Când, în februarie 2019, am prezentat pentru prima dată cititorilor platformei Contributors mega-proiectul Green New Deali, propus de câțiva membri democrați ai parlamentului american, am ezitat asupra titlului. Deși inițial am intenționat să calific respectivul proiect, chiar din titlu, ca fiind un exercițiu de gândire magică, am preferat în cele din urmă să folosesc numele celebrului roman faulknerian The Sound and The Fury. Și am sperat că respectiva propunere va rămâne doar o încercare, temerară ce-i drept, de lansare politică spectaculoasă a tinerei Alexandria Ocasio-Cortez pentru alegerile parlamentare din 3 noiembrie 2020.
Se pare că m-am înșelat. Ideile lansate de mega-proiectul Green New Deal (100% electricitate obținută din surse regenerabile, până în 2035; 100% vehicule cu emisii zero, până în 2030; net-zero emisii globale de gaze cu efect de seră, până în 2050 și altele asemănătoare) s-au răspândit cu viteza unui virus necontrolat și au reușit să „infecteze” cu gândire magică, printre alții, pe liderii Uniunii Europene (European Green Deal), guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, guvernatorul statului California, diverse ONG-uri ecologiste ș.a.m.d.
Gândirea magică se poate defini pe scurt ca o relație cauzală între acțiuni (ritualuri religioase, rugăciuni, sacrificii etc.) și un beneficiu sau o recompensă așteptată. Un exemplu clasic: Sfătuiți de părinți, copiii își lustruiesc încălțămintea pe 5 decembrie și roagă pe Sf. Nicolae să observe eforturile lor pentru a primi a doua zi o recompensă depozitată în acele încălțări curate. În cazul Green New Deal, gândirea magică implică „sacrificarea”, mai mult sau mai puțin rituală, a hidrocarburilor fosile pe altarul schimbărilor climatice. Recompensa așteptată – salvarea planetei de apocalipsa climatică prin înlocuirea combustibililor fosili cu energii „verzi”, în particular, energie solară și eoliană. Intervalul de timp pentru primirea recompensei se plasează undeva între 2030 – 2050.
Scopul articolului de față este să demonstreze că tranziția de la economii bazate pe energia generată de combustibilii fosili la noile economii „verzi” suferă de sindromul gândirii magice – în principal, o discontinuitate tragică între realitatea imediată și zenitul așteptărilor din următorii 10 – 30 ani.
Pentru început, iată câteva date dintr-un meta-studiu publicat luna trecută – Energy and Climate Policy – An Evaluation of Global Climate Expenditure 2011 – 2018. Autorii au utilizat, în principal, rapoartele Global Landscape of Climate Finance publicate anual, cu începere din 2010, de Climate Policy Institute (CPI); adițional, au fost folosite alte 254 de studii și articole descriind starea tranziției către economiile „verzi”.
Conform rapoartelor CPI, între 2011 – 2018, s-au cheltuit global $3.666 miliarde pe proiecte de schimbări climatice. Din această sumă, 55% ( $2.030 miliarde) au fost cheltuite pe implementarea energiilor solară și eoliană. Conform rapoartelor energetice globale, contribuția eoliană și solară la consumul mondial de energie a crescut de la 0,5% la 3% în perioada menționată. În același timp, cărbunii, petrolul și gazele naturale au asigurat 85% din consumul energetic global, restul (12%) fiind acoperit de energiile hidro și nucleară.
Interpretarea datelor de mai sus prezintă o bază solidă pentru diagnosticarea gândirii magice:
Dacă omenirea a cheltuit peste $2.000 miliarde în ultimii opt ani pentru a crește contribuția energiilor eoliană și solară de la 0,5% la 3%, câți bani vor mai trebui cheltuiți și câți ani vor fi necesari pentru a ajunge la 100%?!?
Un răspuns posibil trebuie să considere populația globală, actuală și viitoare, precum și mărimea economiilor moderne. În aceste condiții, scara la care va avea loc tranziția către 100% energii „verzi” contează enorm. Folosind o analogie din fizică, atunci când se încearcă schimbarea oricărui sistem, ne confruntăm cu inerția și diverse forțe de rezistență. Adică, este mult mai greu să întorci sau să stopezi un Boeing decât un bondar.
Realitatea de astăzi trebuie privită lucid: Combustibilii fosilă asigură omenirii 85% din producția de energie electrică, termică și de transport, un procentaj care a scăzut nesemnificativ, de la 86%, în ultimele două decenii 2. Și, pentru a se obține această minusculă scădere, omenirea a cheltuit peste $3.600 miliarde!!!
Înlocuirea totală a combustibililor fosili în următorii 20-30 ani necesită ca producția globală de energie regenerabilă să crească de cel puțin 90 ori.(3) Este posibil așa ceva? Pentru comparație: producția de petrol și gaze a avut nevoie de o jumătate de secol pentru a crește de 10 ori. Lăsând deoparte costurile exorbitante, a crede că energiile solară și eoliană vor putea crește de 9 ori în doar jumătate din timp, este o fantezie produsă de gândirea magică.iv
O altă posibilă observație: Soarele e gratuit, vântul e gratuit (nu trebuie săpate foraje sau mine de exploatare). Atunci, de ce energiile solară și eoliană nu sunt mai ieftine decât energiile bazate pe combustibili fosili? Pentru că petrolul, gazele naturale și cărbunii prezintă trei caracteristici inexistente în cazul soarelui și vântului:
- Concentrație naturală (combustibilii fosili dețin mai multă energie inclusă într-un spațiu redus)
- Stocare naturală (combustibilii fosili nu necesită baterii)
- Abundență naturală (soarele și vântul depind de momentul zilei, latitudine, geografie, meteorologie etc.)
Aceste trei criterii se regăsesc limitat în cazul energiei nucleare – o adevărată energie „verde”, dar considerații politico-economice exclud în prezent uraniul de pe lista „regenerabilelor”.
Există apoi și alte probleme care ilustrează caracterul de gândire magică asociat cu tranziția către 100% energii „verzi”.
Problema densității de putere energetică
O comparare a diverselor opțiuni energetice impune folosirea densității de putere – câtă energie este produsă pe o unitate de suprafață (W/m2). Plecând de la valorile acestui parametru, se poate lesne observa că unele tehnologii energetice sunt mai puțin dense decât altele. În plus, așa cum am menționat repetat în articolele mele, evoluția societăților umane este direct legată de tranzițiile de la energii mai puțin dense (de ex., biomasă – lemne, paie etc.) la altele mai dense (cărbuni, hidrocarburi, uraniu). Faptul că energia generată de combustibilii fosili avea/are o densitate de putere incomparabil mai mare decât cea produsă de biomasă, cuplat cu abundența și ieftinătatea lor, au constituit cauza principală a triumfului revoluției industriale și au facilitat o creștere fără precedent a bunăstării, speranței medii de viață, avansurilor tehnologice, producțiilor agricole, populației etc.
Fig. 1 compară densitățile medii de putere ale principalelor surse de energie folosite pentru producerea electricității.
Fig. 1. Densități medii de putere, în W/m2, ale celor mai utilizate surse de generare a electricității. Porțiunile hașurate indică valori între estimările minime și maxime. (Sursa)
Se poate observa că densitățile de putere ale energiilor non-regenerabile sunt cu circa trei ordine de mărime mai mari decât cele ale energiilor regenerabile (solară, geotermală, eoliană, hidro și biomasă). Cu alte cuvinte, energiile non-regenerabile produc de circa o mie de ori mai multă putere pe o unitate dată de suprafață. Gazele naturale depășesc cu mult, ca densitate de putere, toate celelalte surse de electricitate. În categoria energiilor verzi, cea solară este lideră: cu toate acestea, densitatea medie de putere a energiei solare este mult, mult mai mică decât a energiilor fosile sau nucleară.
Actuala tranziție energetică, adulată de suporterii Green New Deal, reprezintă o inversare anacronică a sensului stabilit de secole de progres economic. Pe măsură ce sursele cu densitate de putere energetică mare (combustibili fosili) sunt înlocuite cu unele având o densitate de putere mult mai mică (soare, vânt), suprafețele de teren necesare pentru producția de energie „verde” cresc dramatic. În consecință, amprenta medie energetică per capita, corespunzătoare amprentei ecologice, va crește corespunzător. În condițiile unei planete considerate de unii „suprapopulată”, ultima creștere devine îngrijorătoare.
Diferența uriașă dintre densitățile de putere ale energiilor fosile și ale celor regenerabile este creată de natură și imună în fața aspirațiilor gândirii magice sau ale subvențiilor guvernamentale. Indiferent ce hotărăsc guvernele, Acordul de la Paris, cei 97% experți care cred în încălzirea globală antropogenă, Greta Thunberg ș.a., cantitatea de energie produsă este determinată de cantitatea de lumină solară sau vânt existentă într-o perioadă de timp, precum și de legile fizicii care controlează eficiența celulelor fotovoltaice sau a turbinelor eoliene. Și aici apar alte două probleme insolvabile pe care nu le-am întîlnit în exercițiile de gândire magică.
Problema limitei Shockley-Queisser
Pentru celule fotovoltaice (PV) cu siliciu, această limită impune o eficiență teoretică maximă de conversie a fotonilor în electroni de ~34%. Cele mai bune tehnologii comerciale de panouri voltaice au ajuns astăzi la puțin peste 26% eficiență a conversiei, adică aproape de limita menționată. Chiar dacă viitoare cercetări vor descoperi noi soluții non-siliciu, cu performanțe mai bune, toate au limite fizice similare și în prezent niciuna nu este în curs de producție, fără să mai sperăm că vor fi și ieftine.5 Cu alte cuvinte, o creștere de 9 ori a producției de energie solară este un exercițiu de gândire magică.
Problema limitei Betz
În cazul turbinelor eoliene, această limită impune o captare maximă de 60% a energiei cinetice a vântului. Turbinele comerciale actuale depășesc 40%. Cu alte cuvinte, ca și în cazul energiei solare, poate apărea o creștere (până la atingerea limitei fizice), dar nu una revoluționară, de 9 ori sau mai mult.
Problema stocării energiilor regenerabile
Opinia mea este că limitările fizice ale producției de energie solară și eoliană sunt depășite de un teribil călcâi al lui Ahile: stocarea energiei produse.
Când oamenii aud despre stocarea energiei, ei se gândesc imediat la baterii re-încărcabile, precum cele din autovehiculele electrice. Dar acestea reprezintă mai puțin de 1% din stocarea globală a energiei. Aproape toată stocarea de astăzi – 96% – se face prin vechea, dar bine-cunoscuta, tehnologie a stocării în lacuri de acumulare.
În cazul hidrocarburilor, costă mai puțin de $1 pentru a stoca un baril de țiței sau gaze naturale (în termeni energetici echivalenți) timp de două luni. Stocarea cărbunilor costă și mai puțin. De aceea, Statele Unite au, în medie, până la două luni rezerve energetice naționale de hidrocarburi și cărbuni pentru orice moment al anului.
În cazul bateriilor, situația este complet diferită. Stocarea costă circa $200 pentru o cantitate echivalentă de energie. Adică, în loc de două luni, toate bateriile americane din rețele electrice plus cele dintr-un 1 milion de vehicule electrice, pot stoca doar două ore din cererea de energie națională.vi
Un caz concret: bateriile produse de firma Tesla, cel mai cunoscut producător mondial. Un număr din aceste baterii, costând $200.000 și cântărind împreună peste 9.000 kg, sunt necesare pentru a stoca energia echivalentă a unui baril de țiței. Un baril de țiței, cântărind cca 135 kg, poate fi stocat într-un rezervor care costă doar $20.
Deci, câte baterii ar trebui fabricate pentru a stoca energia cerută de economia americană nu pe două luni, ci doar pe două zile? Să revenim la Tesla și fabrica sa, Gigafactory din Nevada. Costând $5 miliarde, este cea mai mare fabrică de baterii din lume, cu o producție anuală de 24 GWh/an. Asta înseamnă că toate bateriile Tesla fabricate într-un an, pot stoca trei minute de energie consumată anual în Statele Unite (4.222 TWh/an). Pentru a stoca toată energia consumată de SUA în două zile, ar fi nevoie de producția de baterii de la Gigafactory timp de 1.000 ani. Dar stocarea pe un an de zile?! Suntem în plin exercițiu de gândire magică…
Problema resurselor necesare construirii bateriilor și instalațiilor producătoare de energie „verde”
Presupunând, prin absurd, că fabricanții de baterii din întreaga lume ar putea produce bateriile necesare stocării energiilor „verzi”, apare o altă problemă insolvabilă: asigurarea materialelor componente.
Pentru că tranziția către 100% energii regenerabile impune o creștere semnificativă a producției, respectiv a stocării, Mills (2020) atrage atenția că va apărea o „creștere fără precedent” în mineritul global, ceea ce va radicaliza provocările ecologice și ale forței de muncă pe piețele emergente și va crește dramatic vulnerabilitatea lanțului de aprovizionare energetică a Americii.vii
Conform analizei lui Mills (2020), construirea panourilor solare, turbinelor eoliene și a bateriilor necesare vehiculelor electrice necesită, în medie, de peste 10 ori mai multe materiale în comparație cu fabricarea mașinilor care, utilizând combustibili fosili, produc aceeași cantitate de energie.
O singură baterie a unui vehicul electric conține mai mult cobalt decât 1.000 telefoane inteligente; brațele unei singure turbine eoliene au mai mult plastic decât 5 milioane telefoane inteligente. Iar o rețea de panouri solare, care poate alimenta un centru de calcul, folosește mai multă sticlă decât 50 milioane telefoane inteligente.
Guvernul britanic, sub premierul Gordon Brown, a făcut o declarație importantă în 2007: Wind energy to power UK by 2020, government says. Suntem în 2020, dar „fiecare casă din UK” nu este (încă) alimentată numai de vânt și soare…
Guvernul britanic, sub premierul Boris Johnson, a „înnădit” declarația omologului său din 2007: Wind farms could power every home by 2030. Această măreț angajament presupune ca în următorii 10 ani, puterea eoliană a Marii Britanii să crească de patru ori față de cea actuală, pentru a atinge 4o GW. Costurile vor ajunge la aproape £50 miliarde, o sumă echivalentă cu instalarea unei turbine în fiecare zi pentru următorul deceniu (adică, ~3650 noi turbine). Dar cu bateriile ce se va întâmpla? Dacă Londra ar trebui să se bazeze pe baterii doar o săptămână, va trebui să cumpere fiecare baterie fabricată în lume în următorii doi ani. Și ar mai trebui menționat că electricitatea nu poate oferi căldura necesară industriei grele. De exemplu, fabricile de ciment și oțelăriile lucrează la temperaturi de peste 1000°C.
Recent, premierul Boris Johnson a făcut o altă declarație importantă: UK plans to bring forward ban on fossil fuel vehicles to 2030.
Ceea ce premierul pare să ignore este o avertizare serioasă exprimată în 2019 de un grup de experți geologi britanici cu privire la interzicerea autovehiculelor pe benzină/motorină din UK (actualmente 31,5 milioane) și înlocuirea lor cu mașini electrice. Această operațiune
…va necesita aproape dublul producției anuale globale de cobalt, aproape întreaga producție mondială de neodim, trei sferturi din producția mondială de litiu și cel puțin jumătate din producția mondială de cupru în 2018… Dacă trebuie să extrapolăm această analiză la estimarea actuală de 2 miliarde de mașini din întreaga lume (la nivelul anului 2018), producție anuală de neodim și disprosiu ar trebui să crească cu 70%, producția de cupru ar trebui să fie mai mare decât dublă, iar cea de cobalt ar trebui să crească de cel puțin trei ori și jumătate pentru întreaga perioadă de acum până în 2050 pentru a satisface cererea.viii
Înlocuirea energiilor fosile cu energii „verzi”, conform programelor actuale, va crește puternic exploatarea minieră a unor diferite minerale critice în întreaga lume. Pe lângă metalele de bază – Li, Co, Ni, Al, Fe, Pb, Mn, Ag, Zn, Mo, Cr – instalațiile eoliene și solare, precum și bateriile, au nevoie de așa-numitele „pământuri rare” (Rare Earth Elements – RER, 15 elemente din grupa lantanidelor cu numere atomice cuprinse între 57 și 71).
O baterie a unui vehicul electric cântărește în jur de 450 kg. În general, o astfel de baterie conține 12 kg litiu, 14 kg cobalt, 28 kg nichel, 50 kg grafit, 40 kg cupru și circa 180 kg de oțel, aluminiu și diverse componente din plastic. Pentru a se obține doar primele 5 elemente care intră în compoziția unei baterii de peste 450 kg este nevoie să fie extrase prin minerit circa 41.000 kg de minereuri. Dacă se adaugă și cantitățile de roci de decopertare care trebuie înlăturate pentru a ajunge la minereuri, rezultă că, pentru o singură baterie de 450 kg, trebuie excavate/săpate peste 225.000 kg de roci. Calculul pentru cele 16 milioane de baterii care vor fi instalate până în 2030 pe noile vehicule electrice îl las pe seama dumneavoastră. Vă invit să țineți cont că tonajul de mai sus este subestimat deoarece nu include necesarul de roci excavate pentru extragerea fierului din oțel, cuprului folosit în cablaje sau a pământurilor rare (neodim disprosiu ș.a.) folosite în magneți și motoare electrice. Iar despre dezastrul ecologic al acestor activități miniere va trebui discutat separat.
De-a lungul „vieții” unei baterii electrice, fiecare kilometru parcurs „consumă” 1,4 kg roci. Folosind un motor cu ardere internă, se „consumă” cca 0,05 kg roci/km.
Fabricarea instalațiilor de producere a energiilor „verzi” consumă combustibili fosili – cărbuni, petrol, gaze naturale – pentru a produce cimentul, oțelul, masele plastice și elementele purificate necesare. Pentru producerea unei singure baterii se consumă energia echivalentă a 100 barili de petrol. Bateria poate stoca energia echivalentă a unui singur baril.
Într-un studiu publicat recent de trei cercetători britanici există câteva predicții importante despre creșterea cererii de minerale critice în 2030 comparativ cu 2015 ca urmare a adoptării masive a vehiculelor electrice (EV)ix (Fig. 2). Vânzarea a circa 16 milioane EV în 2030 va determina o creștere a cererii de Li cu 3700% și a cererii de Co cu 1838%. Este prevăzută, de asemenea, o creștere a cererii de Li și Co cu 68% din partea Chinei, țară care va cumpăra 21% din noile EV, dintre care 75% vor fi autobuze electrice.
Fig. 2. Creșterea cererii de metale pentru vehiculele electrice în 2030 comparativ cu 2015 (din Jones et al., 2020)
Nu face obiectul articolului de față discutarea aspectelor geopolitice, prezervarea biodiversității și de siguranța energetică națională legate de creșterea rolului mineralelor și metalelor în faza tranziției către economiile „verzi”.
Conform ultimelor date, publicate luna trecută, transporturile rutiere planetare sunt responsabile pentru 11,9% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. Acest lucru înseamnă că, dacă am putea electrifica întregul sector al transportului rutier (autoturisme, autocamioane, autobuze, motociclete), impactul celor peste 2 miliarde de vehicule alimentate în prezent cu combustibili fosili ar însemna reducerea emisiilor globale cu 11,9%. E mult? E puțin? Depinde pe cine întrebi.
Probleme climatice cauzate de fermele eoliene
Deși promovarea energiei eoliene ca metodă majoră de influențare a climei globale este mult iubită de ecologiști, realitatea funcționării fermelor eoliene ascunde și unele detalii paradoxale legate de influențele negative asupra schimbărilor climatice locale și regionale. De exemplu, Abbasi et al. (2016) au explicat că marile ferme eoliene, cu turbine înalte, pot exercita o influență asupra vremii, posibil asupra climei, datorită efectelor combinate ale deficitului de viteză al vântului pe care le creează, modificărilor turbulenței atmosferice pe care le provoacă și a rugozității peisajului pe care o sporescx
Prin natura lor, turbinele eoliene pot avea un impact negativ asupra cel puțin trei aspecte al vremii locale, și, prin urmare, a climei: temperatura, vântul și precipitațiile.
De exemplu, fermele eoliene produc o creștere a temperaturii medii a solului și subsolului în avalul turbinelor pe timp de noapte prin creșterea turbulenței atmosferei. Cercetătorii au indicat că utilizând turbinele eoliene pentru a produce 10% sau mai mult din energia globală în 2100 ar putea cauza încălzirea terenurilor cu peste 1°C.xi Într-un alt studiu este prezentată o situație neașteptată: Dacă cererea de electricitate a Statelor Unite ar fi satisfăcută de energia eoliană, atunci fermele eoliene vor trebui să funcționeze mai mult de un secol înainte ca încălzirea terestră a SUA cauzată de ele să devină mai mică decât reducerea încălzirii prin micșorarea emisiilor de CO2.xii
De asemenea, fermele eoliene influențează și modifică pattern-ul vânturilor prin efectul de dâră (wake effect), care, în principal, reduce viteza vântului la ieșirea din turbine, reducând prin urmare și eficiența turbinelor plasate în aval (cantitatea de energie generată). În cazul fermelor offshore, acest efect poate acoperi distanțe destul de mari. În plus, simularea efectelor marilor ferme eoliene a sugerat că perturbațiile induse implică schimbări substanțiale în direcția și dezvoltarea cicloanelor din Atlanticul de Nord, iar magnitudinea acestor perturbații depășește nivelul de incertitudine al prognozelor meteo.xiii
Evoluție sau revoluție?
Actuala tranziție către 100% energii verzi este un proces de tranziție al cărui capăt nu se întrevede deocamdată. Pentru că, la urma urmei, și energia eoliană și cea solară nu sunt invenții recente. Turbina eoliană modernă a apărut acum 50 ani și a fost posibilă datorită folosirii unor materiale noi, în principal fibra de sticlă pe bază de hidrocarburi. Prima tehnologie solară viabilă comercial datează și ea de jumătate de secol, la fel ca și invenția bateriei cu litiu de către un cercetător de la compania petrolieră Exxon.
Deși a trecut o jumătate de secol, nici un salt tehnologic disruptiv nu s-a înregistrat în cazul celor două tehnologii „verzi” și a bateriilor de stocare, ceva care să fie comparabil cu inventarea tranzistorului sau a Internetului. Cu toate acestea, printr-un exercițiu de gândire magică, guverne din America de Nord, Europa și alte zone geografice, au adoptat diverse programe de tip Green New Deal sau similare menite, cred ele, să rezolve o criză climatică apocaliptică (!).
Și pentru a accelera această tranziție fără un sfârșit sigur de atins și în lipsa unor invenții disruptive, respectivele guverne au ales calea simplă, dar ineficientă, a cheltuirii unor imense sume de bani publici sub formă de subvenții.
În ciuda limitărilor vizibile și a ineficienței energiilor „verzi” comparate cu energiile fosile, unele guvernele continuă să creadă că prin acordarea de subvenții se va produce miraculosul salt înainte și, printr-un clasic exercițiu de gândire magică – vântul și soarele vor deveni surse energetice mai ieftine, mai abundente, mai scalabile, mai sigure etc, decât combustibilii fosili.
Pe lângă faptul că cumpărătorii unei mașini Tesla primesc câte $7.500 subvenție de la guvernul federal, iar unele state, precum California, mai adaugă sume ajungând până la $7.000, firma Tesla mai beneficiază de peste $420 milioane din vânzarea certificatelor verzi altor producători de automobile. Acești bani, plătiți de oameni care nu posedă o mașină Tesla, este o subvenție mascată, favorizată de politici federale „verzi”. Situația se regăsește și în cazul subvențiilor pentru energiile eoliană și solară. Cât va mai dura această situație, sperăm să aflăm după 3 noiembrie.
Am scris de multe ori că energiile „verzi” vor putea înlocui rapid și majoritar energiile fosile numai când vor deveni mai ieftine și mai fiabile FĂRĂ SUBVENȚII. Ceea ce ne trebuie nu este o evoluție lentă, „unsă” generos cu bani publici. Avem nevoie de o revoluție, de acele miracole științifice și tehnologice, generate de cercetarea fundamentală. Inventarea automobilelor nu a fost rezultatul subvenționării crescătorilor de cai sau a proprietarilor de trăsuri. Inventarea Internetului nu a rezultat din subvenționarea telefoanelor cu disc. Inventarea tranzistorului nu a beneficiat de subvenții acordate producătorilor de tuburi electronice. Succesul automobilelor Tesla se datorește în mare parte subvențiilor primite. Dar, pentru o perspectivă corectă, să comparăm viteza de creștere a companiei Tesla, care a vândut peste 500.000 mașini în primii șase ani de producție, cu lansarea modelului Ford Mustang, acum 56 ani. Ford a vândut 2,5 milioane de Mustang în primii șase ani fără subvenții.
O revoluție energetică înseamnă cel puțin o tehnologie disruptivă, care să facă inutile sau prea scumpe pe cele existente.
Când Londra era acoperită la propriu de covoarele de baligă de cai produse de șarete și trăsuri, invenția disruptivă a fost automobilul. Astăzi, opt milioane de oameni trăiesc în Londra și nu se mai vede nicio baligă de cal pe străzile ei.
Când uleiul de balenă era cel mai căutat combustibil pentru iluminatul caselor din Statele Unite în anii 1700 – 1800, omorârea balenelor oferea joburi pentru 70.000 oameni. Desigur, în vremurile acelea nu existau ONG-uri sau alte grupuri ecologiste care să manifeste împotriva uciderii barbare a animalelor (Romanul Moby Dick este o lectură potrivită aici). Și nimeni nu se întreba pe atunci ce se va întâmpla când toate balenele vor fi căsăpite. Cine a salvat balenele? O tehnologie disruptivă, inventată în statul Pennsylvania în 1859 – primul foraj de petrol din orașul Titusville. Iar primul produs al noii tehnologii – kerosenul – s-a dovedit mai ieftin și de o mai bună calitate în iluminatul lămpilor americane decât uleiul de balenă. Și din câte cunosc eu, „colonelul” Edwin L. Drake, șeful muncitorilor care au săpat forajul de la Titusville, a primit $0,00 subvenții din partea guvernului federal.
Când automobilele s-au dovedit a fi foarte poluante, iar Los Angeles a fost acoperit de smog în anii 1960, o soluție ieftină ar fi fost interzicerea traficului și obligația ca toată lumea să stea acasă ori să se deplaseze cu biciclete, trăsuri, călare. Dar a apărut o invenție disruptivă – convertizorul catalitic – și astăzi este posibil să avem mai mulți oameni conducând mai multe mașini fără schimbări dramatice ale calității aerului.
Mai recent, tehnologia Google a făcut practic inutile bibliotecile. Toate informațiile livrești de care ai nevoie le găsești cu câteva click-uri pe laptop sau telefon. Încetul cu încetul, bibliotecile vor deveni muzee ale cărților clasice, pe hârtie.
Și lista invențiilor disruptive, ne-subvenționate public ca în cazul Tesla, este mult mai lungă: fracturarea hidraulică, iPhone, Amazon, Facebook, Twitter, YouTube, Wikipedia, Netflix, Uber etc., etc., etc.
Dacă politicienii doresc să impună cu orice preț politici de tip Green New Deal, este recomandabil să acorde o mai mare atenție „adaptărilor climatice” simple, dar eficiente. De exemplu, valurile de căldură pot fi contracarate prin instalarea de aparate de aer condiționat, iar valurile de frig pot fi atenuate prin radiatoare electrice sau cu gaz. Infrastructura vulnerabilă din cauza uraganelor sau inundațiilor poate fi consolidată și asigurată pe perioade lungi de timp. Plantarea de copaci, extinderea spațiilor verzi și a lacurilor artificiale nu doar fac orașele mai plăcute pentru cetățeni, dar reduc drastic vârfurile de temperatură.
Ceea ce m-a surprins neplăcut studiind lista celor $3.660 miliarde cheltuiți în perioada 2011-2018 pe politici climatice a fost constatarea că, în timp ce energiile eoliană și solară au „păpat” 55% din sumă, proiectelor de adaptare climatică le-au revenit doar 5% ($190 miliarde).
Energiile „verzi” încă mai așteaptă revoluția unor tehnologii disruptive. Sau, cum avertiza recent Bill Gates, Schimbările climatice sunt o problemă chiar mai dificilă decât pandemia. Ne lipsesc vreo două duzini de invenții extraordinare.
De exemplu, când fiecare familie va avea în garajul sau subsolul casei propriul mini-reactor cu fuziune la rece, vom putea aplauda, după o așteptare lungă, noua tehnologie electrică disruptivă.
Concluzii
Schimbările climatice sunt o realitate obiectivă de mai multe miliarde ani.
Pe Pământ nu există decât două climate: glaciația și interglaciația, care s-au succedat și se succed inexorabil. Faptul că, începând cu 11.200 ani în urmă, trăim într-o interglaciație este o întâmplare fericită, de care am profitat și profităm în continuare.
Criza climatică este o „realitate” subiectivă (fake reality), cauzată de
- O credință religioasă că natura ne-a oferit o concentrație perfectă de CO2;
- O ignoranță primitivă conform căreia oamenii moderni posedă capacitatea de a controla și stăpâni o varietate incredibilă de climate (Optimul Climatic Medieval, Mica Glaciație etc.).
Asistăm azi la o contrazicere spectaculoasă a înțelepciunii cronicarului: Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi…
Văd în aceste manifestări expresiile unei gândirii magice de tipul:
Dacă noi am putut pune un om pe lună în opt ani, cu siguranță vom putea obține o tranziție către 100% energii „verzi” în următorul deceniu.
Dar transformarea energetică a economiei globale, de la 3% la 100% regenerabile, nu este comparabilă cu punerea câtorva oameni de câteva ori pe lună. Este ca și cum am pune toată omenirea pe lună, permanent.
Hybrisul uman pare nețărmurit…
NOTE_______________________________
i Crânganu, C., 2019, Zgomot și furie: Socialiștii democrați americani și Green New Deal
ii Energy Information Administration, https://www.eia.gov/international/data/world
iii Day, J. W., et al., 2018, The Energy Pillars of Society: Perverse Interactions of Human Resource Use, the Economy, and Environmental Degradation, BioPhysical Economics and Resource Quality, vol. 3, art. 2, https://doi.org/10.1007/s41247-018-0035-6
iv Mills, P. M., 2019, The „New Energy Economy”: An Exercise in Magical Thinking, The Manhattan Institute Report, March 2019, 22 p.
v NREL, Best Research-Cell Efficiency Chart, accesat pe 21 octombrie 2020.
vi Mills, P. M., 2019, idem
vii Mills, P. M., 2020, Mines, Minerals and „Green” Energy: A Reality Check, The Manhattan Institute Report, July 2020, 19 p.
viii Herrington, R., et al., 2019, Leading scientists set out resource challenge-of meeting net zero emissions in the UK by 2050, accesat pe 21 octombrie 202.
ix Jones, B., et al., 2020, The EV revolution: The road ahead for critical raw materials demand, Applied Energy, vol. 280, no. 115072, 22 p.
xAbbasi, S. A., and Abbasi, T., 2016, Impact of wind-energy generation on climate: A rising spectre, Renew. Sustain. Energy Rev., vol. 59, p. 1591–1598.
xi Wang, C., and Prinn, R. G., 2010, Potential climatic impacts and reliability of very large-scale wind farms, Atmos. Chem. Phys., vol. 10, p. 2053–2061.
xii Miller, L. M., and Keith, D. W., 2018, Climatic Impacts of Wind Power, Joule, vol. 2, p. 2618–2632.
xiii Barrie, D. B., and Kirk-Davidoff, D. B., 2010, Weather response to a large wind turbine array, Atmos. Chem. Phys., vol. 10, p. 769–775.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Partea proasta cu combustibili fosili ( carbune, petrol, gaz metan ) o reprezinta faptul ca sunt epuizabili .
Nu mai mentionez faptul ca genereaza poluare.
Energiile regenerabile (soare, vant, curenti marini, stocarea energiei) necesita solutii tehnologice cu infinit mai ingenioase decit foratul dupa petrol dar rezultatele au inceput sa apara. Si vor aparea in continuare, sa nu avem impresia ca omenirea s-a oprit la petrol sau incercarile pina acum esuate ale realizarii fuziunii nucleare controlate.
Despre epuizarea resurselor de petrol:
Profeții petro-apocalipsului
1909: Doar 25 ori 30 ani
Petrolul a fost utilizat timp de mai puțin de 50 de ani și se estimează că rezervele vor dura aproximativ 25 sau 30 de ani… Cele mai importante efecte ale dispariției petrolului vor fi lipsa combustibilului pentru iluminare. Uleiul de origine animală și vegetală nu va putea să-l înlocuiască. Dată fiind această situație, exploatarea nesăbuită a câmpurilor petroliere și consumul de petrol pentru combustibili [auto] trebuie controlate.
— July 19, 1909 Titusville Herald (Titusville, PA)
1919: Între doi și cinci ani până la maximul producției
Având în vedere satisfacerea nevoilor lumii,… petrolul din Statele Unite va continua să ocupe o poziție mai puțin dominantă, deoarece în următorii doi până la cinci ani, câmpurile petroliere din această țară vor ajunge la producția maximă, după care se vor confrunta cu un declin din ce în ce mai mare. (Dr. Van H. Manning, director U.S. Bureau of Mines)
— October 23, 1919 Oil and Gas News
1919: Apogeul petrolului va fi depășit curând – probabil în trei ani
Prognoză făcută de David White, Chief Geologist USGS, The Unmined Supply of Petroleum in the United States, Automotive Industries, vol. 40, p. 361, 376, 375.
1937: Rezervele de petrol vor fi epuizate în 15 ani
Căpitanul H. A. Stuart, directorul rezervelor navale de petrol, a declarat în fața Comitetului pentru Afaceri Navale al Senatului că proviziile de petrol ale Americii vor dura numai circa 15 ani:
Am făcut estimări în ultimii 15 ani. Cea mai bună informație este că actualele rezerve vor asigura aprovizionarea marinei militate doar pentru următorii 15 ani.
— March 9, 1937 Brooklyn Daily Eagle
1943: Apogeul petrolului a fost atins
Există o opinie în creștere că Statele Unite au atins nivelul maxim al producției de petrol. Începând cu anul 1938, noile descoperirile de petrol nu au egalat extracțiile nici într-un an, deși există o șansă foarte bună ca în 1943 să vedem suficient țiței nou extras din vestul Texasului pentru a crea un exces.
— June 7, 1943 Bradford Evening Star (Bradford, PA)
1945: Doar 13 ani au mai rămas
Confruntați cu amenințarea că rezervele petroliere ale națiunii noastre pot dura doar treisprezece ani, geologii încearcă să exploateze rezervele aproape nelimitate de petrol submarin. Prima încercare de a extrage țiței din adâncurile Oceanului Atlantic a fost începută luna aceasta în apropiere de Cape Hatteras, Carolina de Nord, și Secretarul de Interne, Harold L. Ickes, a arătat că oamenii de știință înregistrează progrese în eforturile lor de a ajunge la petrolul subacvatic.
— December 10, 1945 Times Recorder (Zanesville, Ohio)
1956: Între 10 și 15 ani până la apogeul petrolului (Hubbert’s peak oil)
M. King Hubbert, de la Shell Development Co., a prezis [cu un an în urmă] că apogeul producției va fi atins în următorii 10 sau 15 ani, după care va scădea gradat până la zero.
„M. King Hubbert of the Shell Development Co. predicted [one year ago] that peak oil production would be reached in the next 10 to 15 years and after that would gradually decline.”
— March 9, 1957 Corpus Christi Times (Corpus Christi, TX)
1957 – Canistre cu benzină în capsula timpului
Cetățenii orașului Tulsa, centrul petrolului din Oklahoma, au îngropat o mașină Plymouth Belvedere ca parte a unei enorme capsule a timpului. Alături de automobil, au fost depozitate și mai multe canistre cu benzină. Oamenii s-au gândit că peste 50 ani, viitorii locuitori din Tulsa nu vor mai avea cu ce să pornească mașina. (A fost dezgropată în 2007).
1966: Rezerve epuizate în 10 ani
Un geolog a analizat marți rezervele de petrol ale Statelor Unite și a estimat că țară ar putea rămâne „pe uscat” în 10 ani.
— August 3, 1966 Brandon Sun (Brandon, Manitoba)
1972: Petrolul SUA terminat în 20 ani
Rezervele de petrol ale SUA vor dura numai 20 ani. Aprovizionarea cu petrol din import va dura 40 sau 50 ani, dar vor depinde tot mai mult de politicile mondiale.
— May 1972 Bulletin of the Atomic Scientists
1977: Pragul maxim al petrolului va fi atins la începutul anilor 1990
Ca națiune, americanii au fost reticenți în a accepta perspectiva penuriei de petrol. Trebuie să recunoaștem că producția mondială de petrol va atinge probabil pragul maxim la începutul anilor 1990, după care va urma o curbă de declin. Până la începutul secolului al XXI-lea, va trebui să ne confruntăm cu posibilitatea de a rămâne fără petrol și gaze naturale.
— 1977 US Department of Energy Organization Act
1977: Nu mai avem petrol și gaze naturale
Pur și simplu, nu mai avem petrol și gaze naturale….Nu trebuie să fim egoiști … să îndurăm fără să ne plângem și să facem sacrificii
— Președintele Jimmy Carter, 1977
1980: Înainte de anul 2000
Subliniind nevoia de conservare [fizicianul Dr. Hans], Bethe a spus ca lumea va atinge maximul producției de petrol înainte de anul 2000. Producția de petrol in toata lumea va scădea apoi la zero in următorii 20 de ani, a spus el. Conservarea riguroasă ar putea întinde aprovizionarea cu petrol a lumii până în anul 2050, a spus el. [Hans Bethe a primit Premiul Nobel pentru fizică în 1967]
— October 17, 1980 Syracuse Post Standard (Syracuse, NY)
1996: Apogeul producției de petrol va fi atins probabil până în 2020
Din păcate, producția de țiței va atinge probabil un nivel maxim până în 2020 și va începe să scadă după aceea. Fără o schimbare, țările în curs de dezvoltare vor fi în cele din urmă lăsate în întuneric, iar țările dezvoltate se vor strădui să țină luminile aprinse. Conflictul este inevitabil. Cred că acest lucru nu va deveni o problemă serioasă dacă nu va exista un eveniment de tip thalidomidă. Va trebui să vedem în oglinda retrovizoare că am depășit vârful producției de petrol la nivel mondial.
— Richard Smalley, Premiul Nobel în Chimie, 1996
2001: Hubbert’s Peak: The Impending World Oil Shortage
2002: Vârful global până în anul 2010
Rezervele globale de țiței vor atinge un maxim în 2010 și vor începe să scadă, introducând o epocă a creșterii prețurilor la energie și a revoltelor economice – așa a afirmat vineri un grup internațional de specialiști în domeniul petrolului.
— May 25, 2002 Index Journal (Greenwood, SC)
2003: The Party’s Over: Oil, War, and the Fate of Industrial Societies
2004: Crossing the Rubicon: The Decline of the American Empire at the End of the Age of Oil
2004: Powerdown: Options and Actions for a Post-Carbon World
2004: The End of Oil: On the Edge of a Perilous New World
2004: Twilight in the Desert: The Coming Saudi Oil Shock and the World Economy
2005: Out of Gas: The End of the Age of Oil
2005: Sfârșitul petrolului este mai aproape decât crezi
Producția de petrol va atinge maximul anul viitor. Spune la revedere stilului tău de viață.
– April 21, 2005, The Guardian
2006: The Long Emergency: Surviving the End of Oil, Climate Change, and Other Converging Catastrophes of the Twenty-First Century
2006: Beyond Oil: The View from Hubbert’s Peak
2006: Peak Oil Prep: Prepare for Peak Oil, Climate Change and Economic Collapse
2007: Cândva între prezent și anul 2040
Majoritatea studiilor estimează că producția de petrol va atinge apogeul cândva între prezent și anul 2040. Această gamă de estimări este largă deoarece timpul până la atingerea apogeului depinde de factori multipli, incerți, care vor determina cât de repede se consumă petrolul rămas în pământ; cât petrol mai este încă în pământ; cât de mult din acest petrol poate fi produs în ultimă instanță date fiind provocărilor tehnologice, ecologice și a costurilor, precum și influența condițiilor politice și de investiții potențial nefavorabile în unele țări în care se află petrolul; și cererea viitoare globală pentru petrol.
— February 2007 GAO Report
2009: Confronting Collapse: The Crisis of Energy and Money in a Post Peak Oil World
2010: Peak Oil and the Second Great Depression (2010-2030): A Survival Guide for Investors and Savers After Peak Oil
2010: Apogeul petrolului a sosit
Producția de petrol convențională a rămas neschimbată în ultimii patru ani; în acest sens, cel puțin, apogeul petrolului a sosit.
Paul Krugman, Premiul Nobel în economie, 2008
2010 – Lloyd’s se alătură avertismentelor grave legate de „apogeul petrolului”
Business-urile subestimează consecințele catastrofale ale declinului petrolului…Lipsa petrolului în 2013 va forța creșterea prețului la peste $200 (£130) per baril…Chiar înainte de a atinge vârful de producție, am putea fi martorii unei prăbușiri a ofertelor de petrol din cauza creșterii cererii în Asia… Haosul economic ar putea rezulta din cauza scăderii producției de petrol.
— July 11, 2010, The Guardian
2011: The Crash Course: The Unsustainable Future of Our Economy, Energy, and Environment
2012: Peeking at Peak Oil
2012: The End of Growth
2012: The Big Flatline: Oil and the No-Growth Economy
Link-urile le găiți în articolul meu:
https://www.contributors.ro/profe%c8%9bi-%c8%99i-vrajitori-de-la-petro-apocalips-la-petro-optimism/
Domnule profesor Constantin Crânganu,
la lista de mai sus ati omis sa-l treceti si pe @ ona – 2020.
Ultimul, dar nu cel din urma.
Tocmai ce articolul v-a prezentat calculele care va contrazic si o tineti langa cu eco …
@NT
Fracking has not produced any profits, but a lot of debt and bankruptcies.;
Fracking has not produced any profits, but a lot of debt and bankruptcies.;
@ Peter, ma intristeaza nespuns ce-mi spui. Daca e asa ar trebui sa se renunte la fracking. Dar, dupa cite stiu, fracking nu e subventionat, asa ca daca cineva privat isi permite sa piarda bani cu fracking e treaba lui.
Din ce am vazut, citit :
În anii 60 ra sigur ca in curând vor exista acumulatori minune si pile de combustibil si ca motorul Otto va fi înlocuit
LA finele anilor 80 se prevedea ca după 2000 u va mai fi petrol
Sunt nascut in 52 si mai astept baza lunară stațiunea marțială și motorul atomic. Astept si pilă de combustibil…
Un articol bine scris si realist. Mai sunt si alte efecte negative ale energiilor verzi care pot fi adăugate. Dar si așa articolul este fundamentat și ridică probleme mari care nu sunt luate în seamă.
parca vad picturile suprarealiste ale lui salvador dali, cu ceasuri topindu se, oameni si vietati cuprinse de nebunie, pamintul insusi tras in teapa. sigur, dali nu s a sfirsit scheletic (cuprins de nebunie poate) ci bogat si celebru ! inainte de a se sfirsi resursele pamintului si razele soarelui, s ar putea sa dispara oamenii sub loviturile de „ciocan” ale bacteriilor si virusilor. nu i musai sa fii homo sapiens pentru a ti cistiga nemurirea
… valurile de căldură pot fi contracarate prin instalarea de aparate de aer condiționat.
Caldura scoasa din locuinta ajunge in exterior cu un plus de 25% care reprezinta consumul echipamentului ca sa scoata caldura din casa afara.
Sună sumbru!
Speranța e în proiectul ITER, de fuziune nucleară:
https://ro.m.wikipedia.org/wiki/ITER
“ ITER (în latină Iter – cale; inițial un acronim de la International Thermonuclear Experimental Reactor) este un megaproiect internațional de cercetare și inginerie a fuziunii nucleare, care construiește în prezent cel mai mare tokamak(en) experimental al unui reactor de energie de fuziune(en), adiacent infrastructurei Cadarache din sudul Franței.[1] Proiectul ITER are drept scop tranziția mult-așteptată de la studii experimentale asupra plasmei în fizică, la producerea de electricitate la scară largă în centrale de energie de fuziune.”
Iter este un experiment care își propune să întrețină un flux de plasma pentru 90 de secunde. Din datele obținute din acest experiment se va produce (sau nu) un alt prototip comercial. Personal cred că problema fuziunii nu va fi rezolvată cu magneți mai puternici sau fluxuri criogenice mai eficiente ci de o altfel de fizica cuantica exploatând alte relații intre particule, materie și energie.
Dacă mă întristează ceva mai rău în toată povestea asta care mi-a consumat niste ani de studiu individual este că nu s-a spus încă tot ce se putea spune despre reactorii rapizi și thoriul ca posibil combustibil nuclear. Altfel, in lipsa unui răspuns la problema energetica a omenirii singurul model cu adevărat „sustenabil” al vieții omenirii îl găsim cel mai aproape la Muzeul Satului din București. Cred că poate exista fericire și într-o lume fara procesoare de 3 gigahertzi și munți de plastic. Purtam puterea de a fi fericiți fara tehnologie în genom. Daca mai avem sens că specie atunci răspunsul îl știe doar Dumnezeu.
Soarta combustibililor fosili este pecetluita deja de avansului tehnolgic al turbinelor eoliene si de vointa politica a majoritatii guvernantilor lumii. Fotovoltaicele si biomasa nu sunt alternative viabile inca la combistibilii fosili. Se estimeaza ca in 2023 energia eoliana va fi mai ieftina decat cea obtinuta din carbune sau gaz, fara subventii si chiar la preturile scazute ale gazelor de azi. De la puteri de 1-2MW/ turbina in urma cu cativa ani s-a ajuns la 9-10 MW/ turbina. Locatiile terestre sunt deja in proces masiv de „repowering”, adica inlocuirea turbinelor vechi cu altele moderne. Cu exceptia palelor restul, adica stalpii, generatorul, cuprul, magnetii, etc… se recicleaza integral. Se instaleaza capacitati noi offshore, care nu altereaza peisajul, nu produc infrasunete, nu ocupa pamant arabil, s.a.m.d. Sunt in proiect platforme cu turbine eoliene de apa adanca, inspirate din tehnologiile platformelor petroliere, care vor permite amplasarea fermelor eoliene mai departe de tarm, in zonele cu vant constant. Energia eoliana este deja o tehnologie matura. Este interesant ca gigantii petrolieri ca Shell si BP achizitioneaza masiv diverse ferme eoliene in Europa, fapt care ma face sa cred ca schimbarea este aproape.
Diversificarea optiunilor de amplasare va scadea riscul intermitentei iar avansul bateriilor pe fondul adoptarii masive a EV va rezolva in scurt timp problema stocarii.
Cum regenerabilele creaza peste tot in lume mai multe locuri de munca decat extractia combustibililor fosili, atsamentul populatiei fata de aceste proiecte va fi masiv, inclusiv in SUA. Nu cred ca trecerea de la energia fosila la regenerabile se va face cu cresteri de preturi ale produselor uzuale, cu pauze de curent si scaderea confortului de zi cu zi in ciuda diverselor profetii catastrofice cu care suntem bombardati in continuu.
Ura, Ceausescu, PCR, Ceausescu, PCR… aplauze furtunoase…
Das deutsch-spanische Unternehmen Siemens Gamesa hat die weltweit leistungsstärkste Windenergieanlage entwickelt. Mit zehn Megawatt übertrifft die SG 10.0-193 DD, so die prosaische Bezeichnung des Vorgängermodells, um 25 %. […]. Die Flügel sind 94 Meter lang und können an Land kaum transportiert werden. Zum Vergleich: Kleinere Fußballfelder sind ebenso lang.
Der Rotordurchmesser beträgt 193 Meter, 22 Meter mehr als die 8-Megawatt-Version. Die Nabe befindet sich in mehr als 140 Metern Höhe. Damit streifen die Rotorblätter die 240-Meter-Marke.
********
Eoliana, de 10Mw, o pala are o lungime de 94 de metri, cit un teren de fotbal, este exclus transportul terestru. Diametrul rotorului e de 195 metri, Axa rotorului se afla la o inaltime de 140 metri.
Doar ca fapt divers, cu ce va deranjeaza diametrul rotoarelor eoliene din parcurile offshore (la distanta de coasta)?
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/79/Karte_Offshore-Windkraftanlagen_in_der_Deutschen_Bucht.png
https://www.offshore-windindustrie.de/windparks/europa
Dom’ Florix, Florin, + alte fo’ 4-5 alias-uri etc.
Știm cu toții că nici logica și nici aritmetica nu sunt punctele dumneavoastră tari, însă încercați să înțelegeți: Mărimea contează. Are legătură directă cu tehnologia de fabricație, cu cea de mentenanță și mai ales cu costurile.
De exemplu turnurile marilor moriști de vânt sunt realizate din secțiuni asamblate cu șuruburi. Aceste asamblări trebuie în general verificate la fiecare ~ 100 de ore. Asta înseamnă extrem de multă mentenanță cu costurile aferente. Reductoarele și generatoarele alea imense trebuie la rândul lor verificate și menținute în funcționare. Cineva trebuie să urce periodic la înăștimile alea mari și să facă lucrări destul de pretențioase în spații improprii.
De multe ori ele nu se fac foarte bine și de aici rata de defectare foarte ridicată a moriștilor + costurile mari pentru reparații pretențioase…
La incintatorul tau elan iti vine sa te intrebi, dar dece mai vor nemtii Nord Stream 2?
Postarea ta, si nu o spun cu rautate, este compilata dupa propaganda care ne vorbea despre binefacerile si avantajele societatii comuniste multilateral dezvoltata. Vorbe inaltatoare care nu se bazau pe realitate, ci pentru ametit lumea. Si care ne spunea ca atunci cind vom ajunge in comunism, omul va putea dirija Natura, si vom avea soare sau ploaie cind avem nevoie. Cam acelasi entuziasm si in postarea ta.
Toate bune si frumoase, dar se consuma prea multa energie la clacson.
@victor L, @neamtu tiganu, mai vorbim peste câțiva ani, 4-5, dacă veți mai fi pe aici. Mă așteptam la niste replici mai la subiect, dar daca aceasta este modul dvs. de a va baga in seama, mă rog…
Este ciudată încrâncenarea de nu vedea potențialul imens de creare de locuri de munca in domeniul regenerabilelor tocmai acum când ajungem sa trimitem cecuri acasă celor rămași fără bani de mâncare. Mi se pare legitimă preocuparea guvernanților de a găsi soluții pentru cei care vor fi dislocați de automatizare și de robotizare. Cred că fiecare are dreptul să-și aleagă o cale. Daca toată lumea cu excepția SUA își menține aderenta la Acordul de la Paris, ba mai mult, britanicii sunt chiar mai ambițioși, de ce sa nu lăsăm lucrurile sa curga? În definitiv sunt niste politicieni care au fost votați pe baza unui program. În urma cu patru ani auzeam, pe fondul revoluției fracturării hidraulice și a alegerii lui Trump, că SUA se pregătesc pentru dominația energetica mondială pentru următorul secol, că energia ieftină și abundenta va duce la reindustrializarea Americii. N-am văzut mare lucru, nici renașterea oțelăriilor, nici a producției de aluminiu, nici creșterea producției de automobile, … Doar războaie comerciale cu China, cu UE, cu Nord Stream… Deci până la urmă la ce folosește energia superieftina statelor supertehnologizate, că eu unul nu vad nicio revoluție ?
Un comentator mai sus a adus aminte de reactoarele cu toriu, cu teoria cunoscuta de 60-70 de ani, dar căzute în uitare din lipsa de aplicații militare, despre proiectul fuziunii ITER.
Avem nenumărate alternative la combustibilii fosili, doar că cineva trebuie să-și asume o alegere. Nu va fi ușor să înlocuim toată energia produsă de cărbuni , petrol și gaze, dar sub nicio forma nu este imposibil. Cum spune domnul Cranganu mai jos, regenerabile sunt deja o piata majoră, care atrage din ce in ce mai mulți jucători.
Este ciudată încrâncenarea de nu vedea potențialul imens de creare de locuri de munca in domeniul regenerabilelor
Cica pe timpul revolutiei franceze, pt combaterea somajului, se infiintasera echipe care uele sapau santuri, iar altele le astupau.
Acest mit al creeri de noi locuri de munca e des folosit de verzi si e bazat pe minciuni. In primul rind un loc de munca creeat pe baza de subventionare, loc care nu reuseste sa finanteze nici salariul respectivului, basca vreun cistig, nu e loc de munca. In al doilea rind, nici macar cu miliardele arse, luate cu japca de la contribuabili, nu s-a reusit, pina in prezent, sa se creeze atit de multe locuri de munca cite s-au distrus prin inchiderea unor termocentrale, mine, centrale nucleare, etc.
@neamtu
dar sa privim si potentialul ramas neexploatat care ar putea conduce negresit la ieftinirea energiilor regenerabile:
eliminarea cheltuielilor si comisioanelor de promovare si a tuturor cheltuielilor de intretinere a birocratiei verzi, de la varfurile politice pana la tocatorul de frunza verde, incat salvarea planetei sa fie innobilata de un procent (termen: 2021 – hai ca se poate !) de 100% voluntariat
@neamtu tiganu
pina in prezent, sa se creeze atit de multe locuri de munca cite s-au distrus prin inchiderea unor termocentrale, mine, centrale nucleare, etc.
Chiar asa? Pentru cunostintele dvs, In Germnia, sectorul regenerabilelor a creat peste 300.000 de locuri de munca directe (cati angajati spuneti ca lucreaza in termocentrale?)
https://www.statista.com/statistics/809462/renewable-energy-employment-germany/
Atâta vreme cât nu se produce nici măcar un kW de energie „regenerabilă” fără subvenții locurile alea de muncă sunt ca cele legate de CC la PCR.
Ar fi mai ieftin și mai sănătos ca oamenilor ălora să li se plătească lefurile și să stea acasă. E exact ca povestea lui Obama ce a creat locuri de muncă la stat ce plăteau $40000/an dar care costau de fapt bugetul $180000/an fiecare :)
Cine a semnat acorduld e la Paris? Poftim? Pai singurul motiv pentru care USA au iesit din el este ca statele cele mai poluatoare semnasera acumo cu titlul de „vom vedea, vom considera, vom reflecta”. Asta in timpc e Europa si USA se angajasera „legally” la „inverzire”.
PS. Eu sunt de acord cu inverzirea daca sunt sigur ca tot ce consum in Europa inverzita, de la carnea de vaca pana la panoul solar sau plastic provine din izvorul acestei „inverzeli” in Europa si nu e creat pe coclaurii chinei unde tehnologia de productie si combustibilul sunt de cateva ori mai poluante pentru planeta decat aici. Doar ca de fapt inverzirea auropei inseamna combustibil pentru autocratii si zone anti-sociale ale globului. Nu, multumesc.
Milioane si miliarde de locuri de minca verzi. Am fost in excursie la templele egiptene si acolo, cand coborai de pe vaporas te luau in primire carutasi cu trasuri si caleste si te duceau la templu. Balega si mirosul ei era minunata, clantanitul potcoavelor…romantism. Erau sute de carutasi. Cate locuri de munca minunate. |Toate verzi. Ma intreb ce fac acum carutasii aia, de cand cu covid-ul?
Apoi prin Sinai am haladuit cu camilele pe la Sfanta Caterina si am vazut corturi fara de lumina. Ce bine…verde la greu. Doar ca oamenii nu pareau ca voia sa traiasca asa. Poate matale vrei?
In sectorul regenerabilelor lucreaza experti din toate domeniile – de la ferari betonisti (constructia funamentelor in parcurile eoliene) pana la ingineri, economisti, IT-isti si cercetatori (se gaseste un loc si pentru dvs;)
https://www.energyjobline.com/landingpage/222303/renewable-energy-jobs-in-europe/
Sunt convins. Maine daca eu lansez un domeniu (de exemplu numararea randunicilor de-a lungul cailor ferate) vom avea cohorte de specialisti care ne vor ajuta sa numaram aceste ranunici (ingineri, matematicieni, geografi). So what? Intrebarea este daca ne trebuie numaratul randunicilor.
negresit avem nevoie stringenta de un salt tehnologic disruptiv
dar se pare ca deja am epuizat prematur si ireversibil rezervele de inteligenta
De ce regenerabilele nu pot salva planeta
…Densitatea energetică a combustibilului determină impactul asupra mediului și asupra sănătății. Creșterea minelor și a suprafețelor de teren ocupate de diverse echipamente va produce creșterea impactului asupra mediului înconjurător și a siguranței umane.
Why Renewables Can’t Save the Planet
written by Michael Shellenberger (Time Magazine “Hero of the Environment” )
27 February 2019
Este industria schimbărilor climatice o industrie pe cont propriu?
În aprilie 2015, cu circa nouă luni înainte semnarea Acordului Climatic de la Paris, Climate Change Business Journal a tras un semnal de alarmă pe nedrept ignorat:
Industria schimbărilor climatice este o afacere de $1500 miliarde dolari anual, ceea ce înseamnă că $4 miliarde dolari sunt cheltuiți zilnic pentru salvarea noastră de la apocalipsa schimbărilor climatice. Suma menționată include: creditele de carbon, consultanțele pentru carbon, sechestrarea carbonului, energiile regenerabile, biocombustibilii, clădirile verzi și mașinile hibride.
Pentru comparație, vânzările online cu amănuntul la nivel mondial sunt în valoare de aproximativ $1500 miliarde de dolari pe an. Cu alte cuvinte, toți banii pierduți pe climă sunt echivalenți cu toate bunurile cumpărate online vreme de un an.
Industria schimbărilor climatice este singura industrie majoră din lume care depinde simultan de consumatori și de ignoranța alegătorilor. Dincolo de dezbaterile politice sterile, se văd steroizii celor care sunt la butoane. Aproape că puteți auzi pe căpitanii industriei climatice: „Țineți-i în ignoranță și credință, ori banii dispar!”
Industriile obișnuite se tem că un rezultat politic „rău” ar putea reduce profiturile cu zece sau douăzeci la sută și, uneori, cotizează la ambele capete. Dar industria climatică are literalmente o mie de miliarde pe masă, care depind doar de politicile majore de guvernare și de rezultatele alegerilor. Industria climatică este întotdeauna prezentă cu un documentar apocaliptic în prime-time, documentar care va speria de moarte din nou pe cei care-l vizionează (Vă mai amintiți isteria declanșată de Gasland?)
Ce s-ar întâmpla dacă publicul ar vedea termometrele plasate lângă țevile de evacuare industriale? Dacă ar afla că modelele climatice sunt rupte de realitate, greșite și nefuncționale sau că 28 de milioane de baloane meteorologice arată că reducerea emisiilor de carbon este o activitate fără rezultate? Dacă ar ști că înregistrările istorice sunt ajustate din greu pentru a face ca vremea curentă să arate mai caldă decât ar trebui să fie?
Pentru posibile răspunsuri, recomand
Climate Change Consulting Report, 2015, 200 p.
sau un raport publicat aici:
An inconvenient truth: ‘Climate change industry’ now a $1.5 trillion global business
E fără îndoială o industrie imensă. Înainte de asta s-a creat o „comunitate științifică” care practic nu are nicio altă activiitate afară de „încălzirea globală”. E o chestie cât se poate de confrotabilă care stimulează la maxim impostura. Nu există niciun fel de dezbatere. E mai degrabă o credință religioasă decât știință. Postulatele ei sunt adevăruri relevate dincolo de orice discuție :) În acest sens ăștia sunt exact ca „savanții” specializați în „socialism științific” ai lui Pingelică. Nasul înfipt periodic între bucile genialului conducător și o limbă catifelată garantează o viață îndestulată de șoarece de siloz.
Care poate fi acel salt technologic prin care sa-ar putea rezolva aceasta problema ?
Poate plecam de la niste premise cu totul false, gandim in termenii de crestere economica continua, dezvoltare technologica necontrolata etc.etc. in principiu totul putand fi redus la 2 tendinte, s-ar putea numi evolutionare.
Una ar fi scaparea si iesirea din procesul economic de crestere continua si renuntarea a privi natura numai ca resursa la capatul procesului fiind depasirea capitalismului.
Cine nu doreste acesta varianta n-are alta alternativa decat sa gandeasca la depasirea fiintei umane care sa se desprinda de partea ei biologica si sa-si mute personalitatea pe medii de stocare cu finalitatea dobandirii nemuririi, pentru unii SF, pt alti vizonari, viitorul, inteligenta artificiala fiind „leacul” ea avand ceva minimal legaturi cu inteligenta adevarata, cu mintea nici atat iar de ratiune nici vorba.
Actualmente pericolul este eminent si mare ca urmatoarea perioada, numita antropocen si fie foarte scurta in comparatie cu cele anterioare intrebarea fiind nu daca pamantul si mediul se mai poate salva ci mai exista sanse sa putem fi salvati ca fiinte umane ?
Actualmente foamea de energie este imensa si va deveni si mai mare, nici un Green Deal avand cea mai mica sansa de reusita in fata provocarilor care vor urma daca nu regandim din temelii intreaga activitate economica.
Se prevede ca in 2030 ca numai digitalizarea sa consume atata energie cat a consumat intrega activitate de transport la nivel global in 2011.
Digitalizarea considerata de multi ca fiind pasul catre noi technologii, moderene, eficiente si de viitor uita ca intreg echipamentul necesar functioneaza pe baza de curent electric cum bine mentionat si exemplificat in articol este imposibil de furnizat de eoliene si panouri solare la necesarul viitorului.
Automobilul electric, transportul atonom automatizat si altele „jucarii technice” fara folos necesita cantitati enorme de energie electrica mai putin pentru deplasarea in sine, mai mult pt stocarea de date in neumarate servere care necesita racire, altfel iau foc, alta sursa de consum imens de energie.
Sunt convins, cineva poate face un calcul cata energie electrica necesita miliardele de telefonae mobile pt a putea fi incarcate si folosite in opinia mea mai mult pentru aplicatii fara rost decat pt cele cu rost definit si justificat.
Poate nu ati obsevat o data acesta jucarie technica problemele nu s-au rezolvat, au devenit si mai multe, probleme care in trecut nici macar nu erau considerat a fi , pentru fiecare problema exista o aplicatie, aplicatie cu care unii castiga o caruta de bani, cu alte cuvinte se creaza artificial o sumedenie de probleme pt a putea fi vandute tot felul de aplicatii care iti fura timp de viata, cel mai de pret lucru pe care il are omul.
Nu vad nicaieri in spatiul mediatic si nici academic discutii in directia reducerii consumului de energie prin metode inteligente, reducerea stocarii inutile a datelor, reducerea a tot felul de jucarii technice cosumatoare de energie insa cu totul inutile.
Pt ce este nevoie de eficientizare si optimizarea maxima acolo unde nu este nevoie si nu se poate spune, stop si de la capat un lucru este cert, nu vom putea opri incalizirea globala prin technologie, este imposibil, nu te poti pune impotriva naturii cu absolut nimic insa greu de inteles pt cei care s-au baricadat in cladiri de sticla, care consuma hrana artificiala iar natura este considerata a fi un dusman care trebuie combatut prin toate mijloacele, nici o sansa, natura va invinge intr-o forma sau alta intotdeauna.
„Care poate fi acel salt technologic prin care sa-ar putea rezolva aceasta problema ?”
Tocmai am citit pe Agenția de Presă SinotechMedia că cercetătorii chinezi au descoperit o nouă formă de producere a energiei casnice: pedala! Iar bravii ingineri comuniști lucrează deja la prototipul laptopului cu pedale care va permite publicarea comentariilor online, in funcție de dimensiuni și conținut, gratuit! Cei lacomi ce consumă spațiul virtual și ocupă degeaba serverele cu idei crețe și teze reacționare vor fi automat tăiați la creditul social. cei tăcuți, cuminți și cu respect față de natură vor fi răsplătiți cu sejururi gratuite in pensiuni ecologice, in peșteri și in alte locuri izolate unde pot scăpa de presiunea societății consumeriste (unde vor ajunge prin teleportare).
Un mare pas înainte pentru omenire, o evoluție extraordinară de la computerul cu manivelă creat secolul trecut tot de oamenii de știință chinezi.
Și știrile bune continuă: șefa Comisiei Europene, doamna Ursula, a anunțat că a făcut deja o comandă de 270 de milioane de laptopuri cu pedale cu care va dota fiecare cetățean al Uniunii! după pandemie.
Ce ar fi să vă apucați să depășiți capitalismul începând chiar de mâine?! Renunțați cu curaj la toate blestemățiile ce storc resursele planetei precum ar fi:
– Electricitate & comunicații
– Transport de orice fel afară de talpă
– Hrană procesată
– Îmbrăcăminte și încălțăminte
– Locuința ce proădăpdește mediul și resursele palentei
Dacă tot progresistu’ & marxistu’ ar face astea păi cele mai fantastice vise ale „verzilor” ar deveni realitate aproape imediat. Explicați-ne vă rog de ce vă limitați la guiț și nu treceți la fapte?
Personal n-am cum sa-l depasesc cu rezultate promitatoare chiar daca a-si incerca s-o fac, este nevoie de mult mai mult, oare de ce ne este nevoie de subventia unor idiotenii technice ? a agriculturii extensive/chimizate ?
Stimate Svejk, suntetzi convins de se poate continua in ritmul actual ? s-au nu va intereseaza ? Vad ca sunteti umblat prin lume si cunoasteti destule probleme dar am impresia ca pur si simplu le ignorati gandindu-va in primul rand la propriul confort.
Sper ca verzii sa nu-si poata impuna toate tampenile dar trebui gasite alta modalitati prin care sa putem pur si simplu supravietui pe pamant in conditii decente.
Daca privim cata energrie este consumata inutil in cautarea de „viata” in univers, de cautarea unor locuri de colonizare pe niste planete moarte si improprii pt viata in loc sa pastram ce avem mai bun, planeta noastra perfecta pt dezvoltarea vietii in toate formele ei.
Personal ma deranjeaza polouarea de toate felurile, gunoiul, degradarea solurilor in urma activitatilor umane, folosirea ineficenta a resurselor acestei planete pe care locuim si mai putin fenomenul incalzirii globale.
Aici in opinia mea trebuie lucrat insa nu sunt convins ca actuala forma de economie bazata exclusiv pe crestere economica si supunerea activitatilor economice strict pietii de capital poate rezolva problemele.
– Sunt împotriva oricăror subvenții. Mai ales când sunt pe termen lung.
– Sigur că trebuie căutate alternative la combustibilii fosili. Odată și odată tot vor deveni mult prea scumpi și nefezabili. Numai că alternativa nu e în niciun caz impunerea forțată a unor tehnologii vechi de decenii (panouri solare & miruști de vânt) ce știm cu siguranță că nu ne rezolvă problemele și care de fapt ajung să facă mai mult rău decât bine.
– Țin foarte mult la conmfortul meu. 99.999% din cererile de strângere a curelei pe timp de pace sunt doar escrocherii. În altă ordine de idei cred cu tărie că viitorul va fi mereu mai bun ca prezentul. Destinul omului e să aibă o viață cât mai bună și mai confortabilă și nu să se întoarcă la evul întunecat. Orice idiot poate strânge cureaua. Ideea e să ne folosim creierele ca să trăim mai bine în viitor.
– Si eu sunt pentru un mediu curat și lipsit de poluare. Problema e că dioxidul de carbon NU POLUEAZĂ. E gazul fără de care n-ar prea exista vegetație. E gazul din apa minerală, bere sau șampanie. „Ecologiștii” se încrâncenează împotriva unui gaz nepoluant și admit cu seninătate poluanții adevărați. Nu există nicio un experiment repetabil care să demonstreze un efect de seră detectabil al dioxidului de cabon la concentrații atmosferice de 0.045%. Dacă există, nu ezitați să ne luminați
– Ce vă oprește să puneți cu curaj în operă ceea ce propovăduiți?! Nu vi se pare firesc să începeți cu exemplul personal? Dacă nu vă tin curelele să dați un exemplu personal ar trebui să aveți bunul simț să nu le cereți altora ceea ce dumneavoastră nici nu vă gândiți să faceți.
N-am cerut nimanui nimic si evitati sa va exprimati asupra modelului economic actual, poate fi solutia de viitor ?
Exemplul personal nu ajuta la nimic atata timp cat nu se schimba lucrurile la un cu totul alt nivel.
Tocmai că ați cerut și continuați să cereți. Ați spus: ”Exemplul personal nu ajuta la nimic atata timp cat nu se schimba lucrurile la un cu totul alt nivel.” Asta înseamnă că dumneavoastră personal nu veți de gând să faceți NIMIC și cereți ca alții să o facă. Dumneavoastră sunteți exclusiov cu chirăiala și tânguielile + 0 acțiune. De ce? Pentru simplul motiv că NIMENI nu crede cu adevărat în toată gargara verde. Unii profită de ea în mod oneros, iar alții ca dumneavoastră se simt „trendy” dacă o fac. QED.
Eu susțin capitalismul și piața liberă fără rezerve. E cel mai bun sistem economic pe care l-a putut realiza specia umană.
Aște nelămuriri mai aveți?
Sunt împotriva oricăror subvenții. Mai ales când sunt pe termen lung.
Muhaha, cum ramane cu boabele de soia si cu steakurile din farfurii? Am ajuns sa exportam lapte praf in Africa, boabe de soia si carne de porrc in China… si importam tehnologii scumpe (incepand de la smartphonuri, componente pentru retele 5G, baterii, etc). Cum am mai zis, fiecare produce si vinde ceea ce subventioneaza (asa functioneaza capitalismul). Nu mai dureaza mult pana importam si fabrici! https://www.youtube.com/watch?v=3BZ2225OJDg
Stimate Svejk, nu incecati sa-mi rastalamaciti cuvintele, de fapt parerile noastre nu sunt opuse, poate nu realizati, sunt aceleasi cu cateva deosebiri.
Dumneavoastra sustineti piata libera, OK, idem insa cu niste ajustari care trebuie facute altfel ne ducem pe Valea Sambetei.
Orice liberal convins ar trebui sa sara ars in sus fata de ce se intampla la ora actuala, ce numiti piata liberala se transforma pe sest fara sa observam intr-o „piata libera” dominata de cativa mari jucatori, SUA a luat deja o data masuri in lupta cu monopolurile si sper ca o va face din nou.
In sensul acesta ar trebui ajustat capitalismul ca piata sa fie libera pt toti si numai pentru unii.
@ Dom’ Florix, Florin, + alte fo’ 4-5 alias-uri etc.
Afară de „Muhaha” ăl nu se prea înțelege ce doriți. Ați putea încerca niscai traduceri câd vă treziți din starea „veselie”? :)
@Hans
Dacă nu vă supărați, n-ați dori să specificați clar ce anume am „răstălmăcit”? Mi-ar fi util și mie să n-o mai comit altă dată.
N-am înțeles de ce trebuie capitalismul „ajustat”. Ce am văzut până acum a fost că tocmai „ajustările” alea (făcute de altfel cu cele mai bune inenții) au provocat cele mai crâncene colapsuri.
Cireașa de pe tort
Cercetătorii climatici zboară mai mult decât alți cercetători
Un studiu publicat online pe 8 octombrie a.c. de către UK Centre for Climate and Social Transformation (CAST) din cadrul Universității Cardiff a analizat pentru prima dată modul de deplasare a 1.400 cercetători universitari la conferințe, pe teren sau mitinguri.
Concluziile studiului sunt trist-ironice:
Zborul este una dintre acțiunile cele mai emițătoare de carbon și au existat apeluri din ce în ce mai multe, atât din interiorul, cât și din afara comunităților de cercetare, pentru ca oamenii de știință și, în special, cercetătorii climatici, să depună eforturi mai multe pentru a-și reduce zborurile, astfel încât mesajul lor crucial despre necesitatea reducerii emisiilor produse de aviație să nu fie subminat.
Acest studiu a constatat niveluri „semnificativ” mai ridicate de zbor în rândul cercetătorilor din domeniul schimbărilor climatice în comparație cu cercetătorii din alte discipline. Datele arată că experții climatici efectuează aproximativ cinci zboruri pe an, în timp ce restul cercetătorilor non-climatici au efectuat patru. Experții în climă și sustenabilitate desfășoară mai multe lucrări de teren, dar chiar și în acest sens, călătoriile lor internaționale au fost mai numeroase. De asemenea, [studiul] a mai constatat că numărul zborurilor a crescut odată cu vechimea în muncă.
Citind studiul respectiv, nu poți să nu întrebi:
De ce experții climatici (cei 97% care cred în încălzirea globală antropogenă sau alții ca ei) nu-și trăiesc viața într-un mod compatibil cu modul în care îi forțează pe alții să trăiască. Moraliști lupi, îmbrăcați în piei de oaie, ei sunt echivalentul vegetarienilor militanți care mănâncă doar la faimoase steakhouses.
Detalii,
Use of aviation by climate change researchers: Structural influences, personal attitudes, and information provision, Global Environmental Change, Volume 65, November 2020, 102184
Calea a fost deschisă chiar de unicul și inegalabilul Al Gore care propovăduia salvarea planetei în timp ce zbura cu un avion cu reacție privat Gulfstream pe cât de vechi pe atât de poluant și ineficient din punct de vedere al consumului de combustibil.
La asta se adăuga căsuța sa cu 20 de camere „cuibușor de nebunii”:
https://abcnews.go.com/Politics/GlobalWarming/story?id=2906888&page=1
ce toca doar de 20 de ori media națională a consumului de combustibil pe cap pe american…
„Trenul a pornit din gara” – cum se spune si asta cred eu ca e cel mai bine. Nu vom ajunge la emisii zero in 2035 dar poata o vom face in 2050. Sin in 30 de ani de-aici inainte sigur vor fi niste inovatii care sa faca diferenta. Eu sper chiar poriectul finantat de Bill Gates cu reactor nuclear alimentat cu uraniu epuizat nu imbogatit si racit cu sare lichida in loc de apa. Tocmai se perfectioneaza o baterie pe baza de grafen care suna foarte promitator. Sper ca si in materie de panouri voltaice vom cunoaste imbunatatiri semnificative. Fapt e ca trebuie sa scapam de combistibilii fosili pe cat mai mult.
Nu atat incalzirea globala ma preocupa care da, e discutabila, ci poluarea. Dvs. urmariti buletinele despre calitatea aerului din marele orase? Aia e problema mea mai mare. Eu unu as fi in favorea autoturismelor hybrid dar facute in asa fel incat atuci cand ai intrat in oras sa-ti opreasca automat motorul termic si sa ti-l porneasca pe cel electric iar daca nu ti-ai incarcat bateria, asta e, ramai in pana si astepti. Adica sa nu faci emisii poluante in oras. Ok, poate ca afara pe o autostrada marginita de o liziera de arbusti si arbori lata de cativa zeci de metri pe ambele parti ale soselei, n-ar fi o problema asa mare, dar in oras da, avem probleme uriase. Plasticul un alt mare poluator al planetei trebuie eliminat usor usor si inlocuit cu lemn, banmus, sticla, hartie, etc etc.
Cu automobilele e o mică problemă. Normele de poluare din UE sunt axate pe reducerea emisiilor de dioxid de carbon, pe când cele din SUA pe reducerea noxelor (oxizii de azot și sulf). De aia în buricul Manhattan-ului unde circulă 24/7 mașini de mare litraj bară la bară nu se simte nbici în miezul verii niciun miros de îmbâcseală & gaze arse așa cum se simte de exemplu în Bologna în piața 8 August, Duminica când circulația e oprită. Am avut revleația asta prin Iulie 2016 când la un interval de două săptămâni m-am aflat succesiv la NYC și Bologna. De aia și spun americanii că „Europa pute”. Am realizat și eu asta după primul an de stat în SUA când am făcut o scurtă vizită în Ro.
Plasticul se elimină cel mai bine prin exemplu personal. Nu-l mai folosiți. Ce observ e că „iecologiștii” îl utilizează enorm de mult în timp ce propovăduiesc cu multă pasiune ukazuri pentru interzicerea sa :)
Adică e moral să poluezi oriunde numai unde locuiești nu. Brava!
Despre lupul moralist:
Aveți idee ce emisii de gaze cu efect de seră ați provocat prin postările dumenavoastră?! Să la luăm la rând:
– Calculatorul, tableta sau telefonul de pe care vă revărsați înțelepciunea se realizează cu prețul unor ample operațiuni de minerit. Care minerit arde într-o veselie combustibili fosili.
– Transportul instrumentului utilizat se face cu vapoare din Asia care ard o păcură ieftină și groasă ce produce un fum negru și înecăcios. Ele sunt cele mai polunate mașinării aflate în exploatare în zilele noastre.
– Curentul electric pe care-l consumați în timp ce scrieți se obține în proporție de minimum 75% (foarte probabil mult mai mult) din arderea combustibililor fosili.
– Sistemul de comunicații din spatele internetului înseamnă sateliți lansați cu prețul arderii unor cantități colosale de combustibili fosili. Apoi relee, instalate cine știe pe unde, antene. etc. toate realizate, montate și întreținute cu prețul unor consumuri pantagruelice de combustibli fosili.
În pofida faptului că poluați conștient & porcește acolo unde nu locuiți, nu vă potoliți și continuați să vă aberați pe net storcând de resurse biata planetă…
Intotdeauna imi place sa citesc articolele dvs. Sunt foarte bine documentate si pline de bun simt, cu informatii foarte valoroase. Astea fiind spuse, parerile noastre difera fundamental atunci cand vine vorba de sursa actualelor cresteri de temperatura. Eu „cred” ca sunt suficiente dovezi ca incalzirea globala e creata de om si este o problema care poate scapa de sub control pe parcursul vietii mele, dvs „credeti” ca e doar o etapa normala din evolutia planetei. In functie de raportarea personala la ceea ce reprezinta pana la urma aceleasi dovezi se pare ca analizam si actualele evolutii si politici guvernamentale.
Da, aveti dreptate ca in conditiile actuale aceste tinte nu sunt realiste. Da, atingerea acestor tinte, chiar si in conditiile iesirii pe piata a unor noi tehnologii care par a fi „around the corner”, vor exista cresteri importante ale extractiilor diverselor materii prime necesare, iar asta isi va pune amprenta asupra ecologiei zonelor respective. Dar daca tot sunteti asa de ingrijorat de amprenta asupra ecologiei, doresc sa va linistesc un pic spunandu-va ca la nivel global, in alte zone impactul va scadea, pentru ca si extractia carbunilor are un efect asupra ecologiei.
In ceea ce priveste subventiile, tin sa va amintesc ca atat in Romania cat si in State exista subventii pentru industria carbunelui, asa ca haideti sa fim corecti pana la capat. Subventiile acordate energiei verzi sunt o modalitate de incurajare a adoptiei, care la randul ei antreneaza o productie la scara, ceea ce duce preturile in jos. Cel putin la nivel SUA subventiile pentru panouri electrice urmeaza sa se incheie in anul 2021. Nu stiu exact cum stau lucrurile la nivel european, insa cel putin in State se poate afirma ca ele si-au atins scopul, respectiv a devenit financiar rentabil sa-ti pui panouri solare. Din nou Tesla joaca un rol important aici, ei fiind compania care trag preturile in jos in ultima jumatate de an.
In ceea ce priveste automobilele electrice, din nou se poate spune ca subventiile isi ating incet incet scopul. Creste infrastructura necesara, iar pretul bateriilor continua sa scada. Acum o luna Tesla anunta schimbari tehnologice care vor conduce la scaderea pretului cu 56% in urmatorii 3 ani, luand in calcul si reciclarea bateriilor, deci a materialelor folosite in fabricarea lor.
Pe de alta parte exista o multitudine de tehnologii noi care par a se apropia cu pasi repezi de lansare pe piata, unele dintre ele promitand o crestere a densitatii energiei, iar altele o schimbare a materiei prime folosite in conditiile unei aceleasi densitati actuale a energiei. Care din aceste tehnologii vor castiga este greu de spus. Insa cererea, costul, eficienta si, nu in ultimul rand, impactul asupra mediului vor determina un castigator.
Doresc sa va multumesc pentru articolul dvs, intotdeauna este o placere sa citesc un articol bine argumentat, plin de logica si de bun simt. In incheiere o sa va reamintesc o idee care a fost atat de mult uzitata ca a devenit truism: marile schimbari nu au venit de la oamenii care au avut o gandire de bun simt, ci de la cei care au gandit intr-un mod care a parut nebunesc. Eu cred ca acum este un astfel de moment, unul in care trebuie sa ne aruncam un pic cu capul inainte. Momentul este acum atat pentru ca pericolul perceput de mine si de multi este mare si real, cat si pentru ca tehnologia a ajuns la nivelul la care sa se poata bate cu carbunele. Ori eliminarea carbunelui este prima tinta. Gazele naturale vor juca in continuare un rol important, cel putin cateva zeci de ani de acum incolo. Dar carbunele trebuie sa dispara, iar rolul sau ar fi bine sa fie preluat de alte surse decat gazul natural.
Vă mulțumesc pentru plăcerea și interesul cu care îmi citiți articolele.
Legat de eliminarea cărbunelui ca prima țință pentru eliminarea „pericolului perceput” de dvs și de mulți alți, aș vrea să reflectați puțin la niște date tari:
China consumes 4,319,921,826 Tons (short tons, „st”) of Coal per year as of the year 2016.
China ranks 1st in the world for Coal consumption, accounting for about 379.1% of the world’s total consumption of 1,139,471,430 tons.
China consumes 3,055,001 cubic feet of Coal per capita every year (based on the 2016 population of 1,414,049,351 people), or 8,370 cubic feet per capita per day. (https://www.worldometers.info/coal/china-coal/#coal-consumption)
India ranks 2nd in the world for Coal consumption, accounting for about 84.8% of the world’s total consumption of 1,139,471,430 tons. India consumes 729,540 cubic feet of Coal per capita every year (based on the 2016 population of 1,324,517,249 people), or 1,999 cubic feet per capita per day. https://www.worldometers.info/coal/india-coal/
China + India = 2.82 miliarde oameni, ori 36% din populația planetei în 2020.
Dacă aceste miliarde de oameni pot fi aprovizionați numai cu energii regenerabile, o mare parte a tranziției către 100% economii „verzi” este îndeplinită. Dar dacă nu?…
Datele oferite sunt reale si corecte, insa nu vad relevanta lor in discutia noastra. Se stie ca nu am atins inca varful de crestere pentru consumul de energie. Necesarul de energie al Chinei a crescut de vreo 4 ori in ultimii 30 de ani, iar acel necesar a fost acoperit in proportie de poate 90% de carbune. India se afla si ea la inceputul cresterii, daca nu ma insel pana acum abia ce si-au dublat consumul de energie. Si ambele state vor mai avea cresteri importante pe viitor.
Intervine acum o problema de moralitate daca doriti. Noi, ca europeni/albi (chiar daca nu si noi ca romani), suntem responsabili de cea mai mare parte din poluarea produsa pana acum, de la inceputul Revolutiei Industriale si pana astazi. Ea este consecinta bunastarii de care ne bucuram in prezent. State precum China, India, Indonezia, Brazilia si multe alte, sunt nou venite si au, daca vreti, dreptul de a ajunge si ele la nivelul nostru de bunastare.
Faptul ca va creste, de facto, consumul global de carbune, ceea ce va face ca tot efortul nostru financiar sa nu se vada la nivel global, este doar o consecinta a progresului natural. Acest aspect este si o critica majora pe care o aduc celor scrise de dvs. Spuneti ca au fost cheltuiti 3.600 de miliarde pentru a scadea de la 86 la 85% ponderea energiilor verzi in ultimi 20 de ani. Da, dar tot in ultimi 20 de ani consumul total de energie a crescut cu aprox 80%, grosul venind din pacate tot din carbune. Mai mult decat atat, acum 20 de ani panourile solare nu erau competitive ca pret comparat cu carbunele. Acesti bani de care vorbiti dvs au ajutat la schimbarea acestui aspect, a.i. astazi este mai ieftin sa obtii energie verde decat sa o obtii din carbune. Da, exista o problema de ciclicitate, da exista o problema si mai mare stocare si costurile asociate, asa cum ati spus si dvs.
Vorbeam de contributia statelor bogate la actuala stare de fapt. Pot spune si ca este just din punct de vedere moral ca aceste state sa suporte partea cea mai importanta a costurilor de inceput a acestor tehnologii, pana cand ele devin rentabile si pot fi usor adaptate si de state precum China sau India. Care China, apropos, astazi este lider in ceea ce priveste adoptia energiilor verzi. Si India se misca in directia aceasta. Ah, ca toate astea sunt inca o picatura intr-un ocean, da! Dar viteza de crestere de la an la an este spectaculoasa, iar daca mentinem aceasta viteza in 20 de ani vom vorbi despre cu totul si cu totul alte cifre.
Atat interventia aceasta despre consumul de carbune in China si India, cat si majoritatea argumentelor din articolul dvs reprezinta doar alte probleme care mai sunt de rezolvat. Daca imi permiteti sa-mi dau cu parerea, sunt convins ca acum 20 de ani principala dvs critica viza costurile de productie a energiei verzi raportata la costurile de productie a energiei fosile. Astazi nu mai puteti face asta, asa ca argumentul dvs tine de stocare (foarte just!) si de poluarea care va veni odata cu acoperirea noilor nevoi de materiale pentru aceasta industrie. Dar acest ultim argument imi pare putin ipocrit, pentru ca ignora poluarea produsa cu ocazia obitinerii energiei fosile.
Sunteți confuz și incoerent.
Pe de o parte pretindeți că țări ca India sau China ar avea „dreptul moral” să polueze mai mult ca lumea civilizată pentru că au ajuns la masă mai târziu, pe de altă parte ne spuneți că panourile solare și moriștile de vânt au devenit mai eficiente economic ca și cărbunele.
Păi dacă e așa, nu e datoria morală a lumii civilizate să sancționeze India și China când se spurcă cu cărbune și să le forțeze astfel să treacă pe „energie verde” de la bun început?!
Eu cred ca dvs nu reusiti sa intelegeti ce cititi. Eu nu vorbeam de dreptul de a polua mai mult, ci de dreptul de a polua si ei in mod egal. Evident calculele trebuie facute per cap de locuitor, iar aici deja cifrele o iau razna. Insa in ziua de azi SUA, Canada sau Europa polueaza cel mai mult, asta raportat pe cap de locuitor.
Ca panourile solare si „moristile” au devenit mai eficiente economic decat carbunele sunt un fapt, puteti cauta informatii si veti gasi. Este acest lucru valabil pentru fiecare mina de carbune de pe lumea asta? Nu stiu, dar bunul simt ne spune ca nu. Insa per medie, se pare ca da. Inseamna asta ca de acum inainte doar un prost va alege sa foloseasca energie din carbune, cand are fotovoltaice la dispozitie? Tot nu, pentru ca trebuie sa iei in calcul sezonalitatea, momentele zilei in care creste consumul si costurile (ori capacitatea) de stocare a energiei produse. Si atunci ce conteaza ca a devenit mai ieftin sa generezi din fotovoltaice? Conteaza in anumite situatii, in anumite zone de pe glob. Si mai conteaza si faptul ca acum 20 de ani acest lucru parea imposibil. Cam la fel cum azi ne pare imposibil sa facem stocarea energiei fezabila atat economic cat si dpdv al capacitatii.
Cat despre dreptul moral de sanctiona… nici nu mai intru in discutii. Sper ca macar acum macar partea cu „moristile mai eficiente decat carbunele” sa reusiti sa o intelegeti. E un plus pentru dvs, azi va puteti odihni.
„Să polueze în mod egal” înseamnă să polueze mai mult. Încercați si dumenavoastră niște sofisme mai inteligente :)
Apoi continuați să fiți lipsit de orice logică atunci când susțineți că panourile solare și moriștile sunt mai eficiente ca șă cărbunii. Păi dacă ele sunt mai eficiente, care mai e justificarea Chinei și Indiei să mai ardă cărbune într-o veselie doar de dragul de a mai polua?! Probabil că n-ar fi rău să consultați un medic. Vădiți probleme serioase de concentrare :)
Exact de aici pelacă și ideea sancțiunilor. Dacă India și China ard cărbune aiurea doar așa ca să polueze atmosfera atunci în mod cert ele trebuie sancționate cât se poate de sever, de tot restul lumii. Mai ales că dumneavoastră ne asigurați că moriștile și panourile sunt mult mai eficiente și mai rentabile ca lă cărbunele.
„State precum China, India, Indonezia, Brazilia si multe alte, sunt nou venite si au, daca vreti, dreptul de a ajunge si ele la nivelul nostru de bunastare.”
Am mai întâlnit teoria asta, un soi de relicvă a unui autoritarism moral medieval greu de digerat.
Mai întâi, de ce au ‘dreptul’? Nouă ne-a dat cineva dreptul ăsta? Dreptul nostru ne-a parvenit cumva in detrimentul altora? Este prosperitatea un lichid intr-un sistem de vase comunicante, cum pretind comuniștii?
Apoi…ce e dreptul ăsta? e un drept moral sau din sfera dreptului internațional? de ce anume sunteți dumneavoastră îndrituit să stabiliți cine are dreptul de a prospera prin poluare? și prin distrugerea planetei -chiar in optica ecologiștilor?
Dar…dreptul ăsta nu cumva ar trebui circumstanțiat populației? adică…dacă Europa a reușit industrializarea cu 500 de milioane de oameni, nu ar trebui ca și Asia să încerce să o facă cu 1 miliard, de pildă?
Ș-apoi, nu cumva li s-au acordat deja drepturi după drepturi economice, capitaluri, investiții, licențe, deschideri pe piețe, in condițiile in care nu au făcut NIMIC ca să-și câștige îndreptățirea morală? Nu cumva in tot acest timp -mai bine de 30 de ani- au continuat, unii din ei, să mintă, să fure, să abuzeze de poziția oferită și de încrederea Occidentului, să coacă planuri ilicite de expansiune globală, să saboteze concurenții pe piețele unde li s-a permis să intre, să amenințe partenerii, să mituiască și să șantajeze politicieni de pe tot globul…pentru că ei așa înțeleg că se ajunge la bunăstare -prin transfer forțat de capital, de knowhow, de influență și putere?
Dpdv economic, prosperitatea nu se face in defavoarea altora, nu este un joc de suma nula. Insa acum stim ca prosperitatea o facem in ziua de azi in defavoarea echilibrului actual al planetei. Cine le da dreptul altor state sa foloseasca ce surse energetice isi doresc pentru a atinge prosperitatea? Nimeni, si-l aroga ele insele. Cum de sunt eu indrituit sa spun cine poate prospera prin poluarea? E doar o parere personala, una care imi pare justa dpdv istoric daca vreti. Cum de sunteti dvs indrituit sa spuneti ca nu au dreptul asta?
Apoi, drepturile economice nu se acord, ele sunt, teoretic pentru toata lumea, nu doar pentru cine are puterea sa le ia. Investitiile nu au venit ca o pomana, investitia se face din motive egoiste, economice, asa ca au castigat ambele parti. Ce s-a intamplat cu China… eu zic sa nu amestecam borcanele, teoretic asta este o discutie despre incalzirea globala.
@Ovidiu
presupun ca se aplica si pentru cetatenii mai „subdezvoltati” din statele dezvoltate sau de la periferia acestora, nu ?
deci as avea dreptul sa nu platesc cerificate verzi incluse in facturi si accize incluse in pretul carburantilor, deduc eu din argumentatia dvs.
corect ?
Si asta e o schmekerie, sa te prefaci ca lauzi si, de fapt, sa dai cu bita ca un golan.
In articolul pe care-l lauzi cu spume se ridica extrem de concret, cu cifre, date, problemele inca nerezolvate ale trecerii la regenerabile. Printre altele si necesitatea sistemelor de stocare, sisteme care, la data actuala, pur si simplu nu exista, sau sunt exobitant de scumpe. Care sunt solutiile tale?
Amuzant e Da, aveti dreptate ca in conditiile actuale aceste tinte nu sunt realiste. Da, atingerea acestor tinte, Deci admiti ca tintele nu sunt realiste dar, chiar daca nu sunt realiste, vor fi atinse… Inca nu am intilnit un ecologist care sa fie in stare sa aiba un discurs argumentativ cit de cit logic.
@neamtutiganu
Nu stiu unde vezi tu dat cu bata, cu atat mai mult golanii. Cifrele prezentate nu le contest, desi nu le-am verificat, cum am obiceiul sa fac. Insa imi suna foarte in acord cu cifre pe care le-am mai citit sau calcule pe care mental le-am mai facut si eu.
Insa pot fi de acord cu cifrele si modul de gandire al cuiva, chiar daca nu sunt de acord cu persoana respectiva pe fond. Da, va fi foarte greu, daca nu imposibil sa atingem tintele impuse. Doar ca acum ca exista vointa politica, solutiile vor putea veni, chiar daca asta implica niste costuri suplimentare. A se vedea si respingerea pentru a doua oara de catre Comisia Europeana a tintei de 30% energie regenerabila pana in 2030.
Ah, ca aceste costuri suplimentare sunt problema principala pentru unii dintre noi, pentru ca acei unii dintre noi interpreteaza in mod diferit datele cu privire la incalzirea globala, asta este o alta discutie. Schimbarile pot veni natural, asa cum au fost date cateva exemple in articol, sau pot fi fortate de catre o autoritate de reglementare.
Schimbarile venite natural sunt cele mai convenabile, pentru ca nu aduc costuri suplimentare, insa au tendinta de a veni atunci cand vor ele si nu atunci cand e nevoie de ele. In acest moment o mare parte a oamenilor de stiinta este convinsa ca este urgenta nevoie de schimbari. Tu si domnul Cranganu nu sunteti de acord. E ok. Insa chiar daca nu suntem de acord, chiar apreciez datele si punctul de vedere al domniei sale, pentru ca vin ca un reality check. Chiar daca isi are si dansul subiectivitatea sa cand alege prezentarea datelor
@ovidiu, un intelectual subtire poarta un dialog, in care incearca sa raspunda la anumite intrebari, sa propuna solutii la problemele ridicate.
Un golan, care joaca alba-neagra, incearca sa te zapaceasca cu chestii pe linga, gen „vointa politica”, rezolutii Eu.
Visele tale umede ca vor veni solutiile din cer, prin vointa politica, e o jignire a muncii d-lui Cranganu care dovedeste ca aceste solutii nu vor veni, chiar daca se vor cheltui toate averile lumii. E pur si simplu imposibil de atins tintele aiuritoare ale EU.
sunt, nu e…
ok :-)
Netflix a lansat documentarul :
David Attenborough: A Life on Our Planet (2020)
„Un om a văzut mai mult din lumea naturală decât oricare altul. Acest documentar unic este declarația marturiei sale.”
Nota IMDB: 9.2.
Merita vizionat.
David Attenborough a fost întrebat odată ce va face pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice. El a promis să scoată din priză încărcătorul de telefon. Dacă va face acest lucru în mod constant, își va reduce emisiile cu mai puțin de jumătate dintr-o miime din emisiile medii ale unui britanic.
Un clasic exemplu de neadecvare și neînțelegere a ordinelor de magnitudine, cuplate cu sugestii puerile de salvare a planetei din calea apocalipsei climatice. A se slăbi…
N-am dat nici o reteta de slabit si nici n-am avut intentia asta. Doar am dat o info care, pe unii ii intereseaza pe altii ii lasa indiferenti iar pe altii……fiecare cu reactia si interesul lui.
„A se slăbi” nu are nimic de-a face cu vreo rețetă de slăbit… În limba română are alt sens (vedeți situația de false friend în engleză).
E din Caragiale, maestre !
Țal !!!
@wilson
Din nou un articol foarte bun al domnului profesor Crânganu. Felicitări!
Păcătuiește însă prin abundența de date. :) Problema e că „iecologiștii” nu sunt în nici un caz convinși de cifre, de logică sau de argumentație de orice fel. Ei au o credință de-a dreptiul religioasă. Ceea ce ce încearcă autorul e să discute rațional (nu că ar fi ceva rău în asta) cu unul care și-a tras centură de „martir”, zbiară spasmodic „Allahu akbar!” și mai vede înaintea ochilor doar cele 72 de fecioare promise de profet.
Apropos, „iecologiștii” primesc și ei un număr de fecioare de la profeții lor sau lucră pe gratis? :)
Perfect spus. Cu nebunii nu ai ce sa discuti, iti schimba regulile jocului din mers [fie ca sunt economia, target-urile, cotele, in fine, ce o fi]. Imi aminteste de parabola aceea cu rajahul, sahul, maimuta [nu o listez aici, e usor de gasit].
Cu religia pareti a fi dvs pe aici, nu „iecologistii”, asta pentru ca desi oamenii de stiinta par a fi in acord in covarstitoarea lor majoritate, exista cate unii ca dvs care aleg sa mearga pe „las’ ca stiu eu mai bine”.
Nimeni din cei care pot rationa cat de cat nu contesta cifrele oferite, dar discutia nu este despre „este foarte greu sa facem un lucru, asa ca mai bine nu-l mai facem” ci despre „vom face un lucru, indiferent cat de greu va fi sa-l facem”.
„vom face un lucru, indiferent cat de greu va fi sa-l facem”.
spuse nea Vasile, tragind o tuica de dimineata, si vazind ca blonda cu tite mari de la trei, pe care o pindea de mai mult timp se urca intr-o Porsche.
Lenin a adăugat ceva în coada frazei „vom face un lucru, indiferent cat de greu va fi sa-l facem”: Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Altfel, vă ia CEKA la întrebări.
Domnilor, s-au unit oamenii de afaceri, nu proletarii (atentie la ce va doriti, avand in vedere ca proletarii, ca de obicei, asteapta doar un job cat de cat bine platit… si cam atat). https://www.wemeanbusinesscoalition.org/
Asa cum arata si linkul de mai sus, schimbarea paradigmei tehnologice s-a produs (era carbunelui devine istorie) motiv din care, in economiile dezvoltate nu mai investeste nimeni in aceasta industrie!
P.S: Apropo CEKA si gargara cu ideologiile secolului trecut: administratia complexelor energetice de stat din estul-UE (unde domneste nepotismul, mediocratia si hotia) la ce categorie ideologica se incadreaza?
Dom’ Florix, Florin, + alte fo’ 4-5 alias-uri etc.
Dumneavoastră nu înțelegeți o chestie simplă: Dacă cineva plătește se va găsi întptdeauna cineva să facă o afacere din asta. Dacă statele lumii sunt dispuse să bage subvenții în gărgăunele cu „energia verde” se găsesc mereu oamani gospodari care să culeagă acei bani. Altfel spus, ca să-l citez pe dl. Neamțu Țiganu: Dacă statul e dispus să plăteacă oameni care să sape gropi și alți oameni care să le astupe, se vor găsi rapid întreprinzători care să arankeze săparea gropilor și apoi umplșearea lor într-un mod cât se poate de eficient :)
Pentur cultura dumneavoastră în cărbune se investește enorm. În capul listei sunt tocmai amicii dumneavoasră cinezi ce inaugurează în medie săptămânal câte o nouă centrală pe cărbune.
Nu în ultimul rând trebuie menționată Germania (să nu-i fie cu deochi!) ce anul trecut a extras, procesat și ars cam 160 milioane tone de cărbune, cea mai mare parte fiind lignit care e și cel mai poluant. Iar investițiile nemțești în cărbune sunt gârlă. Numai cimpania pentru care lucrez vinde anual în Germania echipament minier pentru cărbuni de ordinul miliardelor de USD… Nu-i vorbă că vindem și generatoare eoliene, că doar neamțu’ plătește nemțește :)
Se ignora niste lucruri aici. Petrolul il cumparam de la arabi si de la rusi, energiile verzi le obtinem noi.
Arabii folosesc banii dati de noi in promovarea terorismului islamic. Pe langa bani, platim petrolul si cu vieti omenesti. Rusii incearca sa destabilizeze occidentul si societatile democratice. Cel putin in cazul masinilor, trecerea la motoare electrice/PHEV e un no brainer. Mai toate marcile au modele PHEV care iti permit deplasarea zilnica doar in mod electric. Chiar daca vrei o masina mare gasesti modele PHEV, vezi Range Rover si Ford Explorer. Da bateria iti ajunge in medie pentru 30 de km, dar atat e suficient pe zi in mod normal. Electricitatea pentru ele poate fi generata eolian sau solar. Eu am contract in Olanda doar pentru energie electrica genarata eolian si ma costa 20-22 centi pe KWh. 100 de km parcursi ma costa maxim 6,6 Euro cu masina mea PHEV (la 30kwh/100km, dar e mai putin). Aceasi distanta parcursa cu aleasi model de masina pe motor diesel de exemplu m-ar costa minim 9.1 Euro
la consum de 6.5l/100, la 1.4 Euro pe litru de motorina, o difrenta de 2,5 euro, minim. La 100.000 de km diferenta e de MINIM 2500 de euro. In cazul asta de ce as alege o masina doar pe motor termic?
A lua in considerare doar pretul combustibilului este gresit. Daca tinem cont (si de celelalte cheltuieli) de pretul mult mai mare al unui automobil hibrid si de subventiile acordate de stat pentru toate device-urile alternative (masina, panouri solare, etc.) ajungem la concluzia ca un simplu si perimat Diesel este mai ieftin de-a lungul intregii lui perioade de exploatare. Si asta fara sa cumparam pamanturi rare sau chiar bateria intreaga (vezi Dacia Spring) de la regimul comunist chinez care nu e cu mult diferit (chiar mai perfid) fata de cel rus sau de arabi.
In Germania in kwh costa min 30 de centi. Deci la 100 km te-ar costa 9€. Eu am masina diesel, consuma 5,6 la viteza de peste 150. Motorina costa aici, acum cu corona, ca 1€.
Deci electric m-ar costa 9, iar diesel 5,6, la 100000 km, diesel ar fi cu 34000 mai ieftin. Daca socotesti si investitiile, o masina electrica e mai scumpa cu cel putin 20%, iesi la pepeni. De ce sa iau electric?
Corectura, nu 36000 ci 3600
@neamtu tiganu
Mai incercati incaodata domnu’ (dar cu datele corecte;) mai incercati!
Inputs:
1. Consumul unui VW eGolf este de 17 Kwh /100 km de ex, consumul VE in medie este 20 KWh/ 100 Km.
2. Pretul mediu al motorinei pe ultimii 10 ani este de 1,30 Euro /Litru
3. Distanta medie parcursa este de 50-60 Km /zi (luand in calcul si multimea navetistilor din suburbii) Apropo, navetistii isi pot procura o parte din energie la pretul 20 centi /Kwh cu instalatii moderne (solar+baterie;) Mai calculati domnu’, mai calculati!
https://www.solarcarport.expert/?gclid=EAIaIQobChMI-f2N7OTZ7AIVy-eyCh2tYgmnEAAYBCAAEgLoMvD_BwE
https://www.solarcarporte.de/
P.S. in ceea ce priveste subventiile va rugam „ciocul mic”, din moment ce recunoasteti ca va dati cu un Disel subventionat!
@Alui
scump, domnule, scump
la noi incarcarea masinilor electrice e gratis
America e independentă energetic. Nu mai depinde de câțiva anișori de petrolul arab și nici de cel rusesc. Europa ar putea repeta figura SUA dacă ar legaliza fracturarea hidraulică.
Partea interesantă e că în pofida eforturilor disperate de promovare a „regenerabilelor” UE devinde tot mai dependentă de importurile de combustibli fosili din zonele periculoase ale lumii precum lumea arabă sau Rusia. Asta ne spune că de fapt țicneala cu „energiile verzi” duce la consmuri crescute de combustibili fosili. Același „paradox” se observă și în California – stat ce a început încă dinaintea UE sminteala cu energia „verde”.
E foarte frumos că luați doar energie electrică din surse eoliene. Numai că ăia vă trag țeapă. Când nu bate vântul ăia vă fac să vă spurcați și electricitatea pe care o consumați provinde din arderea comustibililor fosili. Ar fi pe deplin „ecologic” dacă ați face un contract cu compania de electricitate ca atunci când nu e destul vânt sau soare să vă taie curentul. :) Până atunci ceea ce faceți e doar maimuțăreală.
Nimeni nu vă oprește să vă luați o mașină electrică. Rămâne doar să-i mai convingeți și pe ăilalți. La actualul ritm de creștere al cotei de piață a mașinilor electrice va dura cam vreo 1000 de ani înlocuirea mașinilor cu motoare cu combustie. Partea proastă că e litiul, nichelul și cobaltul necesare bateriilor lor va fi cu mult înainte de asta epuizat în întregul sistem solar :)
Ca ecologii nu stiu sa socoteasca atunci cind e vorba de bani publici nu e o nouate, dar iata ca le da cu virgula si cind e vorba de banii lor. De ex. La 30km pe zi, faci 100000 in zece ani. In zece ani probabilitatea de a fi nevoit sa schimbi acumularoarele e de 100%. Oare cit costa, iti mai ramine ceva din cei 2500 economisiti?
https://www.echipot.ro/istrumente-meteo/radiatia-solara/radiatia-solara-211.html
in grafic e prezentata distributia procentuala a fenomenelor de incalzire a atmosferei
iar constanta solara=radiatia incidenta e acceptata a fi de 1376w/mp
considerand ca de pe suprafata terestra pleaca intregul procent de (100-6-20-16-4-3)=51%, adica neglijand absorbtia de catre fenomenele chimice, biologice si antropogene de la sol, rezulta ca spre spatiul cosmic este returnat fluxul termic 51%x1376w/mp =701,76=rotund 700w/mp
cum ar fi fost daca nu ar fi existat atmosfera ? in principiu, diferenta ar fi fost ca partea insorita a Terrei ar fi atins temperaturi de incandescenta, iar partea intunecata a noptii ar fi atins temperaturi apropiate de cele din spatiul cosmic; cam cum se intampla pe orice corp ce rataceste prin spatiu sau pe orbita;
primul efect al atmosferei este de redistribuire a energiei: partea insorita se raceste, cea intunecata se incalzeste de la prima prin intermediul circulatiei aerului;
al doilea efect al atmosferei este interactiunea cu radiatia infrarosie: actualmente, conform graficului, circa 6% din energia incidenta, adica 6%x1376w/mp=82,56w/mp reuseste sa scape direct in atmosfera fara a interactiona cu ea; ce inseamna asta ? neinteractionand cu atmosfera, nu o poate incalzi; cam ca in situatia in care un covor asfaltic proaspat turnat la 140C nu poate incalzi aerul decat la o temperatura mult mai scazuta, pentru ca cu cat radiatia e mai intensa, cu atat evadeaza un procent mai mare; similar, daca atmosfera ar avea doar 1m inaltime, ea s-ar incalzi foarte putin, pentru ca majoritatea radiatiei, avand de parcurs o distanta foarte mica sa o traverseze, va interactiona incomparabil mai putin decat pe o distanta de 10.000m, incat procentul care evadeaza fara efect de incalzire ar fi apropiat de 100%;
daca marim volumul sau concentratia atmosferei, procentul de 6% care evadeaza direct s-ar putea reduce la 0 si cam asta ar fi efectul maxim posibil, pentru ca, odata interceptata toata radiatia emisa de sol, marind continutul de codoi sau de orice altceva din atmosfera, ar determina situatia in care aceeasi radiatie emisa de sol s-ar repartiza la mai multe molecule si cam atat: fiecarei molecole ii va reveni o cota de energie mai mica, iar per ansamblu nu ar mai rezulta o incalzire globala;
presupunand ca ar creste concentratia gazelor atmosferice cat sa absoarba integral si cei 82,56w/mp care inca mai „scapa”, sa se calculeze cu cat va creste temperatura globala
Dacă doriţi să revedeţi, aici – https://twitter.com/Mwirigi/status/1318751539616501761 – este o secvenţă privind modul în care sunt extrase o parte a elementelor, pomenite în articol, necesare acestei treceri la economia verde (verde de foame şi boli).
Yep…
Astea or fi „slujblele alea verzi bine plătite” promise de „the green new deal”.
Mă bucur că ați pornit această discuție. Ca geolog, am multe de spus despre impactul exploatărilor miniere dar, pentru a nu lungi periculos de mult articolul, am renunțat la detalierea acestui aspect foarte important pentru viitorul energiilor „verzi”. Mai jos, ofer doar câteva informații simple:
Extracția cobaltului, necesar fabricării bateriilor autovehiculelor electrice (vezi Fig. 2 din articolul meu) are un impact sever nu doar ecologic, ci și asupra sănătății femeilor și copiilor din comunitățile miniere (d. ex., Congo), unde exploatarea se face adesea în mine artizanale, nereglementate, fără prea multă supraveghere oficială (lăsând la o parte corupția perenă a unor guverne africane din zonele cu exploatări miniere intense)
Este bine cunoscut unul dintre efectele secundare ale extracției de litiu: procesul de extracție poate afecta aprovizionarea cu apă locală, potențial otrăvind apa prin poluare. Procesul de extracție a carbonatului de litiu dăunează solului și poate provoca poluarea aerului. Există, de asemenea, îngrijorări cu privire la modul de reciclare a acestuia.
Despre viitorul extracțiilor de litiu, care până în 2030 vor crește de peste 18 ori comparativ cu nivelul anului 2015, ar trebui întrebate și comnunitățile locale din „triunghiul litiului”: Bolivia, Argentina și Chile (deșertul Atacama), care vor fi printre cele mai afectate de extracția prețiosului metal.
Detalii,
Environmental impacts of a transition toward e-mobility: the present and future role of lithium carbonate production
Environmental consequences of the use of batteries in low carbon systems: The impact of battery production
Annalena Baerbock, copresedinta verzilor nemti a afirmat ca se pot construi baterii si fara Kobold https://www.youtube.com/watch?v=mw0o6CukjFQ
P.S In germana Kobold e un personaj de poveste si este adevarat ca nu se foloseste la fabricarea bateriilor, e si cumva diferit de cobalt.
Unii zic ca ar mai fi spus „Für die Batterieherstellung benötigt man eine Vielzahl seltsamer Erden, zum Beispiel Silentium, Graffiti, Mango, Titten und Lyzeum beziehungsweise – auf Griechisch – Lecithin. […] Jede Batterie hat zwei Polen mit Elektrohoden: Kathole und Synode. Die Synode besteht neben Lyzeum meist aus leitendem Graffiti. Für die Kathole wird klassisch und am häufigsten Mangodioxid verwendet, gefolgt von Graffitifluorid.”
Pt fabricarea bateriilor sunt necesare multe paminturi rare precum: Silentium, Graffiti, Mango, Titten (asta inseamna tzitze) respectiv Lyzeum, adica pe greceste Licitina. Bateria consta din doi polonezi cu electrohoden (testicule electrice), Kathole si Synode….
INVITAȚIE LA DEZBATERE
Articolul meu curent va constitui baza de discuții pentru dezbaterea:
Sclimbările Climatice & Economia
Implicațiile economice ale implementării politicilor verzi
17 decembrie 2020, 5 pm – 7 pm
ZOOM, Live online de la București, New York, Washington
Moderator: Conf. univ dr. Bogdan Suditu, Facultatea de Geografie de la Universitatea București
Participanți:
Dr. Constantin Crânganu, profesor de geofizică și hidrogeologie la The City University of New York
Prof. univ. dr .Daniel Dăianu, președinte Consiliul Fiscal, fost ministru de finanțe
Dr. Anca Dragu, Deputy CEO E.on, fost ministru de finanțe
Dr. Sebastian Burduja, secretar de stat Ministerul de Finanțe, reprezentant Banca Mondială
Dragoș Pîslaru, membru al Parlamentului European, fost ministru al muncii
Dezbaterea este organizată de http://www.oxygen-events.ro
Un link pentru a urmări dezbaterea live va fi anunțat mai tîrziu de organizatori, Contributors.ro și HotNews.ro
Puteți adresa întrebări participanților în Chat Room. Moderatorul va selecta pe cele mai interesante pentru a primi un răspuns live.
Save the date!!!
Cateva observatii
1. „Viata” unei baterii Tesla difera atat fctie de tipul ei (unele sunt mai reusite, alea de 85 kwh, se zice pe forumuri, sunt mai bune ca alea de 90 etc) cat si fctie de managementul ciclurileor descarcare -incaracre …nu dezvolt, se cam stie ce si cum.
Cat luam in calcul? garantia? garantia extinsa? o medie rezultata in urma exploatarii a jde autovehicule? Ptr ca una e sa luam in calcul o viata de 120.000 km (atat egarnatia din cate imi aduc aminte si alta 500.000 sau 600.000 km, cat zic unii
„Earlier this year, I bought one of the cheapest and most high-mileage Tesla Model X vehicles ever.
With over 400,000 miles (650,000 km), it’s one of the highest-mileage electric vehicles in the world and serves as a great case study for the longevity of electric cars, in general, and Tesla vehicles in particular”
la 650.000km rezulta un alt consum de roca/km…0,35 kg in loc de 1,4 Oricum mai mare ca la combustibilii fosili . Dar sa notam ca unele calcule mai trebuie verificate :P
2. Mi-a fost cumva dificil sa inteleg calculul densitatii de putere in W/m2, la radatia solara e clar, acolo discutam din start de W/m2 sau de kwh/m2 cand vorbim de insolatie, stim toti asta… insa la fosili discutam mai degraba de J/m3 sau alte unitati derivate de energie raporatate la volum sau masa. cum ajungem, sa zicem, ca densitata energetica la gaz natural este in W/m2?
am sapat in linkurile dvs si am ajns la studiile respective, am deslusit cumva tarasenia, se pleaca de la densitatile energetice „normale”, energie/volum sau masa, se folosesc date privin productia medie vs ce suprafete sunt necesare ptr obtinere si prelucrare etc. Mi se pare un pic fortata si n merge pana in strafunduri acest sistem de echivalare.
Una peset alta tot la densitate energetica ajungem, care e mai pe intelsul nostru.
Evident lca la fosile si nuclear avem densitati mult ma mari (ma asteptam ca la nuclear sa fie muuult mai mari ca la fosili, alta discutie)
Dar combistibili fosili exploatati, scosi acum pe nu`s cati mp, cu densitati mari, sunt tot rezultatul unor densitati mici via radiatia solara, acumulata in multi ani si pe multa suprafata…doar ca vorbim de o acumulare naturala, care produce o densitate energetica mult mai mare ca „aia” care vina acum pe teava. Poate ca solutia este sa facem ce a facut natura ceva milioane de ani, sa acumulam si noi cumva radiataia solara, doar ca otara mai repede :P In chestii cu densitate energetica mai mare. Aaaa, ca nu le avem acum, adevarat
Dar si in acasta logica avem ceva surprize, energia hidro, care are o pondere mult mai mare ca restul de regenerabile este pe la coada, in urma celei solare. DEci logica densitatii de ptere poate sa aduca si surprize care deja exista si nu par anormale (hidro in special)
3. la fotovoltaice sa notam ca uzual,la panori comune, mono sau policristaine, transformarea radiatiei solare in electricitate ‘foloseste” doar radiatia din spectrul vizibil, si aia cu randamente diferite pe spectru (fctie de energia specifica fiecarei lungimi de unda=culoare etc). De aia avem o limita teoretica…doar ca aia a fost depasita :P
Exisata studii si ceva prototipuri de panouri care pot converti si spectrul infrarosu, concenrand cumva „chestiile”…s-a ajuns si la randamente de 47,1%
https://www.nrel.gov/pv/cell-efficiency.html
https://www.nrel.gov/pv/assets/pdfs/cell-pv-eff-mjcells.20200922.pdf
Concluzia mea.
-de acord cu unele aspecte prezentate in aticol (e cam aiurea sa te bazezi doar pe regenerabile, chiar si peste 100 de ani va exista un mix, de acord ca cea nucleara este subestimata, de acord ca e anormal ca doar 5% din bani sa mearga pe adaptare etc)
-exista un potential insemnat pe solar, vorbim nu doar de randamente energetice (care oricum sunt legate de o densitate de putere mica a radiatiei solare) ci si de suprafetele ce pot fi utilizate (exista de pe acum panouri cu dublu film, film subtire, elastice vor aparea tot felul de noi produse, vopseluri, tigle asfalturi…vom folosi multa suprafata care exisata acum pentru alte scopuri (acoperisuri, drumuri, garduri) si pentru a produce energie electrica.
Ca e asa (ne indreptam clar spre diminuareaponderii combustibilior fosili ne-o spune segmentul cel mai dinamic:industria auto)
Este suficient sa vedem ce fac marii producatori, pe ce modele se axeaza, EV sau diesel? sau benzina? ataca cumva si vehiculele grele, pe EV?
are cineva impresia ca „aia” nu fac calcule?
A la longue trebuie sa tii cont atat de epuizarea sau scumpirea potentiala a unor resurse ((acum e parfum, dar ia sa fie barilul iar la 100) de ce vrea piata, de tendinta reglementarilor etc.N-o sa dispara, evident, pana in 2030 ba chiar nici pana in 2059 toamna, combustibilii fosili nu au cu ce sa fie inlocuiti..dar ponderea lor va scadea in timp, in md natural, tocmai prin prisma potentialului de dezvoltare enorm in alte zone.
Cat prveste schimbarile climateice IPCC are rapoarte in care bilantul energetic are atat o componenta naturala cat si una antropogena. Clar, pe puncte, cu date cu niveluri de incredere, cu studii care aia,aia
Deci este luata in calcul si componenta naturala, doar ca lor „le da” o influenta mica.
Dvs cat va da aia naturala si cat va da aia antropogena? Nu ati spus asta niciodata, doar ca sistemul e complex, OK, ca modelele nu sunt bune, OK.
Dar unde snt argumentele, socotelile, componenta antropogena ese practic nimic? Ca a gresit unul un model sau a documentat altul altcumva, ca sunt perceptii si manipulare, OK…dar asta nu inseamna ca totul e gresit sau ca nu exista decat o componenata naturala.
Una e sa nu stim cat e, sau sa banuim cu un anumit grad d eincredere …alta e sa spunem ca aia nautala e baza si aia antropogena nu exista, 100%.
Bun articol, chit ca nu va puteti abtine sa bagati vesnic in aceeasi oala (incalziristi, da?) si alarmistii, si aia cu apocalipsa dar si pe aia care aduc argumente decente cum ca exista o componenta antropogena.
Cat ati spune dvs ca e componenta naturala si cat e aia antropogena (in bilantul energetic, adica RF, IPCC o da pe caprarii, atat codoiu, atata metanu, aerosolii atat aia naturala…la dvs cat ar fi cifrele?)…am inteles ca nu negati cu totul componenta antropogena?
Cat ati spune dvs ca e componenta naturala si cat e aia antropogena
Aș folosi ca răspuns primul paragraf din articolul Separating Natural from Anthropogenic Influences in Twentieth Century Climate Data Records, December 2008, publicat de NASA:
Pentru că m-ați întrebat atât de insistent despre raportul celor două tipuri de încălziri (naturală și antropogenă), am și eu o propunere-întrebare pentru dumneavoastră:
Convingeți-mă că știți ratele încălzirii globale pentru toate perioadele de 200 de ani din cele patru miliarde de ani de dinainte de 1850.
Domnule profesor, exact acesta e intrebarea fundamentala.
In articolul dvs Credo, spuneati: „Cred că, dacă dorim să combatem componenta antropogenă a schimbărilor climatice, o perspectivă de lungă durată ar trebuie introdusă în politicile naționale și internaționale. ”
Daca componenta antropogena este nesemnificativa, bineinteles ca a o considera devine pierdere de timp si resurse. Dar cred ca nici dvs. nu o considerati nesemnificativa.
O estimare magnitudinii influentei antropogene la schimbarile climatice este esentiala. In functie de aceasta estimare/calcul/modelare etc, discutia poate duce intr-o anumita directie.
Aveti informatii despre opinia comunitatii stiintifice (sau a unei parti) in aceasta problema?
„Estimarea magnitudinii influenței antropogene la schimbările climatice” variază de la 100% la procente mult mai mici, dar nu zero. În funcție de procentul acceptat, modalitățile de acțiune sunt variate ca ordine a priorităților, magnitudine, durate de timp, sume de bani afectate, țări sau grupuri de țări implicate etc.
Părerea mea, expusă și în acel Credo pe care l-ați citat, este că o combatere a componentei antropogene a schimbărilor climatice trebuie făcută inteligent, fără panică ale cărei costuri se ridică la mii de miliarde dolari, fără false alarme care îi lovesc dureros pe cei mai săraci decât noi și care riscă să producă efecte secundare mai periculoase sau la fel de dăunătoare ca implementarea forțată, preciipitată, ne-economică a politicilor „verzi” 100%.
Există mai multe răspunsuri ale comunității știinșifice la această problemă. Unul pe care îl apreciez în particular (și pe care l-am folosit discret într-un articol anterior) aparține singurului economist laureat Nobel în 2018 pentru lucrările sale climato-economice: William Nordhaus și DICE (Dynamic Integrated Climate-Economy model).
Raspunsul dvs ar fi echivalent cam cu asa ceva, pe romaneste :P :
-nu stiu cat este componenta antopogena pentru ca avem un sistem foarte complex in care este dificiil sa separi componenta naturala de cea antropogena, mai ales cand discutam de perioade scurte.
Un raspuns fair as zice…nici eu nu stiu, stiu doar ca exista si ca bioxidul de carbon este determinanat. De unde? si cum e treba cu ciclurile pe o perioada de miliarde de ani?
Exista destula bibliografie pe net, asa, pe repede inainte spicuiesc doar cateva,, din surse mai credibile
https://www.climate.gov/news-features/climate-qa/whats-hottest-earths-ever-been
https://www.princeton.edu/news/2019/11/21/two-million-year-old-ice-cores-provide-first-direct-observations-ancient-climate
Inteleg unde bateti, au fost perioade mult mai calde inainte de aparitia omului, acum de ce omul ar fi cauza, daca si fara el planeta s-a incalzit candva, cumva? O intrebare logica si pertinenta.
Raspunsul este nu foarte simplu si necesita o baza, notiuni de analiza tehnica a siruruilor de date:
-exista o componenta fundamentala (data de dinamica naturala in cazul nostru) si una secundara data de om. Compuse ele dau dinamica „generala”. Dinamica naturala este”depistabila”evident inainte de apaitia omului, dupa trebuie sa cautam armonicele „nenaturale”, inexistente inainte
Armonicele cu perioada constatnta se pot determina folosind serii Fourier, cele cu perioada diferita mult mai greu, folosind transformata Fourier …din cate mai imi aduc aminte. E ceva complex ca dracu, de acord. (ca o paranteza, am facut asa ceva pe siruri de date ale pretului pe catevaderivte pe care traduiama odata, dupa o teorie alui JM Hurst…e infernal de greu fara ceva algoritmi mai profi) Dar nu imposibil.
Acuma, fara sa fi facut nici eu nici dvs aceste operatii complexe de determinare a armonicelor (sau le-ati facut cumva?)trbuie sa vedem daca cineva le-a facut sau daca avem un altfel de dovezi privind posibilitatea existentei unei componente alta decat cea naturala. Nu am gasit nimic in privinta armonicelor, era interesant avand in vedere ca stim si ceva cicluri dinainte. Deci, din aceasta perspectiva nu pot argumenta ca exista o componenta nenaturala. Am gasit alte indicii
As zice asa:
daca ne raportam la sute de milioane de ani omul este probabil neglijabil, nu poate influenta dinamica globala, data de fundamentala naturala, canalul de variatie este foarte mare si suntem in partea de jos a canalului , oricum va urma o crestere infernala…dar in zeci sau sute de mii de ani.
Or, chestia naspa e ca avem o componnta neobisnuita in ultimele 2-300 de ani, o cresterede rapida, care iese din tiparul natural,
„The paleoclimate record combined with global models shows past ice ages as well as periods even warmer than today. But the paleoclimate record also reveals that the current climatic warming is occurring much more rapidly than past warming events.
As the Earth moved out of ice ages over the past million years, the global temperature rose a total of 4 to 7 degrees Celsius over about 5,000 years. In the past century alone, the temperature has climbed 0.7 degrees Celsius, roughly ten times faster than the average rate of ice-age-recovery warming.”
https://earthobservatory.nasa.gov/features/GlobalWarming/page3.php
Zic si aia de la Princeton asa
“We’re seeing carbon dioxide levels not seen in 2 million years,” Yan said. “While our data suggest that long-term carbon dioxide decline was not the decisive factor in the Mid-Pleistocene Transition, it does not mean that carbon dioxide does not have the capability to bring about global-scale changes.
“We’re in a different situation now — carbon dioxide is the major player in our current world,” he said. “If we want to look into the geologic past for an analogy of what’s going on in our world today, we need to go beyond 2 million years to find it.”
Astfel, din mai mlte surse, pare foarte plauzibil ce zic aia de la IPCC, cum ca codoiul a produs aceasta crestere rapida, si el nu fost produs in mod natural, de planeta, ci de om.
In final as mai aduga ceva. Nu vreu sa va conving de nimic, eram curios cum ati dedus ca nu avem o componenta antropogena…sau cum ati calculat ca este insignifianta (la nivel de sute de milionae de ani sunt de acord, dar la nivel de sute si mii e ani lururile par sa stea altfel)
Va rog sa-mi permiteti sa citez comentariul din articolul dvs. „Europenii nu sunt îngrijorați de încălzirea globală antropogenă. ” din 25 Sept 2020 unde am pus exact intrebarea pe care o pune MirceaM (cred ca ar fi util de recitit acest articol in contextul dezbaterii de aici):
Domnule profesor, as avea o intrebare: cum se compara viteza de variatie (gradientul?) a temperaturii medii in ultimii, sa zicem, 50 de ani, cu alte perioade din istorie? Banuiesc ca exista cercetari stiintifice care au estimat aceste variatii de temperatura.
Raspunsul dl. profesor:
Nu am date de încredere despre paleogradienții climatici pentru a-i compara cu cei moderni (post-1850).
Considerarea gradienților climatici pentru modelări ridică o serie de probleme, unele dificile:
– Sistemul climatic este extrem de complex, multi-component, cu o comportare puternic non-liniară de tip haotic. Compararea paleogradienților (de temperatură, variația nivelului oceanelor, concentrația vaporilor de apă și alte gaze cu efect de seră etc., etc.) cu cei prezenți sau viitori este o operație matematică dificilă într-un sistem haotic.
– Acuratețea și precizia determinării paleogradienților este o altă problemă majoră, întrucât determinarea se face indirect, prin măsurători „proxies” de dendrocronologie, a variațiile izotopilor de Carbon și Oxigen în probe de gheață sau fosile calcaroase, a distribuțiilor de paleo-polen în funcție de latitudine, a grosimilor și distribuței depozitelor de loess etc.
– În multe studii climatice pe care le-am cercetat, determinarea paleogradienților nu era însoțită de o analiză a erorilor instrumentale, umane, algoritmice. Nu am văzut de prea multe ori o valoare medie însoțită de +/- nr de deviații standard. Nu am văzut, iarăși, de prea multe ori, intervalele de confidență (=/- 95%) ale valorilor determinate. Nu se discută prea des despre tratamentul datelor de tip outlier.
Ca Editor Asociat de mulți ani al revistei Marine and Petroleum Geology (IF = 3,281) resping constant manuscrisele care nu aderă strict la analiza erorilor și prezentarea parametrilor statistici asociați cu aceste erori.
Ca exemplu, uitați-vă din nou la Fig. 2 din linkul lui @GAC: apar doar niște puncte unite cu linii drepte. Nicio o vorbă despre erorile măsurătorilor efectuate, nici un interval de confidență al acestor măsurători. Pur și simplu, niște puncte despre care trebuie să cred că sunt absolut corecte ca valoare. Am mari îndoieli despre acest gen de articole. Dacă respectivul manuscris ar fi ajuns pe masa mea de Editor Asociat l-aș fi returnat imediat autorilor cu cerința de a oferi analiza erorilor de măsurare, cu parametrii statistici aferenți.
Armonicele cu perioada constatnta se pot determina folosind serii Fourier, cele cu perioada diferita mult mai greu, folosind transformata Fourier
Te felicit pt ca, desi ti se pare greu, totusi gasesti posibila calculul acestor fenomene complexe. La treaba!
Din ce spune d-l Cranganu Convingeți-mă că știți ratele încălzirii globale pentru toate perioadele de 200 de ani din cele patru miliarde de ani de dinainte de 1850. eu as fi inteles ca orice calcul poate sa-ti ofere orice rezultate, functie de datele pe care le bagi. Ori tocmai aici e adevarata problema, aceste date lipsesc…
@neamti tiganu
Eu nu am timp la dispozitie sa caut calculele, Apropo, puteti sa imi postati calculele (de la o sursa credibila) care evidentiaza contrariul celor 90 si ceva de procente?
P.S. perdantii (monopolistii de odinioara) latra, iar caravana trece…
https://www.wemeanbusinesscoalition.org/
Dom’ Florix, Florin, + alte fo’ 4-5 alias-uri etc.
Știe toată lumea că „n-aveți vreme să facți calcule” și că vă exprimați exlcusiv prin barbologie și link-uri fără legătură cu discuția.
Numai nu mi se pare de loc de bon ton să vă lăudați cu asta :)
…calculele (si modelarile de rigoare) le-au facut echipele multidisciplinare ale institutelor de cercetare din domeniu (cu ajutorul unor supercomputere). De asemenea, diverse institute-credibile din jurul lumii (The Royal Society of London, The Geological Society of America, Geoforschungszentrum Potsdam, sa numesc doar cateva dintre ele) mi-au confirmat ca nu au obiectii la modelarile si scenariile IPP (dimpotriva, le afirma). Evident, in carticia ta ne este nimic mentionat despre asemenea detalii.
https://science2017.globalchange.gov/chapter/4/
https://royalsociety.org/topics-policy/projects/climate-change-evidence-causes/basics-of-climate-change/
https://www.geosociety.org/gsa/positions/position10.aspx
@Dom’ Florix, Florin, + alte fo’ 4-5 alias-uri etc.
Aha! Deci dacă gândesc ăia de care ziceți dumenavoastră nu trebuie să vă mai obosiți neuronu’ :) E mult mai simplu să trăiți în lumea roz bombon a lui „Crede și nu cerceta!”. Nu-i așa că în adâncul suflețelului dumneavoastră sunteți convins că pămâmntul e plat ca o tipsie ce stă călare pe spinările unor elefanți gigantici :) ?
Vestea proastă e că simulările „experților” făcute pe baza calculelor ălora în care dumnenvoastră credeți cu convingerea oii nu se verifică NICIODATĂ în lumea reală. Astea unt desigur doar detalii…
@Mircea M
„in bilantul energetic, adica RF, IPCC o da pe caprarii”
mai exact, cat zic ei ca e la codoi, ca eu n-am gasit (clar, pe puncte, matematic, eventual si pe studii daca e relevant)
multumesc
sa nu raman dator:
de la dl.Florix, cu multumiri si dlui: https://www.esrl.noaa.gov/gmd/ccgg/behind_the_scenes/whymeasure.html
deci zice NOAA ca RF la codoi =1,66w/mp adica 1,66/1376=0,12% din radiatia solara;
pai cum putem izola precis efectul antropic de cel natural, cand comparam puricele cu elefantul ?
o variatie de 1,66w/mp e mai mica decat o variatie ciclica de scurta durata a intensitatii solare; daca IS variaza cu 1,66w/mp o putem considera constanta; chiar si in graficele ecologistilor 1,66w/mp la IS e in limitele de toleranta in care nu este considerata a fi o variatie;
intrebarea dvs. ridica urmatoarea problema, ca sa-l comparam cu puricele, cand trebuie sa cantarim elefantul, inainte sa inspire aer in plamani sau dupa ce expira ? ca media nu e relevanta pentru a evidentia efectele la nivelul de detaliu al unei variatii de 0,12%
Gasiti datele inl raportul IPCC,din 2013, (cred ca la anu aapre ala nou), in cap TS.3 Drivers of Climate Change, pag 54-57 sau mai pe scurt in rezumatul ptr politicieni, pag 14. Dar mai bine sa cititi in TS (Technical Summary), e mai pe larg.
dupa ei componenta antropogena (aferenta periaoadei 1750-2011) este, pe medie, pe la 2,29 W/m2, cu codoiul campion la 1,68 iar aia naturala e de doar 0,05 W/m2
La antropogen avem un grad de incredere very high, la natural medium
Sunt si ceva chestiuni discutabile, evident, dar contributia antropogena via codoi pare sa fie un consens :P
Cat priveste calculele trebuie sa le refaceti tinand cont de ‘sfericitataea” Terrei, basca alte maruntisuri
dupa cum vedeti mai jos si Don Giorgio, profesor de fizica, are mari dificultati in a afla ce e RF-ul; pana aflam ce reprezinta, probabilitatea sa fie sclipirea ochilor de unicorn in lumina lunii ramane inca maxima;
presupun eu ca ar fi o forta rezistenta, avand in vedere valorile minuscule;
dar de ce ati avea dvs pretentia ca natura sa se opuna ei insasi ? RF natural poate sa fie 0 barat fara nici o problema; si atunci ce comparam ? RF antropic cu 0 ? trebuie sa comparam RF antropic cu actiunea naturala; care este suma dintre IS si energia geotermala; si veti gasi raportul corect;
comparatia pe care o faceti dvs. suna cam asa:
sa zicem ca presiunea aerului, de 1000mbar, e actiunea si variaza natural cu, sa zicem, 0,05mbar; iar cumva se mai suprapune o variatie antropica de 2,29mbar (de la niste compresoare); ce relevanta are comparatia intre 0,05mbar si 2,29mbar ? cad corpurile din cer mai lent din pricina celor 2,29mbar antropici ?
comparatia corecta ar fi intre 2,29mbar si 1000mbar
cu observatia ca asazisa variatie naturala de 0,05w/mp pe care o invocati (@Mircea M) este doar o variatie a unei reactiuni naturale (care poate sa nici nu existe deloc); dar ce ne facem daca variaza actiunea naturala (IS+geo), cu, sa zicem, 1% ?
ar fi un efect de vreo 10ori mai mare decat variatia reactiunii antropice;
rezulta ca daca variatia reactiunii antropice e catastrofica, la o mica variatie a actiunii naturale (variatia sursei de caldura) suntem cu totul disparuti de pe fatza pamantului;
in fine, luand in calcul o scadere de temperatura pe timpul noptii de circa 1K/ora, daca stingem soarele, in mai putin de 300ore Terra s-ar transforma in ceva mai inghetat decat Neptun;
pentru ca nu exista bariera in calea radiatiei infrarosii:
totul e transparent pentru radiatia infrarosie, cu exceptia unei mici perioade de tranzitie, nesemnificativa, deoarece electronii isi descarca energia sub forma de radiatie infrarosie la un interval de 1/10^8 s; cu alte cuvinte, daca spun acum ca simt o radiatie calorica, ea e deja la 3m in fatza: 1/10^8 s x 3×10^8 m/s;
majoritatea inteleg tranferul de caldura ca si cum daca invelesti ceva cu o plapuma se reduce intensitatea transferului; asta e valabil doar temporar, pana se restabileste echilibrul termic conform legii conservarii energiei;
sa presupunem un om in pielea goala, care emitem (habarnam) sa zicem q=0,1kw/mp; temperatura lui este functie de q si un coeficient intrinsec k1: t1=f(q,k1); il imbracam cu paltonul, el va emite aceeasi caldura q, dupa o scurta perioada de tranzitie, temperatura lui va fi t2=f(q, k1,k2), iar temperatura paltonului t3=f(q,k2) unde k2 e coeficientul paltonului; iar paltonul va emite catre exterior aceeasi caldura q=f(t3,k2)=0,1kw/mp, unde t3t1;
ce se intampla de fapt ? temperatura nu este o proprietate intrinseca, ci o reactie a materiei cand este traversata de caldura; daca inlaturi sursa de caldura, dispare si temperatura; adaugi o sursa de caldura (cresti intensitatea q), creste temperatura; ce se acumuleaza in sistem ? doar caldura necesara perioadei de tranzitie, pentru a aduce sistemul de la starea de oscilatie (t1) la starea de oscilatie (t2,t3) prin transformarea in energie cinetica a caldurii emisa in aceasta perioada; odata atinsa starea de echilibru finala, caldura emisa catre exterior este aceeasi (qabsorbit=qcedat) deoarece in continuare nimic nu se mai transforma in energie cinetica;
cum spune si Don Giorgio, RF ar fi o mica „pierdere” continua pe traseu intre qabsorbit si qcedat, care poate interveni si din alte motive decat transformarea caldurii in energie cinetica, respectiv din fenomene ireversibile cum ar fi: caldura latenta de vaporizare care nu se mai returneaza prin condensare, reactii chimice, absorbtie de catre plante sau panouri solare, etc.
un fenomen cvasi ireversibil ar putea fi si transformarea caldurii in oscilatie interna a moleculelor, fenomen similar cu absorbtia caldurii latente de vaporizare; care ar putea fi eventual misteriosul „efect de sera” (care n-are nici o treaba cu sera, decat daca-l comparam cu vaporizarea), doar ca, la fel ca si in cazul vaporizarii, nu incalzeste sistemul, ci doar se amana la returnare (initial racire la absorbtie, ulterior incalzire la emisie), sporind hazardul meteo;
@ D-le Profesor Constantin Crânganu
Imi permit sa vulgarizez un pic discutia, sorry, dar uneori flacaii astia merita tratamentul Meduzei, pusi fata in fata cu viziunea… :) Sau poate confund, pe baza de sonoritate, Misiunea :)
Era un banc vechi dar bun cu militianul care a gasit un cadavru in colt la Universitate (Bucuresti), pe strada Edgar Quinet, colt cu Academiei….
Raporta asta prin statie, „Tovarsu’ gradu’, am gasit un cadavru pe Egdar Qrrruiiinnn….
Da ba, am inteles, ai gasit un cadavru pe Egdar Quiniiii….”….Scremete reciproce…..
Auzi ba’, muta-l naibii pe Academiei !”
La zece metri dupa colt adica :)
Cam asa si cu o gramada din green-combatantii astia…..
O muta pe Academiei intr-o veselie…..
Nu conteaza ca dau de solutii ce necesita resurse muult, muuult mai poluante, prin amplificare…
Cu impact realmente devastator…… E la altii, nu se pune…
Excavatorul si camioanele mamut dintr-o cariera vor genera mult mai multe noxe, prin efect de multiplicare…. Asta numai referitor la mecanica….. Partea sociala, ce sa mai zic…. Se vede in Congo…
Simplu: mai multe baterii, mai mult cobalt, mai mult litiu la cerere….. Mai multe mine, chiar mari, si resurse finite……
Aveau o mantra acum vreun an, cica noi solutii pentru stocare, noi baterii…
Aiurea, alea vechi, pachete mai mari….. Mai multe resurse
Mai multe masini electrice, mai mult cupru, mai multe elemente zise rare (nu sunt de fapt)….
Mai multe turbine eoliene, iara, mult cupru, multe TR…….
Multe, asa, undeva la nivel de aproape ca atinge partea finala a unei curbe asimptotice……..
Un green din asta de duce la o poluare masiva, alterare intr-adevar profunda…. Un sarpe ce isi musca asa, coada…..
Scriu astea ca specialist in minerit…..
Totul e ca o mantra: panouri solare, turbine…vag niste biogaz,
Hidro a intrat pe lista neagra, vezi cazul centralei, mari, de pe Jiu.
Cele mici, faimoasele micro hidro, sunt de mult pe lista de combatut activ: scandaluri locale, blocaje, etc…
Si nu demult, un green ONG din asta, boier mare, talie mondiala, avea pe intro in site cum sprijina ei micro hidro, pentru dezvoltare durabila, bla, etc, bla, etc….
Binenteles ca treaba a disparut…..
Dar banui ca flacaii stiu ca exista un fel de arhiva, siteuri de arhivare… Si pot sa isi vada acolo poza….
Or sa spuna …. Vai, am gresit…..
Banui ca totul vine dintr-o combinatie aiurea de mesianism, niste Lenilei care vad ei mai bine viitorul, altii care intr-un experiment Standford reeditat ar fi repede batausii… si o gramada de pragmatici…..
A, plus o gramada de companioni utili ai lui Lenin (nu reproduc tot citatul)….
Dar, vorba bazata a taranului roman ” bai voi ne luati de prosti? ”
Sunteti agenti de vanzari? Panoul, morisca si noile sisteme de baterii sunt unica solutie ?
PS. Pentru o cunostinta de pe alt forum, Neamtu’Tiganu’ :)
Va contrazic aici…..
Baietii sunt plin de idei tehnice…. :)
Era unul pe un forum, propunea elecrificarea totala a traficului in Bucuresti, masini electrice in totalitate.
Solutia de rigoare, panouri pe blocuri, turbine nu mai stiu pe unde….
Culmea ca omul era constient de slabiciunile cu micile indisponibilitati noaptea sau cand sta vantul….
Solutia de backup era cu biogaz loco, bloc cu bloc; banui ca vasele de fermentatie erau sub panouri, pe bloc….
Sursa primara, loco, banui ca pompe high tech, trageai apa si pleca sus pe bloc continutul….
Un altul, vedea asa, o turma de masini electrice in jurul blocurilor, la incarcat noaptea, binenteles…. Cu energie electrica din neant… O fi fost si gratis, cum spune cineva pe aici ?
Am avut o mica obiectie, bine o statie de incarcare rapida are cam 40 KVA…… 20 de instalatii AC asa, ca idee.
Trebuie sa redimensionezi instalatia electrica a apartamentului, dupa aia a blocului, dupa aia a cartierului, dupa aia a orasului……… Cuuupruuu. :)… Energie, de unde oare…..
Recunosc, mi-a tras-o….. :), tehnic omul :) …. Mi-a reamintit de legea lui Ohm, deci aceleasi fire pot duce mai multa putere; asa, un detaliu neglijent mentionat, la o tensiune de cca 720 de volti…..Deci prize prin casa, sau la panou in casa….. Cine stie cum era viziunea…
Mai departe, mi-am luat si un misto despre atitudinea conservatoare: „Va e frica de 700 de volti !”
Da, imi e……
Inca nu se daduse ordinul pe unitate cu noile sisteme de baterii.
„Cobaltul ? A, un element de se baga in niste aliaje”
Cam asta e….. Viziune sau misiune…. Cine stie
Stima si realism !
Câteva considerații despre efectul de seră atmosferic și Radiative Forcing (RF)
Planeta Pământ, precum toate celelalte planete ale sistemului solar, primește energie sub formă de radiație de la soare, majoritatea în partea vizibilă a spectrului. O parte din energia primită (~70%) este absorbită de sistemul suprafață terestră-atmosferă. Cele două componente emit apoi energie sub formă de radiație infraroșie.
În cazul atmosferei, principalul factor de absorbție și emisie energetică sunt vaporii de apă (norii), cărora li se adaugă cantități minuscule de alte gaze (CO2, CH4, N2O ș.a.)
Absorbția încălzește atmosfera și apoi suprafața terestră și, la echilibru, puterea solară totală absorbită trebuie să fie egală cu puterea netă emisă în infraroșu. În absența unui astfel de echilibru, de exemplu, când puterea absorbită ar mai puțină de cât cea emisă, Pământul s-ar încălzi permanent, și viceversa. În absența unei atmosfere, d. ex. pe Lună sau pe Marte, radiația emisă nu ar mai fi capturată de atmosferă, iar temperatura la suprafață ar fi cu ~19°C mai mică de cât media actuală de ~15°C. Diferența de 34°C dă o valoare numerică așa-numitului efect de seră.
Acest termen este oarecum impropriu folosit pentru că se referă la un efect care nu există. De regulă, ni se spune că o seră funcționează pe același principiu, adică, radiația solară (lungime de undă scurtă) pătrunde în seră, dar radiația infraroșie (căldura, lungime de undă mai lungă) nu poate scăpa, din cauza pereților din plastic sau sticlă. În realitate, chiar dacă construiești o seră cu pereții transparenți la radiația infraroșie, sera se va încălzi oricum dacă ții geamurile și ușile închise. Cu alte cuvinte, ceea ce produce încălzirea este blocarea circulației aerului din interiorul serei, nu prezența unor pereți sau uși blocante. Puteți foarte ușor să demonstrați acest fapt parcându-vă mașina în soare cu ferestrele închise.
Temperatura de echilibru este o funcție a cantității de gaze cu efect de seră prezente în atmosferă la un moment dat. Este destul de surprinzător faptul că concentrațiile lor sunt foarte mici. Cea mai mare aparține vaporilor de apă, a căror cantitate este de ordinul a 1o g/kg de aer. Pe de altă parte, dioxidul de carbon are o concentrație de cca 400 molecule la fiecare 100 milioane molecule de aer, reprezentând circa 0,6 g pentru fiecare kg de aer. În concluzie,, atmosfera conține 99,9% gaze fără efect de seră, cu excepția a 0,1%.
Dacă concentrația gazelor cu efect de seră crește, absorbția radiației infraroșie de către atmosferă crește astfel încât în partea externă a ei se înregistrează un deficit al balanței energetice (radiația infraroșie netă este mai puțină decât radiația solară netă). Pentru a re re-stabili echilibrul, temperatura suprafeței terestre trebuie să crească până când radiația emisă devine egală cu radiația absorbită (primită de la soare). Acest deficit de putere se numește radiative forcing (RF) și, în cazul dublării concentrației de CO2, este ~4 W/m^2. Dacă această dublare are loc într-o perioadă de 50 – 100 ani, este nevoie să măsurăm variații cuprinse între 40 și 90 mW/m^2. Sunt variații foarte mici în raport cu variabilitatea naturală.
Din 1750 până acum, numai pe baza modelărilor, s-a evaluat că RF este datorat unor concentrații de 64% CO2, 18% CH4 și 6% N2O. Restul de 12% este produs de alte gaze cu efect de seră. Mi se pare foarte important să menționez că această partiție este produsă doar pe baza modelelor climatice (despre care voi mai scrie încă). Până în prezent, nimeni nu a obținut o confirmare experimentală a acestei partiții.
Subiect de cercetare: Comparați schimbarea temperaturii cu nivelul apei dintr-o cadă de baie care primește un flux constant de apă de la robinet (fluxul solar). Nivelul apei se stabilizează atunci când fluxul de la robinet devine egal cu scurgerea prin vană (radiația infraroșie, care este controlată de nivelul apei). În cazul în care cada este astupată parțial (prin adăugare de gaze cu efect de seră), nivelul apei crește până când fluxul de la vană devine egal cu fluxul de la robinet.
(Adaptarea după Guido Visconti, Problems, Philosophy and Politics of Climate Change, Springer, 2018, 159 p.)
Despre sensibilitatea climatică
Una din problemele principale ale climatologiei este următoarea: Cât de mult variază temperatura medie globală pentru o anumită valoare RF (radiative forcing)? Răspunsul la această aparent simplă întrebare se numește senbilitatea climatică, definită ca variația temperaturii (în grade Kelvin, K) pentru RF = 1 W/m^2.
Ca și în cazul RF, și acest parametru (sensibilitatea climatică) este evaluat în principiu numai prin modelare și are o valoare „simplă” în jur de 0,3 K/W.m^2. Valoarea „simplă” înseamnă că nu este considerat niciun mecanism de tip feedback. Dacă, precum am scris mai sus, concentrația de CO2 se dublează, atunci RF =4 W/m^2. Adică, dublarea concentrației de CO2 va produce o creștere a temperaturii medii globale cu 0,3 x 4 = 1,2 K.
Rapoartele IPCC indică însă un mai mare interval de incertitudine a creșterii temperaturii: 1,5 – 4,5 K pentru că iau în considerație contribuțiile diferitelor mecanisme de tip feedback prezente în sistemul climatic. Valoarea de 0,3 se referă la o atmosferă care conține numai CO2.
Prezența vaporilor de apă introduce un efect de amplificare. Când concentrația de CO2 (sau oricare alt gaz cu efect de seră) crește, temperatura atmosferei crește proporțional cu efectul produs de creșterea presiunii de saturație a vaporilor de apă. Mai multă apă se poate evapora și crește masa acestui gaz în atmosferă. Rezultatul net este că creșterea inițială a temperaturii corespunde creșterii concentrației acestui foarte eficient gaz cu efect de seră (vaporii de apă). Mecanismul descris se numește efectul de feed-back al vaporilor de apă (water vapor feedback).
Există și alte mecansime de feedback bazate pe nori sau albedo-ul Pământului și ele pot fi pozitive sau negative. Sensibilitatea climatică este legată de aceste mecanisme prin factorul de feedback.
Introducerea acestui factor complică atribuirea cauzelor pentru o creștere generică a temperaturii. Se poate ușor demonstra că o anumită incertitudine a factorului de feedback introduce o incertitudine mult mai mare în sensibilitatea climatică. Este important să notăm că feedback-ul vaporilor de apă a fost cu mulți ani în urmă măsurat deasupra unui ocean într-o foarte simplă situație. Acesta este unul dintre puținele rezultate experimentale pe care se bazează climatologia.
Dar sensibilitatea climatică nu a fost măsurată niciodată. Noi trebuie doar să credem diversele modele care, conform IPCC, indică posibile variații ale temperaturii între 1,5 și 4,5 grade Celsius.
(Adaptarea după Guido Visconti, Problems, Philosophy and Politics of Climate Change, Springer, 2018, 159 p.)
@profesor Cranganu
„Temperatura de echilibru este o funcție a cantității de gaze cu efect de seră prezente în atmosferă la un moment dat. Este destul de surprinzător faptul că concentrațiile lor sunt foarte mici.”
indiferent in ce ar consta acest „efect de sera” (nu cel din sera), formularea de mai sus ma nedumereste; as putea da niste exemple practice, dar e timp si pe alta data, incat prefer sa incep cu teoria clasica, respectiv principiul I al termodinamicii, care se poate reformula si astfel:
„orice corp in contact cu o sursa de caldura se va incalzi pana la temperatura de echilibru”;
din formularea dvs. s-ar putea intelege ca un volum de gaz care contine 0% gaze cu efect de sera nu se va incalzi in contact cu o sursa mai calda;
rog comentati;
multumesc!
Ecuația care descrie dinamica temperaturii în absența gazelor cu efect de seră are forma:
C(dT/dt) = H(t) − Aσ T^4
în care C este capacitatea calorică (termică) a unui corp, A este aria corpului, σ este constanta Stefan-Boltzmann, T este temperatura absolută, t este timpul și H(t) este energia termică (căldura) absorbită de corp.
Când gaze cu efect de seră sunt prezente în atmosferă, o anumită proporție b a radiației termice reflectate este absorbită și o anumită proporție c este radiată înapoi către suprafață.
Valoarea lui c poate fi ½, dar, pentru moment, o vom considera arbitrată. Această radiație poate merge în sus, în jos sau lateral.
Considerând prezența gazelor cu efect de seră, ecuația dinamică a unui corp devine:
C(dT/dt) = H(t) − AσT^4 + bcATa^4.
unde Ta este temperatura atmosferei.
Ecuația dinamică a temperaturii atmosferei devine:
Ca(dTa/dt) = bAσT^4 − AσTa^4
După o serie de manipulări matematice, temperatura de echilibru T a atmosferei se poate scrie sub forma:
T = (¼(1-a)ψ/σ)1/4 /[1 − c(1 − exp(−kG))²]1/4
unde a este albedo, ψ este intensitatea solară, k este un parametru caracteristic mediului prin care se propagă radiația, iar G este cantitatea ponderată a gazelor cu efect de seră din atmosferă deasupra unei unități de suprafață terestră.
a)
C(dT/dt) = H(t) − Aσ T^4
sau cu alte cuvinte, dU/dt=Qabsorbit – Qradiat
deci exista Qabsorbit si in absenta gazelor de sera
deci nu doar gazele de sera absorb radiatie
ce imi scapa ?
b) aici am o alta nedumerire:
– unii zic ca „reflecta”, ceea ce e cat se poate de dubios
– altii zic ca e caldura preluata de oscilatorii interatomici ai moleculei, ceea ce e bine documentat in aplicatii tehnice, de ex. in aparatura medicala; dar fenomenul nu implica o accelerare cinetica, ci un proces reversibil similar ciclului de vaporizare-condensare
Dar nu ar fi totusi o idee judicioasa ca imensele suprafete desertice ale Pamintului sa fie „umplute”, cit de cit, cu oglinzi care concentreaza energia solara ca sa incalzeasca un fluid, de tipul celei care inteleg ca exista in Maroc?
Desigur, nu se pune problema sa se inlocuiasca astfel hidrocarburile (sint de acord cu teza fundamentala a articolului) si sigur ca ramine problema stocarii, dar mi s-ar parea cumva „pacat” sa nu se foloseasca macar o fractiune din energia colosala a soarelui in desert, printr-o tehnologie relativ simpla totusi (chiar daca trebuie curatate oglinzile dupa furtunile de nisip sau consumat un fluid) si chiar daca energia aia nu ar fi stocata deloc, fiind folosita doar pentru consumul diurn.
@marinica, au existat asemenea proiecte, https://de.wikipedia.org/wiki/Desertec chiar f mari la care urmau sa ia mari concerne germane.
Dar s-a smintinit, cauze multiple, printre care si instabiltate politica.
Esti convins ca daca e atit de simplu cum ne explici tu, nu s-ar gasi un capitalist „rapace” care sa investeasca pentru profit? caci sa nu neglijezi, fara profit nu exista afacere.
Dece nu investesc chinezii ori chiar nemtii in ” imensele suprafete desertice ale Pamintului”? daca ar fi atit de simplu si profitabil. Ii crezi fraieri?
Si o intrebare: unde ai gasit tu in articolele domnului profesor ca este impotriva energiei solare? mai ales daca ar fi mai rentabila decit energia obtinuta din combustibili fosili.
@Marian
Sper ca nu vezi oportun sa dai caldura si apa calda marocanilor, la tot Magrebul in general….
iar pentru curent electric sunt niste probleme de oportunitate si de posibilitati de transport……
Cat ar putea absorbi societatea locala, atentie, in conditii de capitalism lucrativ, nu un populism ieftin gen dam la tot poporul, tipic tarilor de peste Mediterana ?
Chiar si asa, transportul energiei electrice pe linii de inalta tensiune e ceva dificil de fapt.
Rezistenta unui conductor de cupru nu este exact zero….. Pe sute, mii de km se aduna ceva.
O solutie este marirea tensiunii, dar nu se poate creste asa la infinit…..
Nu stiu exact, dar cred ca s-a depasit un milion de volti….. Sunt niste limite tehnologice oricum….
Pana la inventarea unor materile supraconductoare, cu aceasta proprietate intr-un mediu natural (temperaturi pozitive) o mare parte din energie se va pierde pe linia electrica.
La un moment dat devine nerentabil.
Ceva atractiv, pentru Africa si asa, in general pentru bilantul mondial, ar fi proiectul de la Inga, o megahidrocentrala pe fluviul Congo. Estimata a fi, posibil, cea mai mare hidrocentrala din lume.
Estimare de putere, 40 GW (cam 60 de reactoare de la Cernavoda)…Detalii sumare aici:
https://en.wikipedia.org/wiki/Grand_Inga_Dam
Deja vazusem prin 2012 niste articole cum ca niste colonialisti rapace vor sa fure energia africanilor, etc…
Ramasite de educatie sovietica (inca sunt o gramada scoliti la Moscova) si asteptari naive ca cineva va finanta cu 80 de miliarde (prima estimare, in USD) proiectul, va da curent pe gratis eventual si va face opere de caritate de o asemenea anvergura……
Si acest proiect avea probleme cu transportul, o posibila piata cat de cat solvabila fiind identificata tocmai in Africa de Sud….
O problema mult neglijata e acea a „concentrarii de putere” necesare pentru o industrie. Sa zicem otelarii electrice sau uzine de aluminiu.
Cate panouri solare si cate generatoare eoliene ar trebui sa genereze energia respectiva?
Cu ce costuri „concentrezi si diponibilizezi” ? adica energia respectiva adusa la inalta tensiune (transformatoare succesive, din ce in ce mai mari si complicate) …. Cat te costa sa o transporti ?…
In bani si in costuri ecologice adiacente?
N-ar fi mai inteligent sa mutam productiile catre zone in care energia poate fi produsa usor fara o a transporta catre zonele temperate ?
Oricum suntem pe cale sa automatizam si digitalizam productiile, de oameni nemaifiind nevoie, robotii si inteligenta artificiala putand fi solutia cu o singura intrebare, cine poate cumpara produsele daca numai exista locuri de munca respectiv veniturile nu sunt indestulatoare ?
Hai ca mi-ai luminat ziua – si urmatoarele: fierarul si-a facut cleste pentru a nu pune mina pe fierul incins, noi facem roboti ca sa nu mai lucram. Da` pe roboti cine-i face?
La intrebarea ta, „cine poate cumpara produsele daca numai exista locuri de munca respectiv veniturile nu sunt indestulatoare ?” am un raspuns: fiecare om are robotul lui si primeste salariul functie de munca robotului. E bine?
Ducem productia in „nesfirsitele deserturi” si ne aprovizionam de acolo.
Genial!
În loc să transportăm energia, transportăm produse finite și materii prime la și de la mama zmeilor. Vorba cronicarului: „Se sparie gândul!”
@Marian
Sună minunat. S-a încercat asta în California. Marea problemă e că prin deșerturi cam vate vântul. Dacă panourile se acoperă cu nisip ele nu prea mai generează electricitate. Curățarea periodică mii sau zeci de mii de hectare plantate cu panouri solare e o treabă desosebit de complicată. La asta se adaugă furtunile violente din deșerturi ce duc la pnourti sparte și alte bucurii similare. Cam în toate cazurile a fost mult mai simplu ca fermele solare din deșert deschise cu mult fast să fie discret abandonate….
O posibilă tehnologie climatică disruptivă? Împădurirea cu drone, GPS și inteligență artificială
Tehnologia AirSeed, promovată de o companie australiană, ar putea planta 100 milioane copaci până în 2024. Este un număr impresionant dacă ar fi adevărat, ținând cont că mai sunt doar 3 ani și două luni până în 2024. Adică, ar trebui plantați cca 87.000 copaci pe zi!!!
Din nou, dacă estimările companiei se vor dovedi reale, un astfel de mega-proiect ar ajuta enorm eforturile de controlare a creșterii concentrațiilor de CO2.
Rămâne, totuși, o întrebare: cum vor mai fi create promisele milioane de joburi „verzi” dacă se folosesc drone?!
Detalii,
https://airseedtech.com/
https://www.youtube.com/watch?v=tD6kXl1sUcc&feature=emb_logo
@victorL,
Dar unde am zis eu ca domnul profesor ar fi impotriva energiei solare?
Eu nu spun ca e fezabil, cel putin acum, dar am intrebat pentru ca sunt curios de ce nu ar fi, iar articolul mi se pare ca nu a abordat si varianta asta. Poate sint probleme legate de stabilitatea statelor pe al caror teritoriu se afla zonele respective. Mi-a dat un raspuns si Geologistu’, mai jos – evident, ar fi vorba de energie de care sa beneficieze (si) altii decat tara respectiva (europenii, in cazul Saharei).
@ marian,
a fost doar o intrebare din partea-mi, caci postarea ta nu părea o intrebare, ci o solutie si o acuza la adresa celor temperati in aplicarea solutiilor tale.
@ Geologistu’ ti-a explicat mai multe.
Dar eu pusesem si alta intrebare: dece nu se implica China ori Germania, daca e atit de rentabila solutia cu „imensele suprafete desertice ale Pamintului”?
Intr-un viitot, mai mult sau mai putin indepartat, poate ca …, dar nu trebuie sa abandonam ce avem pentru pielea ursului din padure.
Tu nu te simti jignit ca vine Greta sa-ti dea lectii?
NB,
eu chiar sint mirat ca nu ia-a venit unui zgubilitic de ecologist ideea ca actualul Covid 19 isi are radacinile in schimbarile climatice.
@Victor L,
Chiar nu stiu de ce nu se implica China si Germania, de-aia am si pus intrebarea.
Dar, a propos de blana ursului din padure, ma gandesc la vorba aceea care zice ca omul gospodar se apuca sa isi faca sanie vara, nu cind se apropie prima ninsoare. O tehnologie noua, chiar daca e pentru moment cu totul imperfecta si ineficienta, se va dezvolta mai repede daca incepe sa fie exploatata comercial, chiar daca e dependenta de subventii, decit daca ar ramine la stadiul de concept experimental. Cit timp avem energie abundenta si ieftina din hidrocarburi, exista tentatia sa nu ne batem capul, ca greierele din fabula care statea si cinta la chitara pentru ca ii era cald si bine, pentru moment.
Mie nu mi se pare gresit ca statele sa inceapa din timp pregatirea pentru momentul post-hidrocarburi, care va veni inevitabil la un moment dat (chiar daca intr-un viitor relativ indepartat), si sa faca asta prin stimularea sectorului regenerabilelor, chiar daca in prezent asta implica mai mult costuri decit beneficii. Revolutiile energetice anterioare (aburul, petrolul) au adus avantaje uriase si evidente pentru oricine fata de situatia anterioara, deci e normal ca s-au putut impune singure fara nicio problema. Acum insa, intr-o piata total libera, nu ar exista mult timp de acum inainte niciun incentive pentru a dezvolta alternative la hidrocarburi cit timp avem destule si sint ieftine.
Sint insa de acord ca retorica alarmista privind pericolul pentru planeta e complet deplasata iar obiectivele de decarbonizare sint complet nerealiste.
Cit despre Greta, eu o ignor cu desavirsire – traim intr-o lume libera, e dreptul ei sa spuna ce vrea si al meu sa nu o bag in seama.
Exact asta e problema. O tehnologie ineficientă nu se dezvoltă prin subvenții, ci stagnează. Nimeni nu are niciun interes să dezvolte ceva ce aduce bani frumoși așa cum e. Dimpotrivă. Producătorii au interesul să fabrice cât mai multe panouri solare și moriști de vânt la costuri cât mai mici și profituri cât mai mari ca să profite acum de subvenții și de interesul publicului cu creierasul cât nuca, Asta înseamnă 0 (zero) investit în cercetare și cam tot atât în dezvoltare.
Statele nu investesc mai nimic în descoperirea surselor de energie alternative la hidrocarburi ci risipesc sume colosale în fabricarea a ceva ce nu numai că nu rezolvă problema, dar o mai și agravează. Pentru că fiecare panou solar nou sau fiecare morișcă nouă înseamnă mai mult combustibil fosil ars degeaba.
Din păcate nu e vorba de loc de a-ți face sanie vara și căruță iarna. Ceea ce fac guvernele lumii acum, împinse de isteria grupusculelor verzi agresive și zgomotoase, e să bea la cârciumă atât sania cât și căruța, indiferent de anotimp :)
…
Pentru că fiecare panou solar nou sau fiecare morișcă nouă înseamnă mai mult combustibil fosil ars degeaba.
EROI (enery return on invested energy) pentru parcuri PV este in jur de 2,5-3, iar pentru parcuri eoliene este sub 2. Cu alte cuvinte, regenerabilele produc de 10 ori mai multa energie decat au consumat!
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0301421516307066
Splendid!
Atunci de ce nu se poate produce niciun kW de energie „regenerabilă” (exceptând hidrocentraele) fără suvenții de stat?!
Cu cuvintele dumenavoastră…
@ Josef Svejk 30/10/2020 At 17:45
In cateva din postarile dvs. – de-a lungul timpului – ne-ati informat despre portofoliul de actiuni si randamentul lor excelent care evident aduc venituri frumusele. E foarte bine si de apreciat !
Sper din toata inima ca n-ati avut „creierasul cât nuca” sa cumparati actiuni ale acestor companii care aveau „profituri cat mai mari” pentru ca produceau „la costuri cât mai mici” ca sa profite de subventii.
As fi curios cum ati reusit sa NU VA INSELATI (sa dibuiti) si sa cumparati actiuni la acest fel de companii !
Multumesc.
Din păcate toate astea merg pe specularea acțiunilor (gen Tesla) și nu prea produc profituri acționarilor care o mușcă și le cumpără acțiunile, Știți vreouna care plătește dividende? Dacă da, care-i aia? Luminați-mă și pe minte…
@ Josef Svejk 02/11/2020 At 5:17
Ati dat un raspuns „speculativ” care nu rsapunde la intrebare si credeti ca ma duc dupa fenta. Raspunsul printr-o alta intrebare este caractestic unor anumite caractere/personaje.
@David Wilson
Vă repet întrebarea și mai pe scurt; Cunoaștei vreounul care produce dividende? Dacă da, care și cât?
Oamenii normaii nu investesc în chestii ce nu aduc niciodată profit.
@Josef Svejk 02/11/2020 At 16:55
Firmele de care vorbeati in postarea precedenta
„Producătorii au interesul să fabrice cât mai multe panouri solare și moriști de vânt la costuri cât mai mici și profituri cât mai mari ca să profite acum de subvenții ”
Aceste firme cu profituri mari nu impart parte din acesta cu a dvs. ?
@David Wilson
Nu cunosc niciuna listată la bursă și care să și ofere dividende. Și Mafia e foarte rentabilă și în principiu ar fi o investiție bună dar nu e listată la bursă:) De aia v-am spus să-mi recomandați vreouna dacă aveți exempe. Eu nu am.
@Josef Svejk 02/11/2020 At 22:54
Cine a facut afirmatia ? Nu eu ci unul numit Josef Svejk (@ Josef Svejk 30/10/2020 At 17:45).
Poate e un Fake JS care nu-l ajuta „creierasul cat nuca” si-mi cere mie sa-i dau eu exemple de firme despre care el a facut niste afirmatii.
@David Wilson
Dialogul cu @Josef Svejk a depășit deja cu mult conținutul articolului.
Dacă puteți comenta ceva legat de articol, vă invit s-o faceți. Dacă nu, vă puteți opri aici.
Desi sint inginer ma intereseaza mult mai mult latura economica si politica a trecerii la energia verde. Cind SUA, Europa si pina si China declara ca vor sa treaca in totalitate la masini electrice, indiferent de cind urmeaza sa se intimple, ma intreb de unde a plecat ideea asta (pe care o consider nebuneasca) si cum de a ajuns sa fie adoptata de toata lumea. Trecerea la automobilele electrice, oricit de laudabila ar fi intentia, inseamna o restructurare majora a industriei auto si pierderea unui procent important de locuri de munca (bine platite) care nu poate fi inlocuit. De nebunia trecerii la energia „verde” nici nu mai vorbesc. Cum e posibil ca toti politicienii sa fie in consens?
@cititor curios
Tranzitia energetica nu se limiteaza la sectorul automotive (cresterea eficientei energetice cuprinde aproape toate sectoarele, incepand de la sectorul energetic pana la procese industriale). Cum i-am scris lui @neamtu tiganu mai sus, perdantii (monopolistii de odinioara) latra, iar caravana trece…
https://www.wemeanbusinesscoalition.org/
Evident că tranziția enegetică nu se limitează la automobile. Dacă am înțeles corect începe cu dumneavoastră ce răgușiti făcându-i reclamă cu atâta avânt proletar.
Parcă era vorba că vă debranșați garsoniera de la rețea de curent electric produse în cea mai mare măsură de din arderea combustibililor fosili și deveniți indepdent energetic cu niscai panouri solare și moriști la geam. Ei cum e? Cum procedați noaptea sau când nu bate vântul? Sau ați rămas (Doamne ferește!) în continuare la faza arderii combustibilului fosil și a guițului disperat pe formuri?
LOL….
@Svejk
Am vazut pe undeva si o persoana prevazatore… Ma repet, am scris mai sus…
In esenta back-apul era organic si bio…. Adoca biogaz la bloc, cu material loco….
Nu stiu exact cum era colectarea…..
O pompita de pe tron sa urce sus materia, la rezervorul de pe bloc…. Sau dimineata, incolonati, in sir, sa urcam pe bloc, cu olita, punga, etc…..
Ce sa zic, oamenii sunt liberi sa viseze, binenteles, sa se si exprime….
Nu reusesc, nu au curajul…. inca … sa nege dreptul de a alege….
Pe aici drumurile se despart pentru mine, intra in ceata aia de urmasi de Lenini, Marxi :), carieristi….. Persoanele utile ale lui Lenin…..
Deja acum un an doi am vazut ceva foarte aproape definit ca „Negationism climatic” cu definire prima data…Urma incriminarea
Se imagineaza bag seama un cadru moralo/filozofic :), urmeaza o parte cvasilegala, dupa aia Marele Inchizitor, adica Mamsele Greta……
A, si Tribunalele Poporului Green….
Mda, soldateii de plumb rataciti prin spatele frontului, bascalia si hazul de necaz (mai vezi odata valoarea pe piata a coalitiei We Mean Business). Razboiul s-a terminat. https://www.wemeanbusinesscoalition.org
Hmmm…
Observ că vă sfiiți în continuare să ne spuneți cum funcționează încălzirea garsonierei cu moriști de vânt și pnouri solare. Deci bag seama că ați rămas în continuare să vă încălziți șoriciul arzând gaze naturale și cărbune. Sincer să fiu speram mai mult de la dumneavoastră :)
Cât depsre „valoarera de piață” și Combinatul Sidelurgic Călărași avea ditai valoarea de piață în vremea lui Pingelică. Problema a fost că atunci când s-a vândut s-a vădit că ce valora cel mai mult era terenul :) Apropos, dumnevoastră cma cât aveți din „valoarea aia de piață”? Cum?! Nimic?! Adică practicați în continuare un soi de voyeurism eco?! Păcat…
Dom Crangaru
Geaba.
Ca este o diferenta culturală între generații. Ce se reflecta in detalii.
Noi, ăștia mai poti sami am crescut cu povestiri sf, visând la cosmos si mai aflînd inele amănunte tehnice
Ei?
Au crescut cu …. magie! Povești cu vampiri si Harry Potter
Cică sunt tehnofili dar asta se reduce la mobil
Si au crescut in iluzia realității virtuale si nu pot diferenția.
Au mai crescut cu dresajul antidisciminare
Si asa Greață se adresează unor forumuri mondiale
Ea care ar avea nevoie de ei fa! Tratament si compasiune
ZOOM, Live online de la București, New York, Washington
aveti grija, cufuritii de la Bucuresti toba de carte, diplome, doctorate si de grade / table / stele (ce cistiga din bugetul Romaniei mai mult decit profesorii din NY sau W DC pe cont propriu), vor marsa pe aerul curat ce trebuie inspirat de toti nevoiasii planetei (altfel li se mpute atmosfera in palatele cu turnulete in care s au baricadat si isi sorb in tihna vinul eco)
Am gasit un studiu in limba romana, cei interesati pot sa intelega mai bine complexitatea infernala a problemei schimbarilor climatice.
http://www.meteoromania.ro/anm/images/clima/Schimbariclimatice2014.pdf
„Schimbările climatice – de la bazele fizice la riscuri și adaptare”
Foarte, foarte util, avem si fiizica si meteorologie si modelare, avem si observatii pentru Romania
N-am terminat de citit, dar am ajuns la:
„Soarele este o stea pitică galbenă a cărei evoluție se va sfârși în stadiul de gigantă roșie. Observațiile și teoriile astrofizice indică un ciclu de viață al Soarelui de aproximativ 10 miliarde de ani. În prezent,Soarele a ajuns la aproximativ jumătate din acest interval de timp. În cursul ciclului său de viață, Soarele devine din ce în ce mai luminos (intensitatea radiației solare crescând cu 10% la 1 miliard de ani), temperatura la suprafața sa crescând gradual. Peste 1 miliard de ani, temperatura la suprafața sa va fi atât de mare încât va face imposibilă existența apei în formă lichidă pe Terra, ceea ce va însemna distrugerea totală a biosferei terestre.”
Ce ne facem fetelor? cum oprim Soarele sa nu distruga viata pe Terra? Incepem de acum renuntind la ceea ce avem?
” De exemplu, s-a estimat că valoarea radiației solare, incidente pe unitate de suprafață,la limita superioară a atmosferei, a fost,în secolul XVII, sensibil mai scăzută decât valorile actuale (Foukal și colaboratorii, 2004). Secolul al XVII-lea punctează o perioadă climatică interesantă: așa numita «mica epocă glaciară.”
In cateva sute de milioane de ani, specia noastra va evolua intr-o civilizatie de gradul 4 (pe scala lui Kardashev). Dar pana una alta fetelor, carbunarii pleaca in „bejenie” din moment ce a patra (r)evolutie industriala si-a pus piciorul in prag (luati-va ramas bun de la carbunari;)
https://www.youtube.com/watch?v=kpW9JcWxKq0
https://www.wemeanbusinesscoalition.org/
Esti tare, monşer: „In cateva sute de milioane de ani (…) (luati-va ramas bun de la carbunari;) ”
Ce spui tu este chiar exclamatia „ce ne facem fetelor”?, ca peste sute de milioane de ani trebuie sa ne luam ramas bun de la carbuni” :P :D
Vai ce cool sunteti (monser, fetelor, scoateti cuvintele din context si alte chestii, trestii, infantilisme). Ramane asa cum ne-am inteles ca Industry 4.0 nu va ocoli SUA de dragul celor 5000 de mineri sau cati or fi in Pennsylvania.
https://www.statista.com/statistics/215774/coal-mining-employment-in-pennsylvania/
Vai Dom’ Florix, Florin, + alte fo’ 4-5 alias-uri etc,
Pe vremuri erați așa un pic mai cu viață obisnuiați să ne amenințați că într-un an-doi o să ne dăm mașinile la gunoi ca să mergem cu trotineta eco & bio. Acum văd că vi s-a prăbușit moralul așa de rău că ne amenințați cu sute de milioane de ani.
Să nu uitați să ne sunați atât pe dl. Victor L cât și pe mine peste vreo 90-95 de milioane de ani să fim pe fază din timp la sfârșitul epocii cărbinelui… :) Promit că vom fi amândoi numai ochi și urechi…
@Mircea M
imi place ca e gros; daca ataca vreun ecologist cu o mie de linkuri si sabloane copy-paste, poti sa-i dai cu enciclopedia asta in cap;
in toate linkurile se vor regasi urmatoare fraze copy-paste:
pag.38 „Gazele radiativ-active (gazele cu efect de seră) lasă să treacă radiația solară incidentă, dar absorb radiația emisăd e suprafața încălzită de Soare a Pământului și o reemit atât spre exterior, în spațiul cosmic, cât și înapoi, în sistemul terestru, determinând astfel o reducere a pierderilor de energie din sistem” (de parca celelalte gaze nu fac exact la fel)
cat si: „Principalele gaze cu efect de sera sunt….”
dar nu se va regasi si:
pag.39: Existăun efect de seră natural, care sporește cu aproape 33°C temperatura medie globalăla suprafața terestră, fațăde cazul în care n-ar exista atmosfera cu gaze radiativ-active (adicăde la -18°C la 14°C) (Peixoto &Oort1992)
RF pentru codoi rezulta din legea Fourier pe care am mai invocat-o: RF=dC%/100 x dQ/dt=0,04/100 x kxHx(-dT) =0,0004 x 0,01663w/mC x 10.000m x (-55-15)C =4,66w/mp pentru o variatie de 0,04% (dublare codoi); pentru variatia seculara de de la 280 la 400ppm, rezulta RFcodoi=120/400×4,66w/mp=1,4w/mp
desigur, eu am aproximat grosier inaltimea atmosferei H=10.000m, si diferenta de temperatura sol-limita troposfera de la 15C la -55C
coeficientul de transfer termic pentru aer e usor de gasit: k=0,025w/mC
pentru codoi e greu de gasit: https://www.engineeringtoolbox.com/CO2-carbon-dioxide-properties-d_2017.html
in fapt, care e diferenta dintre codoi si aer ? pai… greutatea specifica: codoi/aer = 1,8/1.2=1.5
raportul coeficientilor de transfer este invers proportional: aer/codoi =0,025/0,017 =1,47
desigur, oscilatia interatomica in molecula de codoi (de ex. o rotatie a dipolului), poate influenta intr-o masura oarecare viteza browniana; dar are efect minor, in marja de (1,5-1,47), adica un soarece pe langa elefantul greutatii specifice;
cat despre „reflexie”, atat aerul cat si codoiul radiaza in toate directiile, dar preponderent in sensul de la cald spre rece pentru ca radiatia dinspre rece spre cald se va intoarce mereu inspre partea rece;
in fapt, fenomenul de reflexie in infrarosu nici nu exista in sensul cunoscut de la optica, ci e doar un simplu bilant matematic intre fotonii absorbiti si fotonii emisi; pentru ca absorbtia in infrarosu e de 100%: fotonii sunt integral absorbiti si re-emisi, fara devieri unghiulare precum in reflexia si refractia optica
V-am mai spus, gazele absorb si radiaza in benzi. Nu toate gazele se comporta la fel, unele sunt transparente ptr radiatia infrarosie altele nu.
Cle mono si biatomice sunt diaterme , geaba am n`spe catralioane de molecule de azot (N2) sau oxigen (O2) hidrogen (H2) sau ce vreti dvs…ele sunt practic transparente ptr radiatia termica.
Gazele cu efect de sera (gazele poliatomice de regula) nu sunt transparente, absorb si radiaza in anumite benzi, uneori difera de la gaz la gaz, unele benzi se suprapun, altele nu…exista tabele pe net cat cuprinde.
Si dl profesor v-a explicat mai sus unele aspecte…dvs nimic.
In discutii mai vechi am pomenit de legile radiatie, cum se modifica spectrul si maximele fctie de temp corpului, cum e cu bilantul energetic, de ce radiatia emisa de Terra creste ptr a ‘compensa” radiatia „intoarsa” (nu e reflexie, da) inapoi partial de moleculele de gaz cu efect de sera
OK, treaba dvs …dar este enervant sa nu „percutati” la nimic, o tineti langa cu ale dvs, calcule peste calcule, care pleaca de la o baza eronata fundamental.
pentru ca un strat de N2 sau O2 intre doi pereti nu e transparent la infrarosii, ci dimpotriva, e un excelent izolator termic; la fel ca si o sera uscata, pentru cactusi
@Mircea M
inteleg ca tocmai materialul (linkul propus de dvs) n-a fost bun ca tocmai contraziceti ce scrie la pag.29
dar ce-avem noi aici ? un material de la UTB Cluj, facultatea cu pricina, care cu de-astea se ocupa: https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=&ved=2ahUKEwia3J6jqt_sAhWXA2MBHaTfDrwQFjAAegQIBBAC&url=http%3A%2F%2Fwww.termo.utcluj.ro%2Fregenerabile%2F2_1_a.pdf&usg=AOvVaw3PLWCH6DdM86pSb6HnDpPs
rog aruncati o privire pe figura de la pag.7 unde spectrul oxigenului se suprapune cu al codoiului pana pe la 1600nm, adica binisor de tot in zona radiatiilor infrarosii
@Mircea M
intr-o alta liga, datele despre codoi se regasesc sintetizate aici:
paleo climate: http://www.biocab.org/carbon_dioxide_geological_timescale.html#top
modern climate: https://judithcurry.com/2018/02/26/nature-unbound-viii-modern-global-warming/
inconsistenta pledoariei anticodoi este combatuta la fig.111 si 112 din al doilea link
si in general despre codoi: http://www.biocab.org/
despre inconsistenta „reflexiei” codoiului puteti citi in al treilea pdf din ultimul link
in concluzie:
o fi RF-ul codoiului 1-2w/mp in ultimii 200ani
o fi RF-ul natural 0,05w/mp in ultimii 200ani
dar se mentine, cel putin pana la disparitia atmosferei, RF-ul natural initial care mentine temperatura cu 33C mai mare decat temperatura in lipsa atmosferei
pentru ca RF-urile pe care ni le flutura IPCC sunt de fapt fractiuni (corespunzatoare unor variatii procentuale ale volumului atmosferic) din RF-ul total (100%atmosfera + eventuale variatii) care mentine temperatura atmosferica
RF-ul total, daca ecartul de temperatura ar fi acelasi:
100%/100 x 0,025w/mC x 10.000m x (-55-15) =17.500w/mp
evident, e imposibil ca RF-ul sa fie mai mare decat 1367w/mp; pentru ca RF-ul total nu se aplica ecartului actual de temperaturi de la capetele gradientului, ci e functie intre gradientul actual si temperatura in lipsa atmosferei
trebuie sa egalam RF-ul total cu fluxul termic solar ca sa determinam cat ar fi fost temperatura in lipsa atmosferei
http://jennifermarohasy.com/2011/03/recycling-of-heat-in-the-atmosphere-is-impossible/
se incheie cu:
„The carbon dioxide does not act like a warmer of the Earth’s surface, but rather like a coolant of the Earth’s surface.”
constat ca nu sunt singurul care apreciaza ca de fapt codoiul se comporta ca un agent de racire;
insa aprecierea mea e mai simpla, pe baza mecanismului de convectie;
spre exemplu apa, care e considerata a avea efectul de sera maxim, e agent de racire prin mecanismul vaporizare condensare; suprafata oceanului absoarbe energie solara care reprezinta caldura latenta de vaporizare si care rupe legaturile fizice specifice agregarii lichide; vaporii calzi au densitate mai mica decat aerul si urca la inaltimea norilor, unde se petrece fenomenul invers de condensare, cu eliberarea caldurii in zona rece a atmosferei, care o va elibera catre spatiul cosmic cu intensitate mai mare;
similar, codoiul preia la sol mai multa caldura decat aerul obisnuit, incat convectia codoiului elibereaza mai multa caldura in zona rece a atmosferei; principiu similar celui din industria frigorifica unde codoiul este agent de racire R744, doar ca termosifonul natural nu mai implica procesul de vaporizare-condensare a codoiului, necesar in instalatia frigorifica pentru un randament eficient economic;
putem cheltui triliarde sa reducem codoiul, acesta sa inhibe racirea si implicit sa creasca temperatura, cresterea temperaturii sa determine emisii mai mari de codoi din ocean si in final sa para ca am obtinut o relativa racire; dar de fapt natura elefant de se autoregleza singura, iar noi, ca soarecii, impreuna cu ea, „tropaim, tropaim” …
also by Nasif S. Nahle, Director of Scientific Research Division at Biology Cabinet Mexico:
https://jennifermarohasy.com/2011/04/determining-the-total-emissivity-of-a-mixture-of-gases-containing-overlapping-absorption-bands/
de fapt, aici am vrut sa fac trimitere la:
Recycling of Heat in the Atmosphere is Impossible (PDF) – by Nasif S. Nahle
dar nu ma descurc sa inserez sub forma de link direct
e al treilea link din http://www.biocab.org/
si contine o interesanta analiza detaliata a bilantului energetic al radiatiei codoiului, pe lungimi de unda
Despre predictibilitatea climatică și modelele climatice
Am explicat de mai multe ori de ce sunt sceptic în legătură cu modelele climatice și rolul lor în informarea/manipularea opiniei publice. De exemplu, pe 31 august 2020, am afirmat:
Una din problemele majore ale modelelor climatice este faptul că ele încearcă să rezolve o problemă imposibilă – descrierea realității viitoare. De ce imposibilă? Pentru că această realitate (condițiile de stare a climei) nu poate fi definită obiectiv.
Una dintre mărturiile cele mai importante pe care mi-am bazat afirmațiile de mai sus regăsește într-o lucrare a celebrului Edward N. Lorenz, cel care a introdus teoria haosului în studiile climatice invocând „efectul fluturului” din jungla Amazonului. Iată ce scria Lorenz în anul 1975:
(adaptare după Lorenz, E. N., 1975, Climatic predictability, Garp Publication Series, vol. 16, p. 132–36.
Ce bine ar fi dacă, după 45 ani, oamenii ar citi ce a scris Lorenz…
Collision‐induced absorption coefficients for the 1.27 μm band of O2 have been measured at a resolution of 0.5 cm−1 and an optical path length of 84 m using a Fourier transform spectrometer. Spectra were recorded for sample densities ρ from 1 to 10 times that of an ideal gas under standard conditions (T = 273.15 K and P = 101.325 kPa) at temperatures of 253, 273, and 296 K for pure O2 and O2/N2 mixtures.
https://agupubs.onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1029/1999JD900824
Absorption of solar radiation by collision pairs of oxygen is a small but significant part of the total budget of incoming shortwave radiation. It is shown that the 1.26-microm band of 04 and O2oN2 is likely to contribute 0.64-1.55 W m -2 to the total atmospheric absorption
The globally averaged all-sky absorption by collision complexes of oxygen is likely to be about 0.9-1.3 W m -2, roughly twice the value of previous estimates neglecting the 1.26-gm band and the contribution of O2oN2 . Significant uncertainties are shown to remain in the spectroscopy of 04 and O2oN2 in the near-infrared band at 1.26-gm (and possibly also at 1.06- gm), requiring modern laboratory measurements to better quantify these process
A complex such as 04 can be called a van der Waals molecule or dimer if it is bound, generally by weak intermolecular forces….
https://agupubs.onlinelibrary.wiley.com/doi/pdf/10.1029/97JD03285
oare ce sa insemne asta decat transferul intim de energie cinetica intre doua molecule, prin intermediul radiatiei electromagnetice, fara de care termodinamica nu ar functiona ?
e ca si cum am spune ca gravitatia nu exista pentru ca nu am reusit sa detectam gravitonii;
dar iata ca niste oameni au avut ceva mai bun de facut decat sa risipeasca trilioanele publice si au reusit cumva sa confirme ceea ce se stia deja inca de la jumatatea secolului trecut;
Foarte interesanta dezbaterea intre MirceaM si Prototipescu Fanel.
Ar fi si mai interesanta daca ar fi mai structurata si mai concreta, pentru noi, astia, care in mod onest vrem sa intelegem ceva.
Energia electrica obtinuta din turbiene eoliene sau parcuri fotovoltaice este mai ieftina decat cea din combustibili fosili incepand cu anul 2018! Preturile continua sa scada pentru panouri fotovoltaice si pentru windpower(ata on-shore cat si offshore)
https://www.weforum.org/agenda/2020/06/renewable-energy-cheaper-coal/
Between 2010 and 2019, the cost of large, utility-scale solar photovoltaic projects – where energy is converted directly into electricity – fell by 82%.
Domnule profesor,Va scriu aceste randuri in urma citirii cu deosebitinteres si incantare a acestui articol precum si a comentariilor dvs de maisus.As avea cateva întrebări la care , cu ingaduinta dvs,m-ar bucura cateva randuri ca răspuns.Preambul 1: De mai mulți ani mi-am pus întrebarea legată de modul cum se determinaarheologic anumite vestigii istorice funcție de adâncimea la care au fostformate. Apoi de unde provine cantitatea respectivă de pamant? Raspunsul pecare l-am înțeles citind diverse articole este ca in atmosfera exista ocantitate considerabilă de praf rezultată din eruptia vulcanilor si dineroziunea solului plus o componentă extrem de importantă, cea vegetala. Cumdiametrul Pamantului din cate stiu este constant in timp, insemana ca exista uncircuit al materiei asemanator circuitului apei in natura. Materia nou depusăla suprafața pamantului preseaza pe cea de dedesubt si la combinatia a doifactori , temperatura si presiune, se formează “rauri” de materie, unul dintreacestea fiind titeiul sub forma brută, altul sub forma de lava ce tasnesteperiodic sau constat asemeni unei supape de siguranta la suprafața terestra.Diferențierea se face funcție de structurile cristaline prin care se întoarce lasuprafață aceasta materie lichida, cumva asemeni proceselor de rafinareaplicate ulterior la suprafață de tehnologiile actuale de prelucrare create deoameni. Ulterior am citit si de teoria lui Mendeleev legată de formareapetrolului.Întrebarea 1: Poate fi o posibila explicatie pentrurefacerea unor zacaminte de petrol ce erau considerate epuizate acum cativa aniin urma ? Redeschiderea unor perimetre in Romania ce erau inchise de mai binede 10 ani se face pe baza progresului tehnologic, cresterea adancimii de foraresau a refacerii natural a rezervei de petrol?Preambul 2: Multă lume o pune pe seama asa numitului efectde sera datorat cresterii concentratiei de CO2. Cum doar 0.04% CO2 regasim inatmosfera terestra înseamnă ca si o creștere de 100% nu poate fi responsabilăde un impact major asupra climei datorita ponderii extrem de mici in evolutiatemperaturii. Înseamnă ca altele sunt cauzele. Una dintre ele este cea legatăde activitatea solară. Remarc in ultimii ani o intensitate solară mult maimare, la nivelul percepției corpului uman, a acestui fenomen. Verile din anii 80nu părea la fel de luminoase precum cele din ultimii ani. Din acest considerentpun pe seama soarelui aceasta creștere a temperaturii globale pe pamant. Inclusivea fenomelor cu ploi extreme datorate evaporarii unei cantități tot mai mari deapa de pe suprafața acestuia.
Întrebarea 2: Există studii legate de o creștere aintensității luminoase a Soarelui ? Dar a temperaturii acestuia ? Existamăsurători ale creșterii temperaturii in ultimii 20 de ani pe alte planete ?Preambul 3: Acum cativa ani in urma imi amintesc de ostire la Radio Romania Actualități prin care se aducea la cunoștința un fenomenmai puțin intalnit si mediatizat. Cei de pe Statia Spatiala Internationala s-autrezit cu aparate defecte in urma unei radiații ce nu provenea de la Soare, ceide pe Pamant atentionandu-i in prealabil de o iminenta furtunăelectromagnetică.Întrebarea 3: Exista in acest moment studii care saconfirme ca întregul nostru sistem solar este străbătut constant sau ocazionalde un flux de energie electromagnetică sau de radiatie cu potențial decreștere a temperaturii Pamantului ?Multumesc anticipat !
Domnule profesor,
Va scriu aceste randuri in urma citirii cu deosebit interes si incantare a acestui articol precum si a comentariilor dvs de maisus. As avea cateva întrebări la care , cu ingaduinta dvs,m-ar bucura cateva randuri ca răspuns.
Preambul 1: De mai mulți ani mi-am pus întrebarea legată de modul cum se determina arheologic anumite vestigii istorice funcție de adâncimea la care au fost formate. Apoi de unde provine cantitatea respectivă de pamant? Raspunsul pe care l-am înțeles citind diverse articole este ca in atmosfera exista o cantitate considerabilă de praf rezultată din eruptia vulcanilor si din eroziunea solului plus o componentă extrem de importantă, cea vegetala. Cum diametrul Pamantului din cate stiu este constant in timp, insemana ca exista un circuit al materiei asemanator circuitului apei in natura. Materia nou depusă la suprafața pamantului preseaza pe cea de dedesubt si la combinatia a doi factori , temperatura si presiune, se formează “rauri” de materie, unul dintre acestea fiind titeiul sub forma brută, altul sub forma de lava ce tasneste periodic sau constat asemeni unei supape de siguranta la suprafața terestra. Diferențierea se face funcție de structurile cristaline prin care se întoarce la suprafață aceasta materie lichida, cumva asemeni proceselor de rafinare aplicate ulterior la suprafață de tehnologiile actuale de prelucrare create de oameni. Ulterior am citit si de teoria lui Mendeleev legată de formarea petrolului.
Întrebarea 1: Poate fi o posibila explicatie pentrurefacerea unor zacaminte de petrol ce erau considerate epuizate acum cativa aniin urma ? Redeschiderea unor perimetre in Romania ce erau inchise de mai binede 10 ani se face pe baza progresului tehnologic, cresterea adancimii de foraresau a refacerii natural a rezervei de petrol?
Preambul 2: Multă lume o pune pe seama asa numitului efect de sera datorat cresterii concentratiei de CO2. Cum doar 0.04% CO2 regasim in atmosfera terestra înseamnă ca si o creștere de 100% nu poate fi responsabilă de un impact major asupra climei datorita ponderii extrem de mici in evolutia temperaturii. Înseamnă ca altele sunt cauzele. Una dintre ele este cea legatăde activitatea solară. Remarc in ultimii ani o intensitate solară mult mai mare, la nivelul percepției corpului uman, a acestui fenomen. Verile din anii 80 nu părea la fel de luminoase precum cele din ultimii ani. Din acest considerent pun pe seama soarelui aceasta creștere a temperaturii globale pe pamant. Inclusivea fenomelor cu ploi extreme datorate evaporarii unei cantități tot mai mari de apa de pe suprafața acestuia.
Întrebarea 2: Există studii legate de o creștere a intensității luminoase a Soarelui ? Dar a temperaturii acestuia ? Exista măsurători ale creșterii temperaturii in ultimii 20 de ani pe alte planete ?
Preambul 3: Acum cativa ani in urma imi amintesc de o stire la Radio Romania Actualități prin care se aducea la cunoștința un fenomen mai puțin intalnit si mediatizat. Cei de pe Statia Spatiala Internationala s-au trezit cu aparate defecte in urma unei radiații ce nu provenea de la Soare, cei de pe Pamant neatentionandu-i in prealabil de o iminenta furtună electromagnetică.
Întrebarea 3: Exista in acest moment studii care sa confirme ca întregul nostru sistem solar este străbătut constant sau ocaziona lde un flux de energie electromagnetică sau de radiatie cu potențial de creștere a temperaturii Pamantului ?
Multumesc anticipat !
Vă mulțumesc pentru „interesul” și „încântarea” cu care îmi citiți articolul. Voi încerca doar răspunsuri scurte:
1. Refacerea zăcămintelor de petrol și gaze am prezentat-o în articolul
O stafie bântuie prin lume – stafia hidrocarburilor regenerabile
2. Astronomii estimează că luminozitatea Soarelui va crește cu cca 6% la fiecare miliard de ani. Pentru durata civilizaței noastre această creștere este slabă, dar viața pe planeta noastră va deveni imposibilă în cca 1,1 miliard ani. Planeta va deveni prea caldă și toată apa se va evapora.
Despre temperaturile celorlalte planete nu se cunosc prea multe date. Măsurătorile directe lipsesc, cele indirecte sunt rare și inconsistente.
3. Sistemul solar plutește într-un ocean cosmic conținând tot soiul de radiații, inclusiv electromagnetice. Radiațiile cu potențial de creștere a temperaturii Pământului provin primordial de la Soare – el este motorul principal care controlează fluxurile de radiații ale Pământului.
De acord cu tot ce spuneti. In privinta bateriilor/stocarii energiei as avea o mentiune. Exista un tip de baterii numite flow cell (essinc.com, nanoflowcell.com) care inlatura multe din problemele bateriilor solide folosite pe scara larga acum. Din pacate mi se pare ca aceste baterii de tip flow cell nu primesc atentia pe care o merita. De asemenea ma intreb daca stocarea prin lacuri de acumulare nu ar putea fi extinsa mai ales in zonele cu relief inalt.
Logic, dar daca pastram combustibilii fosili trebuie sa acceleram implementarea de solutii de absorbtie, atat naturala cat si artificiala, a CO2 si a celorlalte gaze cu efect de sera. Producerea de oximetilen eter (OMX) care ar putea inlocui in treficul urban motorina 100%, cu modificari ale motoarelor existente, si benzina, tot 100%, cu modificari minore ale motoarelor existente, ar fi o solutie. Cu traficul maritim si aerian care ar necesita investitii uriase chiar si pentru trecerea la OMX, mai vedem dar trebuie rezolvate si astea. Ponderea traficul feroviar ar trebui sa creasca in defavoarea celui rutier, mai ales pentru marfuri, dar nu numai.
Ar trebui de asemenea sa nu ne mai furam caciula cu biodizelul si ar trebui optat pentru refacerea habitatelor naturale distruse prin extinderea acestei pacaleli.
Cred, si nu sunt singurul care crede asta, ca energia nucleara ar trebui pastrata pentru cel putin inca 100 de ani. In paralel ar trebui lucrat la producerea si stocarea energiiei electrice generate de vant, soare, maree.
Important ar fi sa nu-i mai lasam pe politicieni sa gestioneze problemele tehnice, nu e loc de doctrine, s-a vazut asta si in gestionarea pandemiei.