luni, iulie 22, 2024

Tot despre ”lecții” și ”dascăli”. Dar nu de la școli

Prozator de succes, domnul Radu Paraschivescu se numără de ani buni printre ”cei mai vânduți scriitori” – mă rog, așa s-a împământenit expresia în presa de la noi. Și cum succesul atrage notorietatea, domnia-sa își pune justificat talentele (unii ar putea chiar spune că ”și le vinde”) și-n slujba televiziunilor, mai ales celor din familia Digi.

Din când în când se alătură comentatorilor din studio la meciuri de fotbal mai cu ”ștaif”. Și o face chiar bine, cu păreri de multe ori mai competente decât ale profesioniștilor și vădind o solidă și îndelungată cultură în domeniu. Dar și mai frecvent, ca un om de litere care se respectă și vrea să servească societatea, susține un veritabil ”one-man show” la Digi 24, menit să  îndrepte greșelile atât de triste de exprimare ale semenilor noștri și intitulat sugestiv ”Pastila de limbă”.

Dacă la fotbal a fost mereu impecabil, nu m-aș fi așteptat ca domnul Paraschivescu să facă o mică gafă tocmai pe ”teren propriu”. În emisiunea din 23 februarie a.c. (http://m.digi24.ro/Stiri/Digi24/Cultura/Stiri/PASTILA+DE+LIMBA+Expresii+preluate+gresit+din+engleza), domnia-sa îi dojenește pe cei care scriu pe firmele unor magazine ”Swiss optic” sau ”German optic”, arătându-le justificat că omologul englez al substantivului ”optică” este ”optics”. Cum bine zice domnul R. P., ”preluările pe care le facem din limba engleză sunt fie neglijente, fie minate de ignoranţă”. Mai spune omul de cultură: ”Dac-am fi optat pentru limba germană, formulele corecte ar fi trebuit să fie „Schweitzer optik” şi „Deutsche optik””. Doar că, (ai naibii nemți! cum se spune tot mai frecvent pe la noi), toate substantivele – chiar și cele comune – se scriu la ei cu majusculă, iar omologul lui ”optică” este ”Optik”… Ce bine era dacă se mulțumea doar cu limba lui Shakespeare și nu se hazarda și pe la Goethe! Mai ales că în continuarea pastilei îi îndreaptă și pe cei care folosesc greșit expresia ”one man show”, dovedind că știe ce spune. Cu siguranță și-a perfecționat engleza, mi-am zis, amintindu-mi că acum câțiva ani am fost puțin trist citind despre ”o tânără femeie atractivă” într-un roman tradus din limba respectivă la o  prestigioasă editură, redactor de carte fiind… chiar domnul Radu Paraschivescu!

Și televiziunea publică are pastila ei cotidiană, la fel de bine intenționată și utilă – în măsura în care cei care-și dau în petic de câte ori deschid gura sau atacă tastatura ar urmări-o, lucru de care mă cam îndoiesc. Se numește (cum altfel?) ”Vorbește corect” și ne îndeamnă în fiecare ediție (pe ”voice over” – termen tehnic; adică vorbește unul pe care nu-l vezi) să-i semnalăm dacă auzim ”o greșeală de limbă română PE un post de televiziune” (ex.: http://www.tvrplus.ro/editie-vorbeste-corect-418233 ). Sau altundeva. De ce să pierzi timp și să mai cauți greșeli și la alte posturi? Mai bine asculți un concert PE radio, vezi un film PE cinematograf, sau urmărești ”Vorbește corect” PE… TVR. Domnule voice over Dan Creța, doamnă și domnule realizatori Cristina și Radu Dănilă, tocmai v-am semnalat o greșeală!

Departe de mine gândul de a pune la îndoială rostul și calitatea unor asemenea emisiuni. Ar trebui să beneficieze chiar de spații mai ample la cât de schingiuită este limba română și de prost tălmăcite sunt preluările din alte limbi. Dar ar fi bine, după cum spune un arhicunoscut proverb să mai vedem și paiele din ochii noștri, nu doar bolovanii din gurile altora. Că doar cu toții ”o mai comitem” din când în când și – cum bine spune tot dl. Radu Paraschivescu – o mai fac chiar și dicționarele. De ce? Tot domnia-sa ne luminează: ” Fiindcă sunt întocmite de oameni, iar oamenii, chiar şi cei cu şcoli înalte, comit uneori greşeli”. Aș adăuga: iar cei cu școli înalte, oricâtă modestie ar afișa, și când greșesc o fac tot la… superlativ!

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. Bine, sunt nenumarate barbarisme in limba romana actuala.

    Iar bagajul de cuvinte este din ce in ce mai sarac.

    ===
    Retin din articol ideea indrazneata (dar reala) ca si oamenii mari mai gresesc. Asa este!

    Sunt sute – mii de „intelectuali” analfabeti, care se dau rotunzi- o gaska imensa de impostori, multi promovati prin institutii de cultura, pe la televiziuni samd.

    Oamenii se uita la asemenea impostori cu uimire sfanta. cu gura cascata si mainile atarinind, ca si cum ar fi coborat un prea-sfant pe prea-pacatosul nostrum pamant.

    Vorba lui Arghezi – toti ignatii si iganrii sunt acum „stapainii astei natii”, peste tot prin toate dfomeniile se exprima doct prosti cu staif, cu coif si mustati falnice (imaginare).

    Si parca au glande paralizante, precum scorpiionul- bietul intellectual cinstit ramane pe loc, intepenit intrebandu-se daca nu cumva ala prostu’ e chiar el? Si pana sa se dumireasca, impostorul cu grade didactice, cu renume (si bani…) a trecut, a ramas cu poleiala si fala.

    Cand nu mai au incotro, impostorii fac urat. Scot panglici pe nari si fm pe urechi, vituperand impotriva celor nerecunoscaotiri si „tampiti”. Toti sunt tampiti, in afara de ei.

    Racnetul gurural si insulta abia ghicita tin loc de neuroni. Dar tin bine locul…

    Iti scuipi in san si zici „lasa-l …”. Dar, nu te lasa el si te desfiinteaza in apaluzele cozilor de topor cum te prinde ca ai oftat in loc sa pui virgule.

    Un intellectual fin nu ia pe nimeni de guler. Desi ar trebui. Dar fix pe asta se bazeaza astfel de statui cu ciorapii nespalati, toate scursdurile invelite in staniol colorat, toate sgaibele de pe fundul societatii asteia.

    Sa-I strivesti? Nu-ti vine, ca ramane in urma ceva mult mai scarbos. Asa ca ne lasam cu toti scaldati in bale colorate si invatam cu totii gresit de teama sa nu suparam marmuzeltele.

    Nu-ti vine sa razi? Nici mie.

  2. Cea mai mare parte a acestui articol este echivalentul unui scurt comentariu pe pagina Digi. Un much ado about … lapsus calami :)

    Oare a doua luare de poziție se vrea un fel de joc postmodern, o ilustrare auto-referențială a greșelilor la superlativ? Sintagma este „pe un post”, nu „pe televiziune”, deci argumentul prin analogie și reducerea la absurd („pe radio”, „pe cinematograf” ) sunt praf în ochi. Expresii precum „dat pe post”, „difuzat pe TVR”, „transmis pe BBC”, etc. fac parte din limbajul colocvial.

  3. Sunt devastat ori de cate ori ma uit la posturi tv romanesti,ori de cate ori citesc un roman tradus in romaneste dupa 1990,ori de cate ori vad un film romanesc realizat tot dupa 1990,etc.,etc.
    Cred ca de frica acuzatiei de cenzura,nimeni nu mai corecteaza,si nici atat controleaza,nimic de ani buni,fapt care a sclerozat creierele cele mai promitatoare,
    Mediocritatea s-a instalat durabil,e drept,dar nimic nu-i etern…exista posibilitatea ca tendinta sa se inverseze!
    Cine,insa,sa se apuce de treaba…?Daca-mi aduc aminte si de DEX-ul Academiei Romane,imi pierd tot optimismul….Culmea este ca in diaspora se vorbeste mai corect romaneste decat in Romania!!!!

      • Daca ati citi mai cu atentie, v-ati da seama ca semnatarul s-a nascut mai demult in limba romana, deci nu face parte din categoria careia „ii pute”, ci dintr-o cu totul alta categorie.

    • Eu cred ca articolul atrage atentia asupra promovarii non-valorii si a proliferarii distrugerii standardelor, chiar de catre cei pusi sa le pazeasca.

      Nu prea a chitibus, dimpotriva. E foarte grav, fiindca metastaza falsei valori se raspindeste rapid si de neoprit.

      Sunt profesori universitari cu titluri si functii ale caror cunostinte abia ajung la nivelul clasei a IV-a, dar care si-au creat un system fantastic de a imbrtobofi oamenii.

      Sunt acei profesori universitari care au mereu alta treaba cand e sa vorbeasca ceva in specialitatea lor, care scriu articole referentiate de renumitii profesori Goofy si doctoral Donanl (Ratoiul) – vezi articolul publicat de HN in urma cu vreun an.

      Crtezi ca sunt chitibusuri?

      Sa vezi tu cum o sa fie cand un astfel de personaj de te va opera de apendicita si vei trage luni de zile de pe urma unei erori medicale elementare, sau cand vei pierde un process cand un mare professor universitar va spune „a fi sau a nu fi” la bara, ca nu a avut timp sa-ti citeeasca dosarul, cand copiii tai vor fi invatati de :renumiti profesori:” care citesc pe litere…

      Sa vezi cum va fi cand ajunsi la facultate, copiii tai vor fi invtati niste tampenii fara margini de impostori ajunsi chiar decani sau rectori.

      Sa vezi atunci cand te vei chinui zile in sir sa intelegi ceva si cand vei deschide gura vei fi „trimis la podea” de un imbecil cu grad didactic, ce te va desfiinta in 5 secunde zambind superior, in aplauzle unei armate de maimute kretine.

      ===

      Asta e tara noastra prietene, prietene. Multiplica cu 10 la a 10-a ce e scris in articol si ai tabloul complet.

      Ierarhia valorilor e cu susul in jos. A mai fost asa (vezi epigrama ai cu „In tara asta stramb facuta…/ … in loc sa…’ samd). Dar ca anul asta, cum a fost anul trecut si de cand m-am nascut si cum va fi pana voi muri, nu cred ca va mai fi vreodata.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alin Th. Ciocarlie
Alin Th. Ciocarlie
Inginer (UPB – Mecanica fina, 1977) si absolvent al primei promotii a Programului Canadian MBA (1994-1995), dupa cursuri intensive de economie si management la universitatile Québec si McGill din Montréal (sept.-dec. 1992). Ziarist – sef al sectiei Economice la Adevarul (1991-1993). Director Executiv al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (1996-1999). Senator in grupul parlamentar al PSD (2000-2004). Fondator (1994) la Ager Press SA.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro