joi, noiembrie 26, 2020

Tot cultura, bat-o Vi(e)na!

N-as fi crezut sa ajung sa aplaud cu putere in cladirea Ambasadei Romaniei din Austria! Viktor Goldberg, pianist, ruda cu celebrul virtuoz Vladimir Horowitz, considerat unul dintre cei mai mari pianisti ai secolului trecut, a interpretat „Variatiunile Maria Theresia“, piesa in prima auditie a compozitorului austriac Roland Baumgartner. Sala ambasadei Romaniei din Prinz Eugen Straße in Viena a fost arhiplina. Demersul, numit „support program for new opera singers“ este unul de public diplomacy si se datoreaza unei initiative private austriece. Initiatorul este fiul fostului director al Operei de Stat din Viena, timisoreanul Ioan Holender.

Tenorul roman Florin Ormenisan a electrizat in „Una fortiva lagrima“ din opera „L`elisir d`amore“ de G. Donizetti. „Stars of tomorrow“ se numeste manifestarea, prezentata bilingv (germana/ romana) de catre Carmen Stamboli, tanara Miss – Austria 2011, originara din Romania. Cum vi se pare? Saptamana viitoare, Ambasada va gazdui un show de moda a designer-ului Patricia Vincent, nascuta si ea in Romania. Anul trecut, cu ocazia Zilei nationale a Romaniei, ambasadoarea Silvia Davidoiu, aflata la post din decembrie 2009, organiza o receptie in salile somptuoase ale cladirii istorice a bursei din Viena. Printre sutele de invitati, presedintii celor mai importante firme austriece, cum ar fi OMV, Verbund, banca Raiffeisen, banca ERSTE, societatea de asigurari UNIQA, bursa de energie EXAA, firma de constructii PORR, parlamentari, reprezentanti ai guvernului, etc. Credeti ca e simplu sa reusesti, chiar avand rolul de ambasador al unei tari est-europene, membru UE sa devii frecventabil la Viena?

Nu e deloc simplu! Lumea buna vieneza, abia acum a inceput sa prinda gustul pentru a fi vazuta si la manifestarile Ambasadei Romaniei. Primele semne incurajatoare au putut fi simtite deja pe vremea mandatului ambasadorului Traian Chebeleu la Viena. cand sotia acestuia organiza reusite manifestari ale „Asociatiei iubitorilor valsului Johann Strauss“. Ceea ce se intampla acum este insa uimitor. Insasi Ulrike von Habsburg – Lothringen, aceasta grande – dame a aristocratiei austriece a participat la concertul de la Ambasada. Ambasada Romaniei la Viena nu mai e pentru austrieci un loc in care… e mai bine sa nu te duci. Ce s-a schimbat? Perceptia austriecilor despre Romania s-a maturizat! Tinerei Miss-Austria 2011 nu-i e rusine sa spuna ca s-a nascut in Romania. Austriacul, grijuliu in vremuri de criza, spera ca de exemplu actiunile OMV/ Petrom sa tot creasca in valoare si a inteles probabil ca-i cazul sa priveasca cu mai multa incredere inspre Romania.

Calea de urmat i-o arata si Simion Giurca, reprezentantul turismului romanesc la Viena inca de pe la mijlocul anilor nouazeci. Giurca, timisorean de origine, a consiliat zeci de mii de austrieci dornici sa cunoasca Romania! Daca ii treci pragul, il poti auzi cum raspunde sarguincios la telefon. Zeci de apeluri zilnic doresc informatii despre Romania. Biroul pentru promovare si informare turistica a Romaniei, aflat vis-a-vis de Staatsoper, e neincapator de atatea afise, brosuri, cataloage despre Romania. E plin de vienezi care se intereseaza de Romania. Un success story fara pauza de pranz! Culmea e ca in aceeasi cladire, extrem de centrala din Viena si-a incercat norocul in 2011 si un magazin romanesc de prezentare al produselor viei de Murfatlar, insa fara prea mare succes, dupa cum mi-a relatat Lukas Vosicky, secretar general al Österreichisch-Rumänische Gesellschaft. Asociatia Austriaco-Romana este motorul multor initiative culturale (romanesti) de rasunet la Viena. Asociatia este strans legata de OMV, fiind condusa de catre directorul general al companiei, Gerhard Roiss. Prin 1996 il propuneam pe Simion Giurca – in paginile cotidianului „Romania Libera” – sa ajunga ministrul turismului. Nu s-a intamplat! Giurca e in continuare la Viena, unde isi face la fel de bine treaba. Ca si Silvia Davidoiu, prima femeie – Ambasador al Romaniei in Austria! Davidoiu mi-a declarat recent, pentru cotidianului bucurestean de limba germana „Allgemeine Deutsche Zeitung“, ca apartine unei generatii noi, de „diplomati pragmatici“. Davidoiu are sarm, vorbeste germana si ii place cultura! De cand cu Jacuzzi-ul lui Baconschi, orice lauda la adresa „diplomatiei feminine“ poate naste suspiciuni bolnave, mi-a atras atentia un amic. Ne aflam deci departe de Romania si ar trebui sa ne fie rusine daca trecem pragul Ambasadei Romaniei? Ei bine, nu! De cand Ambasada Romaniei la Viena a inceput sa exceleze in diplomatie culturala, fara zel propagandistic, cel putin austriecii, nu o mai ignora! In tot acest timp, simpatia diasporei romanesti fata de Romania si institutiile ei (din Austria) pare ceva mai temperata. Unii dintre cei aprox. 65.000 de etnici romani recunosc si accepta ca apartin unui grup, aflat astfel in afara granitelor tarii de origine. In seara in care „noul Horowitz“ canta la Ambasada, actorii teatrului Nottara din Bucuresti jucau „Ultimul Don Juan“ de Neil Simon la teatrul Pygmalion al regizorului Geirun Tino.

Un spectacol in limba romana la Viena la care toate biletele s-au vandut cu mult timp inainte! Pygmalion e numele unui teatru de mici dimensiuni, aflat in pivnita unui cochet imobil vienez din Alserstrasse, nu departe de primaria orasului si care a gazduit in ultimii 15 ani nenumarate spectacole ale unor teatre romanesti, in limba romana sau germana, pentru diaspora si nu numai. Anul acesta i-a adus impreuna pe scena Pygmalion-ului vienez pe Geirun Tino alaturi de profesorul de canto, basul Theodore Coresi, cunoscut publicului meloman din Romania sub numele Teodor Ciurdea. Cat de „romaneasca“ este si isi doreste Bucurestiul a fi aceasta diaspora, sa zicem din Viena? Pana unde se poate Romania identifica oficial cu interesele comunitatilor romanesti din diaspora? Cum se face ca initiative culturale private, precum teatrul Pygmalion, locul de intalnire preferat al romanilor din Viena, nu primesc niciodata bani de la buget, desi functioneaza remarcabil de zeci de ani?! Cateva intrebari care preocupa si asociatiile comunitatii romanesti din Austria. Iata cateva exemple ale unor astfel de asociatii: „AUT PRO ROM” din Graz, „Unirea” din Wiener Neustadt, „Asociatia cultural-sportiva Speranta”, din Knittelfeld (Stiria), „Luceafarul” din Kinnberg. Urmatoarele asociatii functioneaza in Viena: „Prof. dr. Theodore Coresi – Asociatia culturala a tinerilor muzicieni”, „Asociatia culturala George Enescu”, „Viena Romaneasca. Portalul romanilor din Austria”, „Astra”, „Unirea – Prietenii Romaniei in Austria”, „Vorba Noastra”, „Societatea pentru dezvoltarea structurilor interculturale in spatiul dunarean”, etc. 2012 ar putea fi numit de catre multi dintre romanii din Viena, anul diasporei. De ce? Pentru ca Romania va fi din nou chemata la urne.

O operație costisitoare, dupa cum se cunoaste! Diaspora, atata cat este, s-a trezit din nou curtata! Tot soiul de reprezentanti ai partidelor politice, si-au amintit ca votul diasporei conteaza. Tot mai multi romani (cu drept de vot!), locuiesc in afara Romaniei. Votul diasporei, al celor care sunt departe de Romania, i-a schimbat deja destinul. Si nu ma refer neaparat la destinul diasporei. Se va repeta istoria din 2009? Multi politicieni trec prin Viena si se gandesc ca acum e momentul sa mai infiinteze o asociatie. Bineinteles „de sprijin”. Pentru Romania establishment-ului politic, diaspora exista probabil doar din patru-n patru (sau cinci) ani? Ce sarcini ar trebui sa primeasca alesii din partea diasporei (din Viena)? Daca votul diasporei tot conteaza, increderea diasporei oare conteaza si ea? In ce masura va fi interesata diaspora sa ceara de data asta macar decontul pentru 2009? Adica, nu doar sa ofere (voturi)? Spre exemplu ar putea sa ceara finantarea de la bugetul statului a unor initiative ca cea a teatrului Pygmalion sau pur si simplu mai multi bani pentru manifestari culturale. Altele decat cele de la ICR-ul vienez. Decontul de incredere urmeaza. Ramane de vazut, cine va castiga de data asta. Tot cultura, bat-o vina, va castiga! Oricine ar veni! Cel putin la Viena.

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Un genocid spiritual

Când , în urmă cu treizeci de ani, am scris un Apel către lichele, nu am avut în vedere licheaua ca figură...

Academicianul Dan Berindei. Cât spun dosarele Securității despre viața unui om

Conflictul istoricului Dan Berindei, cunoscut ca „om al regimului”, cu fiul său, Mihnea Berindei, „cel mai bun, cel mai penetrant şi mai...

Alegerile parlamentare: votăm, dar nu prea alegem

Anul ăsta, românii au fost, mai mult decât oricând, cu ochii pe alegerile prezidenţiale din SUA şi mulţi s-au mirat/indignat de cât...

Gulaș sau varză de Bruxelles?

Am convingerea că noi, Uniunea Europeană, respectându-ne propriile reguli, vom trece cu bine dificilul examen pe care Ungaria și Polonia l-au generat....

Despre utopia energiei eoliene offshore a României

Actualul articol este generat de faptul că în proiectul de Strategie Energetică generat de MEEMA (aflat încă în discuție), precum și în...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.