie 2021). Totuși, atât înfrângerea lui Macron, cât și desființarea coaliției de guvernare în Germania au o probabilitate redusă.

7. Relațiile disfuncționale dintre UE și Rusia va împiedica combinarea eforturilor pentru normalizarea dialogului dintre Armenia și Azerbaijan. Chiar dacă atât Rusia, cât și UE și-au exprimat interesul de a contribui la normalizarea relațiilor armeano-azere în 2021, acest lucru va fi imposibil de realizat dacă situația din jurul securității Ucrainei va ieși de sub control. Operațiunea de intervenție a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) pentru stabilizarea situației din Kazahstan creează un precedent favorabil pentru Armenia, care participă la “misiunea de pacificare” (Kremlin.ru, Ianuarie 2022). În baza precedentului kazah, Armenia ar putea încerca să descurajeze acțiunile Azerbaijanului la frontierele armene, unde se mențin tensiunile din cauza lipsei unor frontiere delimitate și respectiv demarcate. Cu scopul prevenirii unor noi ciocniri militare în 2022 din cauza deciziilor unilaterale ale Azerbaijanului de a seta unilateral frontierele, atât Rusia cât și UE ar trebui să convină la eforturi comune în format 2+2. Un astfel de scenariu este însă puțin probabil din cauza animozităților structurale (Ucraina). Totuși, nu este exclus faptul că Rusia ar putea reuși de sine stător să miște lucrurile din loc, cu condiția că menținerea unei instabilități gestionabile, cu îmbunătățiri graduale, între Armenia și Azerbaijan, corespunde cu interesul strategic al Rusie. 

În loc de concluzii…

Pentru a înțelege prognozele vizavi de evoluțiile PaE în anul 2022 trebuie să fie luate în considerare prioritățile guvernelor naționale di regiune și dificultățile cu care acestea riscă să se confrunte în decursul anului. În altă ordine de idei, regiunea poate suferi din cauza importului de probleme, produse deliberat sau neintenționat în urma interacțiunilor sau ciocnirilor geopolitice din exterior.

Regiunea va trece prin provocări, care își au începutul sau continuarea în 2021. Evoluțiile negative majore vor deriva din insecuritatea generată de confruntarea cu factorul rusesc sau tentativa de a-l constrânge cu efecte secundare pentru actorii regionali mai mici. Totodată, dinamica pozitivă va fi determinată de menținerea unei voințe politice favorabilă reformelor în unele state PaE, dar și de interesul UE de a genera autonomie geopolitică în PaE prin dezvoltarea capacităților locale de reziliență de stat.

Articol aparut pe site-ul IPN.md

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Să nu ridicăm la rangul de infailibilitate aşa zisa democraţie, mai ales că exportul de democraţie a dat chix prin Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Sunt popoare, inclusiv cele asiatice, care nu vor accepta niciodată preceptele mecanismelor democratice în sens occidental. Chiar dacă voi scandaliza pe unii, voi spune ce a zis Titu Maiorescu despre „asimilarea” valorilor europene în România: poporul le consideră „forme fără fond”….
    Revenind la Frontul de Est, ar trebui să scoatem din analiză implicaţia politică, militară şi securitară a Europei de Vest( în speţă Germania şi Franţa). Ar rămâne doar o implicare economică, dar asta nu va schimba fundamental civilizaţia şi mai ales cultura acestor state. Mai ales că, atât Rusia, cât şi SUA nu prea vor să accepte implicarea Europei în acest teritoriu( vezi şi refuzul Rusiei de a mai dialoga politic cu Uniunea Europeană).
    Deocamdată în Est se pune problema securităţii statale, nu a democraţiei şi nici măcar a dezvoltării.
    Pusă astfel problema, eliminarea din ecuaţia Estului a Europei de Vest pune problema cine va lua hora înainte. Ca părere, vor fi Rusia şi SUA şi, de ce nu, Polonia, România, poate chiar Turcia.

  2. Trebuie remarcata intentia ce tine de aparitia dialogului intre SUA si Rusia si intre UE si Rusia ca dealtfel si intre Rusia si NATO .Dialogul este bun si uneori eficace dar deocamdata ne pare ca doar dialogul nu poate schimba situatia din teren .Rusia isi continua nestingherita programul militar la granita cu Ucraina si cu Belarus .Punind in balanta cistigurile si pierderile Rusia lui Putin doreste ai fi recunoscuta puterea si maretia .Poate oferi NATO . SUA si UE toate acestea Rusiei ?Nu cred ca poate . Daca Rusia isi continua jocul militar de razboi cu Ucraina atunci NATO si aliatii sai (de razboi cu NATO nu poate fi vorba )isi vor concentra trupele si intregul arsenal militar la granitele Ucrainei si Belarusului iar la nivel politic cetatenii UE vor trece in corpore de partea NATO si vor oferi rapid decizia politica la virf centrelor de putere de la Bruxelles . O integrare mult mai rapida va fi viitorul .Rusia nu are nimic de cistigat daca declanseaza invazia .Poate doar conducatorul ei sa aiba de cistigat o imagine ce tine de istorie dar daca conflictul in Ucraina degenereaza (Ucraina riposteza si moare lume multa de o parte si de alta )invazia nu isi mai regaseste sensul istoric . Una este sa ramai in instorie ca un conducator luminat si alta este sa ramai ca un satrap .Nu cred ca Putin va ataca si va lasa in urma imaginea unui infern chiar in rindul populatiei pe care el o numeste frate .„Carpe diem” Traim cu totii aceste clipe memorabile la 31 de ani de la caderea Comunismului.Ne gasim ,chiar acum,in aceste momente , intr-o dilema ce tine de imposibilitatea punerii de acord a factorilor majori de decizie SUA ,UE si Rusia ce pare a nu se fi inteles , pe nici un domeniu de referinta majora .Tarile riverane Rusiei fie se afla in conflict evident cu Rusia , asa cum este cazul Ucrainei ,fie se lupta la frontiere asa cum este Azerbaigeanul si Armenia , fie au probleme interne asa cum s-a vazut in Belarus si mai nou in Kazahstan .SUA s-a transformat , decisiv , intr-un stindard al democratiei si incearca sa reunesca, sub acest steag ,mai toate tarile ce se supun unor reguli democratice .Esecul democratizarii Afganistanului (acolo luptele nu vor inceta si diferitele clanuri ce sunt si de o parte si de alta a granitelor Afganistanului se vor lupta la nesfirsiit ) aduce foarte aproape de noi problema convietuirii democratiilor lumii cu dictaturi ,de tot felul, fie ele dictaturi ce se sprijna politic pe un concept religios ,fie dictaturi miltare , fie alte forme ,struto- camila, ce reunesc toate modelele dictatoriale intr-unul singur .Sanctiunile Occidentului sunt si ele parte a unui concept pseudo militar ce slabesc social si economic (apar revolte ) toate tarile unde se aplica aceste forme de pedepsire .Mai nou , se insereaza ideea pedepsirii chiar a dictatorilor ce conduc vremelnic natiunile in cauza(asa apare formula pedepsirii lui Putin ) .Aceste sanctiuni ,cumulate cu stoparea oferirii de tehnologie militara de calitate ca si retragerea specialistilor militari ce asigurau functionarea acestor capabilitati , au rolul de a destabiliza si de a convinge cetatenii acestor dictaturi sa reactioneze . Totusi , vedem cum dictatorii nu mai tin seama de efectele unor revolte populare si ceea ce era valabil in anii 90 acum pare a nu mai fi de actualitate .Dictaturile reactioneaza violent si trimit armata pe strazi spre a innabusi revoltele de tot felul .De fapt asistam la formarea sau la incercarea Marilor Puteri, fie ele si regionale ,de a forma mini structuri politici -sociale de forma Uniunii Europene .Asta vrea si China si Rusia si de ce nu si SUA in partea lor de lume .
    O Rusie revansarda sau o Rusie ce doreste a scoate din ecuatia puterii universale Uniunea Europeana sau Rusia lui Putin face ceea ce Uniunea Europeana ii spune acum sa faca ?Care este adevarul ? Rusia nu joaca , la vedere , decit ,parte in parte, cu SUA si ameninta SUA iar daca SUA nu se retrage, din partea aceasta de lume unde se afla si Romania ,atunci Cuba si Venzuela vor fi parte a unui concept strategic rusesc ceva de forma crizei Rachetelor Nucleare ruso- cubaneze .Interesant , foarte interesant, ceea ce se intimpla acum in lume .Privind totul fara a avea minimul necesar de cunostiinte clare si adevarate (practic nu avem de unde sti exact adevarul )este evident ca dezbaterea SUA – Rusia a esuat .Ucraina nu face parte din NATO si NATO la nivel decizional nu poate face nimic .NATO nu poate sprijini sau nu se poate amesteca intr-o situatie conflictuala de razboi ,de partea Ucrainei ,decit la nivel declarativ .Singura putere care poate ajuta , pe fata ,Ucraina este SUA .UE nefiind o putere militara nu se poate amesteca nici ea militar in conflict (daca se ajunge acolo ).Uniunea Europeana nu poate trimite trupe in zona .In situatia in care Ucraina nu raspunde atacului ,presupus real , al fortelor ruse, este foarte clar ca vom avea un alt vecin la granitele Romaniei si si este si mai clar cum totul nu a fost decit o regie spre a atrage NATO si UE in acest presupus conflict .Nu cred ca SUA va sustine cu trupe Ucraina dar fara indoiala va asigura tehnologianecesara spre a opri, fie si vremelnic ,inaintarea trupelor rusesti . .Daca toate acestea se intimpla (ceea ce nu cred, deja SUA nu mai conditioneza functionarea Nord Stream 2) , asa cum este de asteptat, intreaga proiectie , NORD-SUD , la granitele Europei va fi rapid transformata in Cetate de Aparare(un fel de nou zid chinezesc inexpugnabil ) , dar si aici ramane de vazut daca nu cumva SUA se va retrage din zona si totul va fi preluat de catre UE. Este posibil ca multe dintre Tarile Europene ce nu fac parte din NATO si din UE sa ceara rapid integrarea .Deja Suedia isi face mari probleme de securitate si urmeaza si Danemarca. Totul este un joc „ pe muchie de cutit” unde cel care cedeaza primul pierde .Mie imi pare ca intr-un final UE va fi marele cistigator al acestei asa zise confruntari .Este o dezbatere lunga ,ce cuprinde mai mult un filing personal , ce inca nu este afisata ca imagine in Media internationala .Curind vom afla vesti ,poate, surprinzatoare .Sa nu mire pe nimeni o reconfigurare a relatiilor dintre Rusia si UE. In Franta Macron nu are cum pierde , in favoarea extremistilor, Presedintia natiunii , ba mai mult vom vedea rapid o crestere a existentei Structurilor Militare Europene distribuite in diferitele zone de interes asa cum deja se doreste a fi trimise astfel de trupe in Oceanul Indian .Ceea ce trebuie luat in seama este si posibiltatea ca Pandemia sa se opreasca si totul se revina la normal(daca se intimpla asta partidele antivacciniste dispar de peste tot ) ceea ce va produce o crestere uriasa a PIB-ului intregii Uniuni Europene ca si deja noile masuri aparute si care implica o decizie consolidata la virful UE in defavoarea deciziei statale .In Romania a aparut deja posibiltatea ca Judecatorul de Instanta , sa decide conform legilor din UE fara a putea fi pedepsit in vreun anume fel . In acelasi timp vedem cum SIIJ va fi desfiintat curind , cum banii din PNNR deja au inceput sa soseasca , cum Coalitia aflata la guvernare (decizia Presedintelui s-a dovedit corecta ) pune in practica multe dintre dorintele cetatenilor si multe dintre dorintele exprimate la nivelul UE , fapt ce ne va anula in curind MCV-ul si ne va aduce intrarea in Schengen . O Europa mult mai unita si mult mai consolidata juridic este parte a viitorului .Asa cum deja am zis vom vedea si o alta Germanie ca parte a tuturor deciziilor la nivelul UE si nu numai .

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Vreau să dezleg două enigme

Scrisoare deschisă către concetățenii mei Dragi prieteni,            Ați observat,...

Povestea unui om leneș

«Întrebarea esențială e alta: Sunteți sau nu pe aceeași pagină cu conu’ Leonida? Dacă susțineți că statul ar trebui să răsplătească morții...

Ce știm sigur despre planurile lui Putin privind Ucraina, între atâtea incertitudini

Există un număr considerabil de încercări de a găsi un răspuns la întrebarea dacă armata rusă va ataca...

Opinie-răspuns la opinia vicepreședintelui PSD: putem aboli cota unică, dar cu asta ce-am rezolvat?

Percep opinia prezentată zilele trecute în ZF de dl. Sorin Grindeanu, vicepreședintele PSD, ca o binevenită deschidere la dialog privind oportunitatea renunțării...

Monitorizarea PNRR – examen de maturitate?

Autori: Dragoș Pîslaru și Tana Foarfă La vârsta de 15 ani începi să vezi lumea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro