vineri, martie 29, 2024

Transparenta in companiile de stat. Modelul suedez

As vrea sa stiu cate companii de stat sunt in Romania. Cat este cifra lor de afaceri, cat este profitul pe care-l varsa actionarului majoritar, statul.  Sau gaura, evident. Cat este de mare, sau mic, salariul managerilor, al membrilor consiliului de administratie si cum sunt corelate “drepturile banesti” cu rezultatul financiar sau orice alta logica de motivare. Cine sunt reprezentantii statului in AGA, ce mandate au, cine este practic la butoane. Cine pune strambe, cine chiar isi vede de treaba, cine ia bani pe rezultate si cine pe pile.

As vrea sa dau click pe trei butoane si sa aflu tot ce vreau. Nu sa caut cu saptamanile si sa nu gasesc mai nimic. Sau sa-mi iau informatiile din articole pe „surse” sau din articolele unor analisti dubiosi.

Altfel spus, as vrea ca in companiile unde statul este actionar majoritar sa avem parte de o transparenta  cat mai mare. Fara a leza interesele firmei, fara a divulga “secrete de serviciu”.

De ce vreau asata?  Simplu, vreau sa stiu de ce statul este cel mai prost administrator, de fapt, vreau sa stiu daca  statul chiar este cel mai prost administrator. Asa o fi peste tot?  Poate ca da, poate ca nu. Avem “in piata” o seama de ziceri care s-au transformat in axiome. Oare chiar asa sa fie?  Nu stim, pana nu avem ceva date de ansamblu, care nu se pot agrega decat dupa ce cunoastem datele la nivel micro, pe fiecare companie de stat in parte. Desigur, undeva sus, cineva din guvern, are acces la toate datele micro, le poate analiza si agrega, ne poate livra, sau nu, rezultatul. Ar fi de preferat sa avem un astfel de studiu. Am avea insa unul neverificabil, pentru ca nu avem acces la informatia primara… raportarile financiare , trimestriale si anuale. Nici la hotararile AGA.

De ce nu avem acces? Pentru ca nu este stipulat in nicio lege sau reglementare guvernamentala obligativitatea raportarii acestor informatii.

Cum se poate rezolva chestiunea? Simplu, chiar foarte simplu.

Guvernul poate da o HG prin care sa oblige companiile de stat sa aplice sistemul de raportare valabil in cazul companiilor listate la bursa, (sectiunea reglementata,  evident) chiar daca sunt nelistate. Doar ca raportarea nu se va face catre CNVM si BVB, ci catre un departament din guvern, de preferat in Ministerul de Finante, care va centraliza si publica toate informatiile, in cel mai scurt timp posibil – in maxim cateva zile de la primire, pe un site destinat doar acestui lucru. Care nu costa o avere sa-l faci. Vom avea cateva avantaje majore:

-nu trebuie sa inventam si sa testam alt sistem de raportare, vom folosi unul care este deja in  lucru de ani de zile. Si care functioneaza destul de bine, este simplu si usor de aplicat. Daca se vrea, normal.

-vom avea o baza de date centralizata pe sectorul de stat, vom putea face si noi, astia care nu suntem la butoane, micile/marile noastre analize. Altfel spus vom putea verifica daca statul este  chiar cel mai prost administrator, sau nu.

-companiile de stat vor sti de „frica”. Aia care au ceva de ascuns, evident. Atunci cand trebueie sa dai „extemporalu`” trimestrial, anual, cu camere de supraveghere, parca te gandesti  de doua ori daca sa calci pe bec sau nu. Si nu mai trebuie sa-si bage nasul nici un reporter de investigatie, sa descopere ce-ar fi trebuit sa stie toata lumea.

-vom sti daca bunul sau prostul mers se datoreaza managerului, sau consiliului de administratie… adica statul  (ca el numeste membrii  CA via membrii AGA).  Sau amandurora. Vom sti cine e de vina, sau cine e de premiat. Fara sa mai punem botu` la analize comandate, cu informatii trunchiate sau chiar incorecte.

Bun, veti spune ca unele informatii pot fi secrete, ca nu se poate spune chiar orice. Sigur ca nu se poate spune, dar acelea vor fi exceptii.  Se va nominaliza, cu subiect si predicat, compania care nu poate da acele inforrmatii, de ce si cine a luat decizia.

Mai la concret eu as propune un sistem asemanator cu cel suedez, care are un sector puternic de stat, si unde reglementarile mi se par logice, de bun-simt, aplicabile chiar si in tarisoara noastra.

Pentru a va lamuri mai in detaliu puteti accesa urmatorul link:

http://www.government.se/content/1/c6/20/44/34/bd7320d8.pdf

Voi spicui cateva idei.

„The external reporting of the state-owned companies, which includes the annual report, interim reports, the corporate governance report, the statement on internal control and the sustainability report, should be as transparent as the reporting in listed com­panies.”

Adica suedezii aplica cam acelasi principiu ca cel propus de mine, bag sama ca n-am inventat nimic.

“The boards of the state-owned companies are responsible for ensuring that companies pre­senting sustainability reports in accordance with Global Reporting Initiative (GRI) guide­lines which, together with other financial reports, form an integrated basis for assess­ment and monitoring. The GRI guidelines are international regulatory guidelines for sustain- ability reports.”

Acum am auzit prima data de GRI, problema „raportarii”  este una mondiala, nu doar la noi. Altfel spus nu prea avem a inventa nimic, trebuie doar sa analizam ce au descoperit si aplicat altii.

https://www.globalreporting.org/Pages/default.aspx

Revin la linkul initial:

„These guidelines are based on the principle of „comply or explain,” which means that a com­pany can deviate from the guidelines if a clear explanation and justification of this departure is provided.

….

The board shall describe in the annual report how the guidelines have been applied during the past financial year and comment on any deviations.”

Adica, se permit abateri de la aceste reguli generale, dar ele trebuie explicate argumentat de ce si cum in raportul anual. Altfel spus, daca este vreun mare secret pe care nu trebuie sa-l stie “tot prostu`”, apai trebuie spus, cu subiect si predicat: compania X nu poate publica bilantul sau cutare document pentru ca…aia, aia, aia. Nu este admis sa nu-l publice doar pentru ca nu vrea muschii lui X sau Y.

“The companies must report in accordance with the guidelines as soon as possible and not later than the financial year beginning 1 January 2008. In addition to current accounting legislation and generally accepted accounting principles, in appropriate parts, the boards of the state-owned companies are responsible for ensuring that the companies present the annual report, interim reports and year-end reports in accordance with the rules of OMX Nordic Exchange Stockholm AB1′ in the listing agreement.”

Adica, se raporteaza ca si cum ai raporta pe bursa.  Se spune acest lucru foarte clar, in repetate randuri.

Se specifica , in mod expres, si momentul publicarii  rapoartelor:

“The companies must publish quarterly reports. year-end reports and annual reports on the company’s website. The annual report should be available both in a printed version and in PDF format published on the company’s website. The sustainability report and interim reports are to be available in PDF format on the company’s website.

The annual report is to be published not later than 31 March

The sustainability report is to be published not later than 31 March

The corporate governance report and the statement on internal control are to be pub­lished not later than 31 March

The year-end report (Q4) is to be published not later than 15 February

The six-monthly report (Q2) is to be pub­lished not later than 15 August

Quarterly reports for January—March (Q1) are to be published not later than 30 April

Quarterly reports for January—September (Q3) are to be published not later than 30 October”

Adica nu se permit abateri prea mari, rapoartele trimestriale au o luna, o luna si jumatate  ca termen limita, fata de perioada la care fac referinta, cel anual maxim in luna martie, etc.

Cat priveste “drepturile banesti” :

„The level of expectations concerning the conduct of state-owned companies is high, which means,for example, that levels of remuneration for senior executives should be reasonable and well considered. Moreover, remuneration should not be market-leading in relation to comparable companies but rather characterised by moderation. The Government carefully monitors compliance with such remuneration levels.”

Adica nici prea-prea nici foarte-foarte. Am putea sa ne raportam la castigurile  din sectorul privat national, evident la aceleasi performante, nu asa, pe apa de ploaie.

Nu mai continui, va las placerea de a citi dvs restul documentului, sunt mult mai multe obligatii impuse companiilor de stat, in afara raportarilor financiare:  proportia femeilor in boarduri, etica profesionala, dorinta ca guvernanta companilor de stat sa fie una exemplara, model pentru toti… hm, te umfla rasul cand te gandesti cam ce” modele” sunt pe la noi. Ca sa nu mai spun ca raportarile merg mult mai departe, nu se limiteaza la publicare unor cifre seci, a bilanturilor sau a cpp-ului. Practic, tot acest demers are ca scop intarirea sustenabilitatii business-lui de stat, ca sa-i  zic asa, inclusiv cresterea increderii. La ei nu exista axioma ”cel mai prost administrator este statul”, ci “statul trebuie sa fie un model de etica, transparenta, respectare a legii”.  Iar raportarile au sens pentru ca actionarul majoritar nu este considerat a fi guvernul, ministerul X sau Y, ci poporul suedez.

„The Swedish state is an important company owner in Sweden. These companies represent substantial values and are ultimately the common property of the Swedish people, thus requiring  the open and professional provision of information.”

La noi ar suna a limba de lemn gaunos, cine ar crede gogorita asta?  Dar poate ca ar fi bine sa ne prefacem macar.

In concluzie:  domnilor guvernanti, oricare ati fi al butoane, vreti transparenta?  Daca da,  faceti rapid un site pentru raportari si dati o HG in care sa impuneti companiilor cu capital majoritar de stat  sa raporteze exact cum raporteaza companiile listate pe bursa.

SI boardul executiv sa fie direct responsabil.

In final as vrea sa vedeti cam ce inseamna  raportarea ca la bursa, asa ca voi lua un caz concret,  Transgaz, sa zicem. Ce a raportat in anul 2013, exclusiv chestiunile legate de tranzactionare:

15.01.2013 Calendar financiar

17.01.2013 Raport curent AGOA din 17.01…adica se raporteaza exact in ziua in carea  avut loc AGOA (adunarea generala  ordinara a actionarilor companiei)

21.01 Raport curent (referitot NABUCCO)

29.01 Raport curent AGOA si AGEA din 29.01 (iarasi se raporteaza axact in ziua in care a avut loc evenimentul)

12.02 Raport curent

14.02 Modificare calendar financiar

27.02. Rezultate financiare preliminate pe 2012. Aici vorbim de un raport pe rezultate neauditate (ulterior se va raporata „complet”, auditat) in care compania prezinta o vedere de ansamblu , directorul departamentului economic explica situatia companiei.

27.02. Comunicat disponibilitate rezultate finaciare preliminate  pe 2012. In acest caz societatea comunica faptul ca a publicat pe site-ul companiei bilantul si cpp-ul . Adica nu vorbim de un extras, de o analiza, ci de documete contabile.

4.03 Raport curent AGOA din 4.03

30.04 Comunicat disponibilitate raport anual 2012. Acum avem situatiile financiare auditate (nu se schimba practic nimic in bilant si cpp) , raportul auditorului, al administratorilor precum si al conducerii executive.

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/InformariEmit.aspx?enc=nSywOqwQazyB5I2NO+cxKw==

Nu mai continui, am vrut sa vedeti deosebirea intre o raportare ca la carte, completa si la timp, si aiurelile care sunt disponibile, sa zicem in cazul TAROM. Care nu publica mai nimic pe site-ul propriu. Nici rezultate financiare, nici discutiile care se poarta in AGA.  Doar structura actionariatului, reprezentantii in AGA, executivul. Iar, pe siteul Ministerului de Finante, avem doar cativa indicatori din bilant si cativa din cpp (contul de profit si pierdere) Si aia doar din bilantul anual.

M-am uitat si pe site-ul Postei Romane. Ei macar publica date financiare, chiar daca nu sunt la zi, raportari trimestriale, avem acces la Formularele 10, 20,30 si 40… adica la bilantul anual, cpp, date informative si situatia activelor imobilizate.

Vorbim de trei  companii cu capital majoritar de stat care raporteaza diferit. De ce ? Doar pentru ca una este listata si doua nu, iar una din cele listate considera ca nu e „secret” bilantul.  Oare ce impiedica guvernul sa aplice sistemul de raporatre reglementat pe BVB si la companiile nelistate? In cel mai rau caz  se poate „clona” site-ul BVB,  se pot anula casutele si butoanele care fac referire la tranzactionare, si avem, cu costuri minime, un site care poate sa gazduiasaca informatii identice cu cele ale companiilor listate, dar pentru companii de stat.

Nu cred ca este o problema de costuri, mai degraba cred ca nu se doreste sa fie cunoscute toate sforariile si matrapazlacurile care se fac si care ar fi mult mai vizibile prin publicarea discutiilor si hotararilor AGA si datelor financiare, detaliat. Nici un guvern nu a dorit asta, desi toate au clamat ca vor transparenta. publica .

OUG  109 din 2011 nu obliga  societatile cu capital de stat sa raporteze decat catre autoritatea tutelara (raportare la zi, exista doar impunerea publicarii unui raport anual, atat pentru firma cat si pentru autoritatea tutelara) si sa puna la dispozitie doar actionarilor diferite documente . Adica, tot statului si poate minoritarilor, daca ei exista si vor acest lucru. Dar public mai nimic, doar convocatorul AGA si documetele care se pun in discutie. Care nu sunt nici ele musai  publice, pentru tot prostu`,  poti sa ai acces la ele doar pe baza de parola. Cum s-ar zice vrem transparenta doar intre noi, „smecherii”, restul  trebuie sa sape, doar doar vor prinde o ciozvarta de informatie. Pe surse, evident.

Distribuie acest articol

32 COMENTARII

  1. Toti romanii suntem actionari de drept in toate aceste companii si nu numai.
    Toti romanii trebuie sa fim informati in acelasi mod in care actionarii unui S.A. sunt informati.
    Vrem sa stim cum sunt conduse aceste comapanii si ce se intampla cu banii nostri.

    Trebuie inteles ca cei care ne conduc sunt angajatii nostri, nu stapanii nostri si trebuie sa dea seama transparent, prompt si corect in fata celor care i-au angajat.

    • Uite ăsta ar fi un obiectiv punctual dar foarte clar pentru niscai manifestații, nu haloimăsul cu Roșia Montană (și mult mai perfida idee subsidiară privind gazele de șist). Printre altele am afla și ce fac exact companiile miniere.

    • Ei, na…sa n-o luam chiar asa. Cati credeti ca vor citi comunicatele? Nu foarte multi, dar suficient cat sa fie mult mai grea aburirea. De fapt vrem sa fie performanti si sa fure mai putin.

      • Ma așteptam sa doriți privatizarea acestor companii nu sa veniți cu soluții de avarie de tipul management privat la stat. Ce propuneti dumneavoastră e cam același lucru: principii din privat pe proprietatea publica. Adică un NON-SENS. Privatizarea e singura cale de salvare. Prin bursa daca vreți. Si devin imediat transparente si eficiente.

        • In primul rand ca nu am venit cu solutia management privat la stat. De unde ati scos-o si p`asta? Raportarea in discutie nu are legatura cu cine e la butoanele executive , privatu` sau ala de stat….ci cu cine e actionarul majoritar, in cazul nostru statul. Si ce (nu) vrea de la executiv.
          Indifernt cine este executivul trebuie sa respecte aceeasi procedura, la companiile de stat.
          Plus ca mie mi se pare cam aiurea asta cu management privat…orice manager este un privat pina la urma, toti sunt numiti de AGA, si sunt niste oameni in carne si oase. Ca unul este recomandat de niste headhunteri, ca altul a castigat un concurs, sau e pus pe pile…tot un „privat” este. Si trebuie sa respecte baceleasim reguli de raportare.
          Problema este la AGA… fie vorbim de majoritar statul, fie de majoritar privat. Si un AGA privat poate pune un CEO pe pile…ohooohoo. Doar ca nu-l tine daca da chix.
          Deci discutia era despre cum raportam, cand avem companie de stat, nu despre privatizare.

          • Adică discuția este despre cum punem un manager privat cu CA facut din numiti politic sau cum punem reguli de „transparenta” cu un CA numit politic. E același lucru. Cum nu sunteți de acord cu managementul privat ca soluție, ar trebui sa nu fiti de acord cu nici o alta măsura care NU rezolva problema. Întreb: sunteți de acord ca privatizarea rezolva problema? Da sau nu! Vreți sau nu privatizarea unor companii ca Oltchim sau CFR Marfa? Da sau nu! Ca sa știm cu cine discutam. Ca daca vreți privatizare si nu statul administrator va dau dreptate. Daca nu vreți privatizare si statul administrator va spun ca sunteți pe o pista gresita. Ca si cei cu managerii privati la stat. Deturnati atenția de la soluție – privatizarea!

          • Si ce va face sa credeți ca raportand ca in privat veți schimba ceva la aceste companii care produc pierderi si rente politice. E o iluzie ca veți putea, cu transparenta din privat, sa puneți-vă dumneavoastră cetateanul „proprietar” presiune pe CA ul politic sa renunțe la rente si contracte păguboase. Se știe ce pierderi anuale si arierate produc aceste companii. La ce va ajuta o raportare care sa fie mai transparentă si sa va spună ca s-a exagerat cu cheltuielile de personal pentru voturi si pace socială sau licitatiile organizate de manageri au fost trucate? Chiar nu va înțeleg demersul. Privatizam domnule Modan si scăpăm de belea. Vreți sa fitil proprietar alături de popor Cumpărați acțiuni din privatizare. Si veți beneficia de toată transparentă de rigoare!

            • Cred ca faceti o confuzie. Raportarea nu ar trebui sa aiba ( si nici nu are, chiar in OUG 109) legatura cu faptul ca un manager este „privat” sau politic, la o companie de stat. Nu ma intereseaza cine conduce o companie de stat, poate fi pilosu pilosilor, daca are rezultate este OK. La fel si reversul..poate sa fie mama privatului, daca nu are rezultate afara cu el. Credeti ca daca este un strain este musai sa si fie bun? Sau daca este roman e musai prost? Dar ambii trebuie sa raporteze identic (in cazul unei companii de stat, tocmai pentru a putea evalua rezultatele in timp util). Si AGA ar trebui sa ia masuri imediat, fie de schimbare din functie, fie de atentionare, corectare. Prea nu se baga in seama activitatea AGA, adesea ei sunt adevaratii vinovati din spatele unor rezultate proaste.
              Asta este discutia despre raportare, cum raporteaza companiile de stat, indiferent cine este executiv, privat sau politic. Exemplul cel mai bun, de la care a si pornit discutia este cu ‘privatul” de la TAROM, care nu raporteaza nici macar dupa ce impune OUG 109..sa nu amestecam capra cu varza.
              Cat priveste privatizarea ea se refera nu la modul de raportare ci la structura AGA. As vrea ca toate companiile de stat sa aiba macar un 10-15% minoritari privati.Care sa puna banul jos in companie si sa fie cu ochii pe majoritar ca pe butelie. Ba chiar as vrea ca statul sa fie majoritar in cat mai putine companii, alegerea lor fiind pe criterii clare (siguranta nationala, energetica, contraparte a unui monopol privat, daca el nu se poate desfiinta, fonduri sau institutii care nu sunt rentabile, deci neinteresante pentru privati, dar care asigura dezvoltare intr-un domeniu deficitar, etc) Asta este alta discutie..sa nu le amestecam.
              Daca asteptam pana se vor privatiza toate cele cateva sute de companii de stat, murim asteptand. Daca mai punem la socoteala si sutele de companii regionale, si miile de administreatii locale..unde iarasi ar trebui un sistem extrem de transparent ,problema se complica si mai mult. Pentru ca nu putem privatiza primaria comunei X, dar o putem face sa raporteze, sa zicem pe un site regional, ce se discuta si hataraste in consililu local, cati si unde se duca banii colectati, redirijati de la centru, si cate altele.Sau daca nu pe un site centralizator de informatie, macar sa standardizam ce tebuie sa posteze pe site-ul lor,ca informatie minimala. Vrem sa stim bilanturile? OK, le impunem sa publice bilantuirile. Vrem sa stim misculatiunile din AGA, sedintele de consilii locale? OK, impunem publicarea lor. Sunt prea multe companii, organiza tii de stat care nu dau socoteala decat „autoritatii tutelare” care adesea este una politica de fapt. Dar, asta este alta discutie..eu as vrea sa incepem cu ce se poate…raportare publica mai ampla, pe site-uri specializate, formand astfel baze de date usor de administrat, de consultat, de verificat, de analizat. Asa plutim intr-un noian de informatii disipate, incomplete, si ne miram de ce nu marge treaba bine.

  2. Si dvs chiar credeti ca tocmai „cel mai cinstit guvern” o sa doreasca transparenta??? Va imginati ca va lasa sa mearga ceva necontrolat de „ai lor” in tara asta? Cred ca materialul e doar un exercitiu de imaginatie. Dupa parerea mea actuala clasa politica va pleca „de la butoane” in valuri de sange, ce-a patit fostul presedinte comunist a fost doar de incalzire…

    • Tocmai de aceea sunt necesare manifestatiile in strada. Pentru a-i forta pe politicieni sa se schimbe. Acesta este un motiv pentru care merita sa faci manifestatie. Resursele tarii nu trebuiesc privatizate, trebuie sa ramana in proprietatea si sub controlul statului. Daca exista transparenta, statul va fi fortat sa administreze in mod corect resursele unei natiuni. Dovada este reprezentata de existenta altor natiuni unde statul este proprietar. Raspandirea ideii ca statul este incapabil sa fie un bun administrator nu este in interesul unei natiuni ci este in interesul celor care doresc sa controloze resursele acelei natiuni.

      O natiune libera are drumul deschis spre prosperitate. Conditia este ca indivizii sa aiba libertate de exprimare a propriilor aspiratii intr-un spatiu comun, delimitat de reguli si de legi echitabile si transparente. Libertate de exprimare individuala concomitent cu controlul coruptiei – aceasta este singura modalitate de a asigura cresterea nivelului de trai al fiecarui individ care face parte dintr-o natiune. O natiune libera si unita, cu cat este mai mare, cu atat este mai puternica. Cu cat este mai puternica, cu atat mai mult isi va putea proteja interesele si resursele economice necesare fiecarui individ in parte. Fara resurse si fara identitate, indivizii ajung sa fie doar o masa usor de manipulat, de controlat.

      Pentru a obtine prosperitate pentru toti oameni, solutia NU este divizarea natiunilor in grupuri lipsite de putere si indivizi fara identitate. Prin divizarea natiunilor castiga doar un grup foarte restrans (si obscur) de persoane. Nu americanii, nu nemtii, nu spaniolii, nu romanii, nu rusii, scotienii sau evreii. Doar „Globalistii”. Capitalisti sau nu, international-comunisti sau nu, cu nationalitate definita sau nu, cu identitati notorii sau cu o prezenta socant de discreta.

      Interesul „globalizarii” nu este unirea si bunastarea oamenilor ci distrugerea statelor natiuni pe principiul „Divide et Impera”. Resursele unei natiuni pot fi mai bine exploatate de catre „globalistii” in momentul in care statele natiuni nu mai exista. Spre deosebire de un stat natiune, grupurile mici de oameni, regiunile si subregiunile, nu au puterea necesara pentru a-si proteja interesele in fata presiunilor economice si politice „internationale” (vezi Rosia Montana – „interesele” locale vs protestele la nivel national).

      Motivul real al regionalizarii este dictat, din pacate, de interesele „globalizarii”. Natiunea reprezinta forma cea mai puternica si stabila a unei comunitati si de aceea intra in conflict direct cu scopul acestei nestapanite si obscure „globalizari”.

      Regionalizarea administrativ-teritoriala si economica, impartirea pe regiuni si subregiuni, stimularea patriotismului regional in defavoarea celui national-unitar este o eroare strategica, este un pas spre pierderea identitatii nationale, spre neant, spre divizare. Acestea vor duce la subdezvoltarea economica a comunitatii divizate si in final, la diminuarea sanselor de prosperitate individuala. De fapt, cu cat globalizarea devine mai puternica, cu atat mai mult o natiune unita si independenta reprezinta o forma de protejare a interesului fiecarui individ. 
      Chiar si in varianta federalizarii, puterea Germaniei este data de unitatea federatiei, pe cand in Spania, lipsa unitatii ii accentueaza si mai mult slabiciunile.

      Exista doi dusmani ai intereselor unei natiuni: coruptia, in interior – si „globalistii”, din exterior. 

      In concluzie, daca o natiune nu isi poate folosi resursele pentru a obtine o crestere justa a nivelului de trai pentru toti membri ei, solutia nu este divizarea natiunii ci din contra, unirea intregii natiuni intr-o lupta reala impotriva coruptiei din interior si a manipularilor perfide din exterior. 

      Sa nu uiam ca atunci cand a avut o conducere alcatuita din patrioti, Romania a prosperat.
      Doriti sa avem o tara frumoasa, prospera si respectata? Atunci, sa nu-i mai lasam pe politicieni sa-i protejeze pe corupti ! Sa iesim in strada la mitinguri si demonstratii „non-politice” si „non-economice”. Sa protestam, masiv, in strada, impotriva coruptiei! Impotriva politicienilor care ii apara pe corupti!

      Trebuie sa invatam sa iesim in strada. Nu pentru a tipa, nu pentru a da cu bata. Ci pentru a le spune celorlalti ca existam si gandim.
      Sa protestam asadar impotriva coruptiei, a divizarii natiunii si a pierderii libertatii fiecaruia dintre noi.

      P.S.
      DACA se face regionalizarea Romaniei, atunci ar fi bine ca Regiunile create sa fie doar niste unitati statistice, nu si identitare.
      Regiunile nu ar trebui sa aiba nume istoric ori de natura sa creeze identitati regionale. Cifrele sau denumirile cardinale sunt cele mai potrivite pentru denumirea acestor unitati-regionale statistice. Sa nu uitam: cu cat globalizarea devine mai puternica, cu atat mai mult o natiune unita si independenta reprezinta o forma de protejare a interesului fiecarui individ. 

      • Da, asa e, e mai bine sa fie bine decat rau. E bine sa nu avem coruptie, sa avem transparenta sa avem libertate si cate si mai cate… Dar chiar credeti ca e bine sa administreze statul resursele tarii??? Stiti vreun succes al statului roman in administrarea vreunui bun in 23 de ani?? Ne intoarcem in comunism si nationalizam resursele ca ne sperie capitalismul si globalizarea??? Idealismele dumneavoatrsa sunt cantate pe televizor de la revolutie de toti parerologii si politicienii. Daca vi se pare prea obscura globalizarea, ar trebui sa renuntati la informatie, la haine,la telefoane,la televizoare, la masini, la mancare chiar si la aproape tot ce ne inconjoara astazi. Puteti lua un glob, va uitati bine sa vedeti unde e Romania si dupa aia ne puteti spune daca punctul ala mic, Romania, poate face fata globalizarii? Va reamintesc ca deficitul de cont curent s-a echilibrat in ultimii ani datorita exporturilor (dacia-renault), altfel, in continuare, consumul tarii noastre e format 80% din importuri. ” Fara resurse si fara identitate, indivizii ajung sa fie doar o masa usor de manipulat, de controlat ” _ eu as spune ca fara educatie sunteti mai usor de manipulat.

        • @iuliu

          1). Statul roman nu a avut succes in administrarea resusrselor tocmai din cauza lipsei de transparenta din ultimii 23 de ani, a coruptiei („provocata” din interior si din exterior). Idei ca acestea, ca statul nu poate fi un bun administrator, contribuie la jefuirea resurselor nationale prin motivarea privatizarior facut in orice conditii. In loc sa curatam statul de coruptie, mai bine sa cedam toate resursele cat mai repede.

          2).Consumul tarii noastre este format 80% din importuri tocmai pentru faptul ca nu mai controlam resurse, nu mai avem industrie (80% din industria privatizata de statul roman a fost mai apoi vanduta la fier vechi de „noii proprietari”).

          3). A fi anti-globalizare nu insemana ca trebuie sa renuntam la haine sau la alte bunuri. Insa realiatatea arata ca prin globalizare se poate controla lantul de distributie si de desfacere al bunurilor (supermarketuri, mall-uri, etc) astfel incat „globalistii” vor vinde in orice tara doar bunurile pe care le produc fabricile controlate de ei la nivel global. Asfel, in Romania, desi producatorii locali produc marfuri care se pot vinde foarte bine pe piata, supermarketurile ii elimina din piata aducand produse din exterior. Din acest sistem globalist cei care pierd cel mai mult sunt comunitatile locale.

          4). Este foarte greu sa faci fata globalizarii, cu atat mai mult cu cat renunti la controlul propriilor resurse. Cu cat dispui de mai multe resurse cu atat mai mult vei „controla ” globalizare in avantajul tau. Cei care nu dispun de resurse vor fi „controlati” de globalizare.

          5). Pentru o educatie corecta este nevoie de resurse si de libertate. Daca resursele apartin doar unui grup restrans atunci doar acel grup va beneficia de educatie. Restul va fi „educat „sa se supuna intereselor primului grup.
          Libertate fara resurse?Cam dificil.

          6). Este de preferta sa nu facem confuzie intre globalizarea informatiei (care, teoretic poate ajuta educatia, si ca urmare este benefica tuturor) si globalizarea resurselor (care in mod cert este in avantajul unui singur grup restrans de persoane). Oricum, chiar si de globalizarea informatiei vor profita in principal cei care dispun de resurse mai multe. Asa ca iarasi ajungem la cine si cum controleaza resursele.

    • Cine stie? Poate ca vor dori… Ar fi un semnal bun si pentru ei. Depinde insa de „lobby”, nici eu nu prea cred ca vor adopta un sistem transparent. Potul este prea mare. Dar poate ca ceva, ceva tot se va face. Macar sa se respecte ce e in vigoare, nici macar OUG 109 nu se respecta…de exemplu pe site-ul TAROM nu avem acel raport anual, darmite sa raporteze la zi. Om vedea, noi trebuie sa ne facem datoria, sa propunem si ceva concreteturi. Altfel ramanem in generalitatile aburitoare care „justifica” de ce nu se poate, de ce nu merge treaba, de ce trebuie marite taxe… o casa mare se face (si) cu caramizi mici.

  3. Imi pare bine ca ati scris articolul asta!
    Asta dorea si dl. Iliescu de la bun început (sic!)
    Pai nu? Modelul suedez vreau sa zic… :))

  4. Absolut de acord. Toate companiile publice sau cu capital majoritar public – la nivel naţional şi local – ar trebui să publice documentele evocate de dumneavoastră. Trebuie să fie în atenţia publică toate „sursele” de eventuală corupţie: bugetul public, banii europeni, afacerile publice. Felicitări pentru articol!

    • Multumesc. Mai este un aspect, care este mai putin vizibil, pe langa scaderea riscului coruptiei si smecheriilor: imbunatatirea actului decizional, atat la nivel AGA, cat si la nivel executiv. Atunci cand trebuie sa pui pe hartie rapoarte anuale, analize economico-financiare sau de sustenabilitate ale unui business, vrei-nu vrei chiar trebuie sa-ti clarifici anumite aspecte. ca sa nu te faci de ras, macar. Nu poti sa spui ca daca ai lichiditatea sub 2 esti foarte OK, sau daca ai profit din exploatare , dar este „papat” de pierderea financiare esti bun…etc Ori scopul este nu doar reducerea coruptiei ci si cresterea calitatii administrarii business-ului de stat. Micsorarea gaurilor ar avea efecte benefice asupra presiunilor pe taxare, asupra fondurilor destinate dezvoltarii, ba chiar si asupra increderii in guvern, ca stie ce face.

  5. Solicitările dvs. sunt legitime şi logice, dar dacă se va întâmpla ceea ce spuneţi în articol, politicienii din România vor emigra masiv în Occident şi vor cerşi cot la cot cu cetăţenii de etnie romă, încercând să le ia acestora pâinea de la gură. Şi atunci doamna EBA va avea o dimelă: pe cine să apere în cazul respectiv? Pe tatăl său & Emil Boc & Elena Udrea & PDL.Co sau pe etnicii care îi vor oferi voturi anul viitor pentru un nou mandat de europarlamentar? În plus, aş dori să-i văd şi pe Victor Ponta & Adrian Năstase & Liviu Dragnea et comp. în aceeaşi intersecţie cu cei enumeraţi mai sus. :)

  6. dle MM, ideea este excelenta prin obiectivele pe care si le propune. Ajungem la acelasi rezultat daca 40% din companiile de stat se duce pe bursa.
    Fondurile de pensii din RO pot cumpara si acolo. Dar transparenta este asigurata de cotarea pe bursa.
    Eu cred ca nu MANAGERII (CEO) au vina majora. C.A. nu-si poate defini obiectivele: pret „convenabil pentru populatie” vs profit maxim pentru bugetul statului vs pastrarea locurilor de munca vs. scaderea costului manoperei vs scaderea costurilor de mentenanta vs obiective de investitie.

    TAROM sau Hidroelectrica sau… sunt exemple perfecte in acest sens.

    Nu cumva ar trebui sa obligam manageri romani sa lucreze cu C.A. „strain” , presupunand ca Groeningen sau Gittenstein sau.. nu cer si nu primesc spaga, iar quantumul indemnizatiei nu e esential pentru ei. ????

    • De acord. Listarea si vanzarea unui pachet minoritar au in plus si un alt avantaj mare: posibilitatea de a introduce pe ordinea de zi a AGA, de catre un investitor semnificativ( peste 5%) a unor chestiuni „incomode”, sau profitabile pentru actionariat. Pe de alta parte daca majoritarul este tot statul, orice initiativa poate fi blocata de vot. Aici intervine aspectul transparentei…sa stim cine, cum si de ce a votat contra. Tot este mai bine decat sa nu stim nimic sau sa nu avem actionari minoritari care oricum analizeaza mult mai bine business-ul decat cei din afara, doar sunt banii lor in joc.
      Problema este ca ar fi bine sa incepem cu transparenta, care se poate face si fara listare, mult mai ieftin, daca asteptam listarea tare imi e ca ne creste barba pana la pamant. Si oricum nu se pot lista toate companiile cu capital majoritar de stat, fie ele nationale sau locale.

      • dle MM. As vrea o lista de companii ce NU pot fi lstate la bursa. Ar avea mai mult de 2-3 nume?
        Iar in lipsa listarii datele pot fi manarite de C.A., caci ochiul ne-mituit al actionarului privat nu este acolo.
        Iar in cazul listarii, chiar actionarul minoritar poate URLA
        NB. Sa nu uitam ca un manager de fond de pensii care tolereaza risipa acolo unde a investit ZBOARA…

        PS. sa nu uigtam vreo clipa ca finantarea peste tot se face prin bursa, dar marxistilor nostri asta suna a erezie, nefiind descrisa pe larg in lucrarile lui Marx/Lenin.

        • La bursa nu pot fi listate chiar toate rapandulele, chiar daca sunt de stat. Exista niste impuneri referitoare la capitalul propriu, la cat 3 de ex este minim 1 milion, din cate-mi aduc aminte. Acuma nu stiu la marele fix cate companii nu respecta acest criteriu, ba nici nu stiu lista cu toate companiile de stat. Stiu ca sunt 244, dar o lista completa cu ele nu am gasit nicaieri.
          Problema este una ..pragmatica. Chiar credeti ca se vor lista toate? Exista undeva , pe glob, o tara care are toate companiile de stat listate? Si trebuie sa asteptam listarea ca sa facem putina ordine in raportari? OK, sa o facem, dar asta dureaza, si pana atunci nu putem sta sa asteptam. Si ca o paranteza la ce a folosit listarea si chiraiala actionarului minoritar la Oltchim? Tot in cap a venit, cu un manager sinistru, sustinut de stat.
          Dar macar am stiut, prin raportarile sedintelor AGA ca reprezentantul statului s-a pus capra si la debarcarea lui Roibu, si la multe masuri de bun simt propuse de minoritar, care nici el nu era maiaca Tereza.

  7. Evidentele si cunoasterea starii falimentare a intreprinderilor de stat exista la nivelul ministerelor si Guvernului, a Curtii de Conturi, insa ,,mulgerea” lor financiara, constituie ceeace as numi ,,evidenta si repartizare” de atributii producatoare de foloase banesti politice si clientelare,distribuite(si redistribuite) intre grupurile politice oligarhice, functie de ajungerea la putere si ,,capacitatea” acestora, de a ,,dezlipi” de la cei ,,cazuti”, dispozitivele de acaparare si sifonare a banului public.
    Calea de a desfiinta aceasta practica de capusare a intreprinderilor de stat si sifonarea a Bugetului exista si este simpla, doar ca ea nu va fi niciodata acceptata sau urmata de clasa politica, care numai aparent se afla in contradictie si competitie politica, practic fiind intr-o perfecta unitate de absorbtie politica si clientelara a sevei financiare a intreprinderilor de stat.
    In lipsa intreprinderilor de stat si a posibilitatii de sifonare a bugetului si a unei parti a banilor UE, efortul spre cariera politica ar fi lipsit de sensul sau cel mai profund:imbogatirea rapida si fara marile complicatii si durata a unei afaceri economice private…

    • Mda… cam asa e. Poate totusi… stiti cum se spune, copilul care nu plange nu capata tita. Poate ca apare o initiativa legislativa, poate ca nu o sa le fie foarte confortabil sa respinga argumentat, poate, poate…

  8. Păcat de ditamai articolul, identifică probleme aproape inexistente.
    Problema reala e slaba informare a autorului.
    Rapoarte sintetice despre sectorul economic de stat se găsesc aici:
    http://www.mfinante.ro/guvernanta.html?pagina=domenii
    Aveţi acolo numarul întreprinderilor pe categorii, capital, performanţe, subvenţii. O grămada de indicatori. Surpriza ar fi ca per total sectorul de stat de subordonare centrala realizeaza profit.
    Despre fiecare operator în parte, se pot găsi suficiente informaţii tot pe site-ul finanţelor la „informaţii fiscale şi bilanţuri”, unde puteţi găsi principalii indicatori financiari din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere cautand dupa „nume si judeţ”, pentru că nu cunoaşteţi CUI-ul fiecarei întreprinderi, presupun.
    Puteţi găsi chiar mai mult decât aţi cerut, de exemplu bugetele de venituri şi cheltuieli, aprobate prin HG sau ordin comun minister de resort – MMuncii – MFP pt. filialele întreprinderilor de stat. Acestea sunt publicate în MOficial şi le găsiţi uşor cu ajutorul lex-ului, dar şi folosind google.
    Un volum enorm de date despre fiecare firmă în parte – fie ea de stat sau nu – se poate obtine de la ONRC. Contracost, e drept.
    HG 902/2012 conţine lista tarifelor serviciilor ONRC. Din anexa 2 a acestei hotărâri veţi afla că puteţi solicita de acolo inclusiv informaţii punctuale despre fiecare firmă, fie ea de stat sau privată, inclusiv administratorii. Costă doar 8 lei să aflaţi administratorii unei firme, printre alte informaţii. Asta dacă nu-i găsiţi pe site-urile întreprinderilor în cauză, cum de regulă se întâmplă.

    • @cineva. Ca sa poti face profit trebuie sa ai ca obiectiv facerea de profit. Un C.A. care vrea si pastrarea locurilor de munca si marirea salariilor [adica cresterea costului manoperei] , care nu poate alege eficient intre mentenanta, investitie etc nu poate fi performant.
      kko politic (impacarea caprei si a verzei) nu poate da management eficient si asta nu a fost descoperita azi. DIn pacate ceea ce este evident pentru social-democratii germani [si chiar a francezilor] este erezie pentru PSD.

    • Probabil ca nu ati citit „ditamai articolul” in intregime. In linkul prezentat de Dvs. se regaseste raportul anual impus de OUG 109. Rapoarte similare se regasesc si pe site-urile autoritatilor tutelare, de ex firmele care apartin de MT se regasesc in raportul anual pe 2012
      http://www.mt.ro/nou/_img/documente/RAPORT-1713.pdf
      Cel de la MF prezinta situatia de ansamblu, dar tot raport anual este.
      Ori in articol este vorba de un alt sistem de raporatre, la zi, inclusiv rapoarte AGA. din care aflam ciine ce propune, cine ce nu aproba, inclusiv propunerile de retribuire ale conducerii executive. Aflam , de ex. ca se targeteaza intentionat rezultate (profituri) mai mici decat media ultimilor ani, pentru ca exista un bonus care este proportional cu depasirea targetului. Intentionat se previzioneaza un target foarte mic, pentru a lua un bonus mare.
      Dupa cum vedeti in raport se dau doar cativa indicatori din bilant si cpp. La fel si daca cauti informatii dupa numele firmei, nu gasesti decat cativa indicatori. Aceste lucruri le-am mentionat in articol:
      „exista doar impunerea publicarii unui raport anual, atat pentru firma cat si pentru autoritatea tutelara”
      ” Iar, pe siteul Ministerului de Finante, avem doar cativa indicatori din bilant si cativa din cpp (contul de profit si pierdere) Si aia doar din bilantul anual.”
      Daca vrei sa vezi bilantul integral, si nu doar ala anual ci si pe cele trimestriale, trebuie sa mergi pe site-ul firmei. Unde nu-l gasesti intotdeuna. De ex la TAROM nu-l gasesti. Ba nici macar raportul anual. Sau poate ma intereseaza si alti indiacatori…de ce-i musai sa ma multumesc doar cu ce-mi „serviti” Dvs.?
      In modelul propus raportarea se face ca la bursa, adica nu doar rapoarte anuale, ci si rapoarte in timp foarte scurt,de la petrecerea „faptei”, inclusiv publicarea hotararilor AGA si a rapoartelor financiare trimestriale, raportul auditorului, situatia litigiilor, etc, orice informatie care apare pe parcursul anului si are efecte semn ificative.
      De accea am si dat exemplu concret cu cele 3 firme de stat, care raporteaza diferit. E normal? Nu este suficient doar un raport retroactiv, global.
      Desigur este mult mai simplu sa induceti ideea ca autorul este habarnavist , „omitand’ anumite pasaje din articol care fac referire chiar le faceti Dvs trimitere. Domnilor, daca nu vreti „modelul suedez” nu e nici o problema, dar spuneti-o clar: nu vrem rapotare la zi, ca la buursa, consideram ca sunt suficiente rapoartele anuale, in care scriem ce vrem noi. Punct.

      • Ce solicitaţi dumneavoastră este visul de aur al birocraţiei. Vă daţi seama, chiar societatea civilă să ceară extinderea birocraţiei!

        • Nu chiar. Raportarile se trimit oricum autoritatii tutelare, actionarilor, musai si ministerului de finante ( alea financiar contabile), se pot pune in plus fie pe site-ul companiei, fie pe un site specializat, creat special in acest scop (asa cum ati spus si Dvs. informatia este disipata in foarte multe locuri..ma intreb daca nu intentionat, pentru a fi mai greu de controlat si verificat)
          Asa cum pot sa o faca mari companii de stat listate la bursa, fara a avea musai management „privat”, si fara a se vaita de birocratie, asa o pot face si restul.

    • Daca tot ati dat linkul de la finante, si daca tot spuneti ca „Surpriza ar fi ca per total sectorul de stat de subordonare centrala realizeaza profit.” poate ar trebui sa dam si ceva cifre, asa ca in tabelul de la pag 10
      Rezultatul net pe 2012 este de -(minus) 489.060 mii lei comparativ cu cel din 2011 care este de
      + (plus)1.827.745 mii lei.
      Doar rezultatul brut este pe plus 335 206 mii lei dar mult in scadere fata de 2011, cand a fost 2.745.065 mii lei.
      Profitul brut a fost in scadere, pierdera bruta in crestere vs 2011..si colac peste pupaza dividendele varsate statului cu 50% mai mari ca in 2011. Adica statul jupoaie inclusiv companiile de stat, alea pe plus…i se rupe de alea pe minus.

  9. Analiza dvs este corecta, insa trebuie sa plece mai de la radacina – anume faptul ca toate aceste companii pe care le citati nu sunt nici macar administrate de aceeasi entitate – Posta la MCTI sau cum ii mai spune acum, CEC-ul de pilda e la Finante, TAROM la Transporturi. Nu exista ca atare nu doar standardizare de administrare, nu exista standardizarea in raportare, in auditare (care e si ea importanta), nu exista un plan national de privatizare integrat (privatizarea CFR Marfa nu merge dupa aceeasi legislatie cu privatizarea Oltchim, de pilda!), etc.

    • Pai tocmai. Nici nu trebuie (evident ca nici nu pot fi) sa fie administrate de aceeasi entitate, ce aia de la bursa sunt?
      Si raporteaza toti dupa un tipic, nu dupa cine e la butoane. Bilantul are un format standard, cpp-ul la fel. Dac le pui se clarifica multe. Raportul poti sa-l aduci din condei.
      Regula trebuie sa fie una pentru toti, i”comply or explain”. Comply-ul ala dupa un standard , nu dupa cum crezi tu, companie. Si ca sa nu inventam alte reguli le folosim pe alea testate si rodate la bursa. Care pot fi luate ca „standard national” (nu de ramura sau de companie..ci national)

  10. Foarte bine pusa problema! Simplu si eficient. Doar ca nu se vrea! Ar trebui ca toti liderii de opinie de buna-credinta ca-si dau cu parerea prin media, sa preia idea, sa o difuzeze in opinia publica si sa puna in acest fel presiune continua pe decidenti.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Modan
Mircea Modan
Antreprenor, inginer proiectant.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro