vineri, martie 29, 2024

Totul depinde de rezistenţa instituţiilor statului

Curtea Constituţională (CCR) a invalidat cel două ordonanțe de urgență pe care USL le-a folosit pentru a pune în practică lovitura de stat.

CCR a spus limpede că eliminarea prin OUG a competențelor ei de a se pronunța cu privire la constituționalitatea hotărârilor par­la­men­tu­lui „pune în discuţie comportamentul ne­cons­tituţional şi abuziv al gu­ver­nului faţă de Curtea Cons­ti­tu­ţională. E o constatare care nu poate fi înlăturată prin pro­paganda de partid. Apare frec­vent întrebarea în ultimele zi­le dacă este posibil ca gu­ver­nul să aprobe OUG-uri care să preia texte declarate de CCR ca neconstituționale. Răs­punsul e clar negativ și vine tot de la CCR, ca­re, în aceeași decizie, spune: „Curtea cons­ta­tă că, potrivit jurisprudenţei sale, actele de re­glementare primară ulterioare nu pot păs­tra conţinutul normativ al unei norme legale neconstituţionale şi să se constituie astfel în­tr-o prelungire a existenţei acesteia“. Aceas­ta este o propoziție cheie, pentru că, plecând de la ea, înțelegem că orice va face guvernul sau parlamentul trebuie să respecte deciziile CCR, pentru că altfel aceste măsuri vor fi in­va­lidate de către Curte. E o propoziție cheie, ca­re explică în mare măsură cum se va derula referendumul din 29 iulie 2012.

Ceea ce se întâmplă în aceste zile e fără pre­ce­dent. Au mai existat crize politice, dar me­reu jucătorii principali au declarat că vor res­pecta decizia arbitrului. Fără această regulă mi­nimă nu mai avem o țară, pentru că sta­te­le se sprijină pe un set de norme care de­fi­nesc conviețuirea pe un teritoriu. Respectarea Constituției ţine de esența statului de drept și a democrației. Asta anulează USL astăzi. Nu vorbim despre destinul politic al pre­șe­din­te­lui României, vorbim despre dinamitarea statului de drept și despre anularea de­mo­cra­ției. Pentru că nu mai putem vorbi despre democrație, da­că cetățenii sunt chemați la vot pe 29 iulie, dar nu li se spu­ne clar care este regula după care se de­cide cine câștigă referendumul cu mai puțin de două săptămâni înainte de prezentarea la urne. Comisia de la Veneția spune că nu se pot schimba regulile de vot nici pentru ale­geri, nici pentru referendum cu mai puțin de un an înainte de derularea acestora.

În privința referendumului, CCR a spus că el trebuie să se desfășoare cu respectarea a do­uă condiții cumulative – pentru validarea lui e nevoie de prezentarea la vot a jumătate plus unu dintre cetățenii înscriși pe listele elec­to­rale, iar decizia în cadrul referendumului se ia cu majoritatea voturilor exprimate. CCR spu­ne clar că nu putem folosi aceleași reguli la re­ferendum și la alegerile pentru președinție, pentru că „demiterea prin referendum a pre­şedintelui României nu are semnificaţia unei competiţii electorale, ci reprezintă o sanc­ţiu­ne pentru săvârşirea unor fapte grave prin ca­re acesta încalcă prevederile Constituţiei. Din ultimele declarații ale liderilor USL în­țe­le­gem că nu doresc să respecte această de­ci­zie. Se caută cu disperare soluții alternative ca­re să asigure supraviețuirea politică a aces­tei alianțe, capturarea țării și îngenuncherea justiției.

Una dintre opiniile vehiculate este că se va eli­mina condiția de participare a jumătate plus unu din numărul de alegători pentru toate re­ferendumurile. CCR spune că „aceasta re­pre­zintă o condiţie esenţială pentru ca re­feren­du­mul să poată exprima în mod real şi efectiv voinţa cetăţenilor, constituind premisa unei ma­nifestări autentic democratice a suve­ra­ni­tăţii prin intermediul poporului, în con­for­mi­ta­te cu principiul statuat în art. 2 alin.(1) din Le­gea fundamentală. A doua este că re­fe­ren­dumul ar trebui să se desfășoare în mai multe zile – asta contrazice hotărârea parlamentului prin care s-a declanșat această procedură. Se mai vorbeşte şi de repetarea referendumului până se prezintă la vot jumătate plus unu din lis­­tele electorale. Și această idee este greșită, pentru că nu se pot organiza mai multe re­fe­rendumuri în cadrul aceleiași proceduri de de­mitere a președintelui. A treia variantă este eli­minarea controlului CCR asupra desfășurării re­ferendumului. Din fericire, Constituția sta­bi­leș­te clar că CCR „veghează la respectarea pro­ce­durii pentru organizarea și desfășurarea re­ferendumului și confirmă rezultatele acestuia. (articolul 146 litera i)“.

Cineva spunea zilele astea că supraviețuirea Ro­mâniei ca stat de drept democratic depinde acum de rezistența instituțiilor sale fun­da­men­tale. Sigur că, într-o țară normală, nu ar fi pu­să niciodată o asemenea povară pe umerii ju­decătorilor de la CCR, dar, din pă­cate, ires­pon­sabilitatea politicienilor USL aici ne-a adus. Se încearcă timorarea CCR – domnul Antonescu declara că și-ar dori eliminarea mai multor ju­decători, doamna Aspazia Cojocaru primește ame­nințări în legătură cu voturile sale, îm­po­triva doamnei Iulia Motoc se fac plângeri des­pre incompatibilități inventate pentru a fi scoa­să din joc. Cu toate astea, CCR a găsit puterea să sancționeze abuzurile USL – chiar în una­ni­mitate – atunci când a fost vorba despre re­ferendum. Eram îndemnați cu aroganță acum câțiva ani să ne întărim statul. Ni l-am întărit – avem procurori și judecători curajoși care nu se mai tem de politicienii noștri de carton. Avem o CCR care limitează abuzul, care ține piept loviturii de stat. Totul depinde, în zilele ce vin, așa cum spunea prietenul meu, de re­zistența instituțiilor noastre. Eu sunt gata să pun un pariu că vor rezista. Iar noi suntem aici pentru a le apăra. Până la urmă, învățăm cu toții o lecție despre democrație, despre cum nimic nu e câștigat definitiv, despre cum fiecare zi este o luptă. //

Articol aparut in Revista 22

Distribuie acest articol

13 COMENTARII

  1. Multumesc pentru articolul bine documentat si pentru nota de incredere pe care o transmite. Sper ca romanii sa demonstreze la acest referendum ca au invatat ceva despre ce inseamna democratia si ca sunt dispusi sa lupte pentru ea.

  2. Rationamentul Curtii privind „propozitia cheie” e fragil si infierbantat. Nu e de criticat solutia pe fond, insa nici nu putem trece cu vederea incoerenta argumentatiei (sau nu ar trebui):

    Conform CCR, “comportamentul neconstitutional si abuziv al Guvernului” consta in faptul ca a adoptat OUG cu putin inainte de pronuntarea pe proiectul de lege, fiind considerata abuziva preluarea unei solutii “neconstitutionale”.

    Dincolo de neconstitutionalitatea extrinseca evidenta a OUG (pe care totusi, in mod curios, Curtea nu o mentioneaza), la momentul adoptarii OUG CCR nu se pronuntase in cadrul controlului anterior, solutia legislativa nu fusese declarata neconstitutionala (dimpotriva, fusese constitutionala o buna perioada de timp). Asadar, raportat la fond, in ce consta abuzul guvernului anterior pronuntarii CCR?

    Asa cum am mai precizat, Curtea citeaza trunchiat din speta sa anterioara, omite „ce nu mai este in vigoare”. citatul complet: De asemenea, Curtea reţine că actele de reglementare primară ulterioare nu pot păstra conţinutul normativ al unei norme legale neconstituţionale ce nu mai este în vigoare şi să se constituie astfel într-o prelungire a existenţei acesteia.

    e clar ca la momentul emiterii OUG nu eram in situatia in care o norma care nu mai era in vigoare, fiind declarata neconstitionala, a fost preluata de Guvern

    PS. De remarcat faptul ca in jocul de-a soarecele si pisica pe modificarea prin oug a legii functionarilor publici Curtea nu a folosit niciodata o asemenea exprimare dura, desi preluarea si abuzul erau evidente. iar aici, cand CCR nici nu a apucat sa declare norma neconstitionala, in loc sa argumenteze ca abuzul a constat in incalcarea art. 105 (care nu poate fi contestat), Curtea critica Guvernul pentru ca…. nu i-a anticipat decizia……? e totusi …cam ciudat si dezamagitor din punct de vedere al exigentelor pe care le avem de la aceasta institutie.

    • Cristina,

      Nu ai inteles bine afirmatiile CCR.

      CCR a acuzat faptul ca guvernul Ponta a creat o ordonanta de urgenta oglinda dupa ce legile au fost contestate de PDL asupra constitutionalitatii lor si inainte ca CCR sa se pronunte.

      Faptul asta a fost extrem de grav, deoarece prezinta de o intentie a guvernului de a nu respecta hotararea CCR, in caz ca legile respective ar fi fost declarate neconstitutionale. Care era graba? Cum OUG nu pot fi atacate decat de Avocatul Poporului la CCR, curtea a fi fost legata de maini si de picioare de niste ordonante de urgenta vadit neconstitutionale.

      In asta a constat lovitura de stat a USL.

  3. Stimata doamna, nu cred ca faceti bine prezentand jumatati de adevar si facand din CCR un zid de aparare de ultima instata, fiindca nu merita. Nu mai spun ca in zilele trecute ati intoxicat media cu informatii false cum ca CCR a declarat inadmisibile sesizarile referitoare la avocatul poporului si la presedintii camerelor deoarece ar fi fost impiedicata de prevederile OUG-ului dat de Ponta. Am sperat sa fie asa si am crezut ca va bazati afirmatiile ferme pe informatii certe. Cand au aparut deciziile am constatat ca totul a fost o iluzie si ca CCR s-a spalat pe maini spunand ca nu OUG-ul o impiedica sa se pronunte, ci ca problemele nu au relevanta constitutionala (scriu fara sa am textele in fata). Decizii luate cu 8 la 1 si cu 6 la 3 in cazul Blaga. Asta este adevarul si asta este CCR pe care o vedeti ca salvatorul de ultima instanta al democratiei si statului de drept. Si sa mai spunem si despre decizia referitoare la conflictul dintre presedinte si parlament legat de suspendare. Si acolo s-au spalat pe maini tot cu 8 la 1, spunand la fel, ca nu OUG-ul ii impiedica sa judece, ci ca e doar problema parlamentului chiar daca nu exista fapte grave prin care sa se fi incalcat Constitutia. Adica conditia premisa prevazuta la art. 95 din Constitutie nu are putere juridica, fiind la libera apreciere a parlamentului sa decida. Asta e CCR-ul de astazi! De deciziile contradictorii si aberante din trecut ce sa mai vorbim. Sa nu fiu gresit inteles, au existat si exista si decizii corecte, juridic corecte. Eu nu am un punct de vedere partizan. Deciziile referitoare la competentele Curtii sunt corecte, insa cea referitoare la referendum, chiar daca sunt de acord cu solutia, nu o vad ca fiind in acord nici cu practica anterioara, nici cu recomandarile Comisiei de la Venetia si nu se intemeiaza direct pe o norma constitutionala. CCR are obligatia, atunci cand isi schimba practica (ceea ce este o chestiune acceptabila) sa motiveze aceasta schimbare. Nu a facut-o, fapt remarcat si de Vlad Perju. In concluzie, adevarurile spuse pe jumatate sunt daunatoare si inaltarea pe soclu a CCR-ului nu numai ca este nemeritata, dar si periculoasa in aceste zile. Nu vedeti ca asta asteapta, sa se joace ultima carte pe CCR si sa decida CCR-ul soarta referendumului fiindca pucistii controleaza deja CCR-ul. Nu vedeti ca doar Iulia Motoc mai tine inca steagul sus. 1 din 9. Sa nu ne pacalim singuri!
    Rezistenta impotriva pucistilor trebuie sa se bazeze pe chestiuni legate de valori democratice si ale statului de drept si de bune practici, nu pe chestiuni de legalitate formale, fiindca ei se justifica tocmai cu aparentele de legalitate. Principala lor preocupare este cum sa mimeze mai bine si sa salveze aparentele. Nu trebuie intrat in jocul lor.

    • Foarte bun comentariu, Ştefan.

      Da, e o lovitură de stat, şi din păcate, nicio instituţie din România nu este la înălţime, nici CCR, nici Preşedintele suspendat, nicio „opoziţia”, nici Biserica, nici populaţia – căreia se pare că nu-i pasă. Numai câţiva membri ai ,,societăţii civile” mai luptă cum trebuie. Printe ei se numără şi d-na Ştefan, pe care mulţi o apreciem foarte mult.

      Dar ca dânsa să rămână la fel de credibilă, trebuie să aibă grijă să spună lucrurilor pe lume, chiar când nu ne convine, nu să facă tot posibilul să dea CCR un plus de credibilitate pe care nu îl merită, să interpreteze favorabil (şi fals) deciziile CCR, oferind soluţii salvatoare prin aceasta CCR, doar de dragul de a îngroşa contrastul dintre instituţiile din epicentrul vijeliei, pentru beneficiul observatorilor occidentali.Occidentalii nu au nevoie să fie trataţi ca nişte orbi – văd foarte clar noanţele şi situaţia.

      Dacă d-na Ştefan ar fi la CCR, deciziile ar fi mult mai consecvente şi juste, fără doar şi poate! Dar nu e!

      Ca şi comentator, d-na Ştefan trebuie să rămână obiectivă, chiar dacă e dureros, şi să facă în continuare lucrul care a făcut-o până acum cunoscută – să spună lucrurilor pe nume, obiectiv, profesionist. Nimic mai mult, chiar dacă situaţia este disperată, fiindcă orice în plus numai îi vor reduce din credibilitate.

      Ţineţi-vă tare, D-na Ştefan! Suntem alături de dumneavoastră!

      • Eu vroiam sa spun ca in realitate, la acest moment, pucistii au rezolvat de fapt si problema CCR, atragand-o in mare majoritate de partea lor (nu stiu cum), iar sperantele noastre in solutiile salvatoare de ultima instanta ale CCR, sunt desarte.

  4. Eu cred ca au pregatita o solutie mult mai simpla: plimbatul votantilor cu autobuzul pana ies 50%+1. Au folosit-o si in 2003 la modificare constitutiei, a mers. Daca-si mai aminteste cineva, in ultimele 2 ore atunci s-a votat intr-un ritm demn de Guiness Book. De data asta amacar si-au luat ca marja prelungirea duratei de votare.

  5. Speculatie:
    La ora la care scriu se dicuta ca USL-il vrea sa elimine pragul la referendum. Daca se va intampla asa sunt convins ca se bazeaza pe faptul ca CCR va accepta aceasta solutie, contrazicandu-se inca odata. Traiasca CCR!

  6. Institutiile statului sunt garantate de Constitutie. Ceea ce se intampla acum este doar un transfer de putere de la vechea la noua Guvernare. Nimeni nu vrea sa fure statul sau sa monopolizeze nimic. Cand se schimba administratia de la Casa Alba, se schimba toti oamenii, din toate ramurile guvernamentale. Si nimeni nu zice nimic. Ceea ce se intampla acum in Romania este un nou pas pe drumul catre o democratie functionala.

    • Klek,

      Cred ca ai o idee gresita ce se schimba in SUA la schimbarea presedintilor. Se schimba sefii de departamente, care au rang de ministri. Insa nu se schimba oamenii lucrand in departamentele respective. Acestia sunt specialisti in domeniile lor si sunt pastrati sub multe administratii.

      E adevarat ca unii dintre ei sunt promovati in posturi numite federale sub un presedinte sau altul, insa in general sunt independenti politic.

      In Romania, cand se schimba guvernul, se schimba totul pana la femeia de servici. De aceea exista instabilitate administrative in Romania. Fiecare care vine, tot incearca sa porneasca de la zero.

  7. ‘Fără această regulă minimă nu mai avem o țară, pentru că statele se sprijină pe un set de norme care definesc conviețuirea pe un teritoriu. Respectarea Constituției ţine de esența statului de drept și a democrației.’
    Respectarea Constitutiei poate ca tine de esenta statului de drept, dar nu are nici o legatura evidenta sau privilegiata cu democratia. Mai departe, diferenta dintre o tara (stat?) si statul de drept este mare. Nu vad cu ce drept ar putea cele doua fi echivalate; in cazul Romaniei, echivalarea implicita este inacceptabila oricui se gandeste la situatia politica…

    ‘Cineva spunea zilele astea că supraviețuirea României ca stat de drept democratic depinde acum de rezistența instituțiilor sale fundamentale. Sigur că, într-o țară normală, nu ar fi pusă niciodată o asemenea povară pe umerii judecătorilor de la CCR, dar, din păcate, iresponsabilitatea politicienilor USL aici ne-a adus.’
    Mi se pare ca USL e vinovat de incercarea de a distruge statul de drept si a lua puterea, ceea ce putem numi o exagerare a luptei partizane. Dar responsabili pentru povara acum gasita, nu stiu cum, la CCR sunt politicienii PDL. Lupta partizana este natura sistemului politic romanesc. Astfel ca slabiciunea partizana este o iresponsabilitate de neiertat, pentru ca duce la controlul unui partid asupra statului.

  8. De vina pentru situatia actuala sunt justitia corupta si CNA-ul.
    Daca justitia i-ar fi trimis pe toti infractorii din parlament (si pe infractorii care le dau ordine celor din parlament) acolo unde le este locul, iar averile le-ar fi fost integral confiscate, guvernul Ungureanu nu ar fi cazut, iar guvernul Grivco nu ar fi fost investit.
    Judecatorii de la Curtea Constitutionala ar fi trebuit sa spuna clar, fara echivoc, ca Presedintele nu a incalcat deloc constitutia, iar parlamentul nu poate vota suspendarea.
    Curtea Constitutionala ar fi trebuit sa anuleze imediat toate Hotaririle si Ordonantele neconstitutionale date de parlament si de guvern.
    Justitia ar fi trebuit sa-l aresteze pe premier pentru ca a uzurpat calitati oficiale la Consiliul European si l-a impiedicat pe seful statului sa-si indeplineasca obligatiile constitutionale, de a reprezenta tara la Consiliul European.
    Daca CNA-ul si-ar fi facut datoria si ar fi inchis televiziunile infractorilor Felix, SOV si DDD, sau le-ar fi amendat in fiecare zi cu milioane de euro, pentru minciunile, calomniile, dezinformarile, intoxicarile si manipularile practicate, daca aceste televiziuni ar fi fost obligate sa prezinte doar adevarul, electoratul nu ar fi fost indobitocit, ar fi inteles ca tara a traversat o profunda criza economica mondiala, ca guvernul Boc a fost obligat sa ia masurile de austeritate tocmai pentru a salva tara de la faliment, de la dezastru, de la colaps economic, de la incetare de plati. Electoratul ar fi inteles ca masurile luate de guvernul Boc au avut efecte benefice : tara nu aintrat in faliment, tara a iesit din recesiune, a revenit pe crestere economica, moneda nationala a ramas stabila, inflatia a ajuns la cel mai scazut nivel dupa 1989, somajul este mult mai mic decit media din Europa, datoria externa este cea mai mica din UE si poate fi platita in citiva ani. Electoratul ar fi inteles ca fara masurile corecte si absolut necesare luate de guvernul Boc, tara ar fi fost astazi in faliment, salariile si pensiile ar fi fost mult mai mici, nu s-ar fi putut plati cu lunile, somajul ar fi fost foarte mare, inflatia ar fi fost scapata de sub control, moneda nationala s-ar fi prabusit. Toate aceste lucruri se vor intimpla foarte curind, daca guvernul Grivco (compus doar din incompetenti, incompatibili, corupti, infractori, plagiatori si lichele) nu va fi demis si inlocuit cu un guvern competent, condus de Boc sau de Ungureanu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Laura Stefan
Laura Stefan
Laura Stefan a studiat dreptul la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti si a absolvit studiile masterale la Facultatea de Drept a Univestitatii din Cambridge. Lucreaza pentru Expert Forum (EFOR) si alte diverse organizatii din tara si internationale pe programe privind lupta anticoruptie si reforma sistemului judiciar.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro