joi, ianuarie 20, 2022

Trebuie jurnaliștii să primească pensii speciale? Dar televiziunile ajutor de stat?

Problema indemnizației pentru jurnaliștii pensionați nu e o surpriză. Înainte de a deveni proiect de modificare a Legii 8/2006 privind instituirea indemizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite, ea s-a discutat în breaslă, de exemplu la întrunirea din ianuarie a Convenției Organizațiilor de Media-COM, o confederare de câteva zeci de asociații media din toată țara. Analiza situației economice a presei și pauperizarea vădită a jurnaliștilor, prin reducerea veniturilor și restrângerea locurilor de muncă, a dus la o concluzie amară: incapabilă de solidaritate, dezorganizată și insuficient sindicalizată, comunitatea media a rămas singura profesie liberală fără statut cert și fără beneficii sociale. Scriitorii, artiștii plastici, muzicienii, arhitecții, medicii, magistrații, diplomații etc. stau sub reglementări stabilite în timp și se bucură de protecția lor. Care e situația jurnalistului din România, care a zburdat fluturând drapelul libertății de exprimare, în vremea entuziastă a anilor ’90 și s-a opus în mod legitim unei legi a presei, preferând autoreglemetarea? Schimbările survenite în piața media în al doilea deceniu postrevoluționar, preluarea patronatului de către moguli autohtoni după plecarea/alungarea investitorilor străini, criza financiară resimțită la noi din 2007-2008 până azi, toate au dus la vulnerabilizarea breslei prin instituirea unor relații nesănătoase, de supunere a agendei jurnalistului la comanda concubinajului patron-politică. Deveniți adesea ”sclavi pe plantație”, jurnaliștii au făcut nu doar compromisuri morale, ci și de statut, acceptând să fie plătiți cu un salariu minim pe cartea de muncă, urmând să primească în plus bani negri sau diverse bonusuri care nu se adaugă la vechime. Așa se face că jurnaliștii, cu excepția celor angajați legal în mediile publice, se pomenesc cu pensii de 500-1000 de lei după zeci de ani. Ceea ce nu e drept, față de importanța și responsabilitatea socială a acestei profesii.

Acestea ar fi argumentele de fond pentru a se adăuga categoriilor definite în art.1 a Legii 8/2006 și categoria jurnaliștilor, așa cum este formulată în propunerea senatorului UNPR, Haralambie Vochițoiu, la solicitarea Uniunii Ziariștilor Profesioniști-UZPR. Deși se suprapune scandalului pensiilor speciale pentru parlamentari, cele două propuneri trebuie judecate separat. Articolul amintit nu face decât să extindă dreptul prevăzut de lege și asupra jurnaliștilor, pe bază de dosar și criterii, la solicitarea personală de a primi o indemnizație lunară reprezentând 50% din pensia stabilită. Consultările cu Academia Română au fost favorabile propunerii: ”Secția de Filologie și Literatură și Secția de Arte, Arhitectură și Audiovizual, au opinat că actul jurnalistic, publicistic din presa scrisă și cea audiovizuală constituie un act de creație a jurnalistului, când produsul jurnalistic este de calitate și respectă Codul deontologic al profesiei de jurnalist”, este concluzia academicienilor Eugen Simion și Răzvan Teodorescu. Supus dezbaterii în interiorul breslei, cu precizări clare și fără partipriuri, proiectul ar putea fi un act de reașezare a profesiei de jurnalist într-un context echitabil, așa cum sugerează și inițiatorii.”Meseria de jurnalist este cel puțin la fel de solicitantă, dacă nu chiar mai grea, sunt ziariști care mor în timpul exercitării acestei meserii și nu întotdeauna au un contract de muncă prin care să contribuie la asigurarile sociale. Atunci, te trezești la bătrânețe, la 65 de ani, cu o pensie foarte mică și atunci această completare de 50% este binevenită pentru toți ziariștii din România”, a declarat Vochițoiu. Dealtfel, pe agenda întâlnirii din 3-5 mai a COM, când se va celebra și Ziua Mondială a Presei, figurează și dezbaterea proiectul legislativ.

O propunere inedită a lansat Valentin Jucan, membru al CNA, pentru ajutorarea televiziunilor în dificultate financiară, sub forma unui Fond audiovizual constituit din contribuția de 5% a cabliștilor și distribuitorilor de programe și din sumele colectate de CNA pentru acordarea licențelor audiovizuale. Practic, Jucan propune o modificare a Legii Audiovizualului, care să autorizeze acordarea ajutoarelor de către CNA și să stabilească criterii.”În principiu, dacă statul consideră că anumite televiziuni trebuie sprijinite, acest lucru se poate face. Numai că trebuie să vedem care sunt criteriile după care ar fi alese acest televiziuni. În opinia noastră, regula ‘must carry’ este prea largă… fiindcă este gândit în legislaţia europeană ca să ajute televiziuni care sunt utile publicului, dar care nu sunt viabile din punct de vedere economic, gen programe culturale, programe pentru minorităţi”,crede Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. E mult de discutat și greu de decis, în condițiile unui CNA grav bolnav de politizare și a unui mediu audiovizual pervertit. Premierul s-a arătat pozitiv propunerii, dar pe el nu-l putem crede pe cuvânt, iar președintele Iohannis a răspuns scrisorii lui Jucan cu o nouă tăcere.

Articol apărut și în revista 22

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Jurnaliști fentează legea și sunt plătiți pe drepturi de autor iar acum dupa 25 de ani de jmecheria.
    Realizează ca pensia la care n-au contribuit e aproape de zero.
    Viata e mișto, mai ales când ești jmecher

    • …și nasoală când realizezi că n-ai luat pe mere cât vei da pe pere!
      Sau că din pisica ruptă în două ti-a rămas doar coada :(

    • Corect. Fraieri sunt aia care muncesc pe 1000 de lei lunar si trag la saiba in fiecare zi, vara si iarna, si platesc toate taxele, darile si birurile si la sfarsit iau o pensie de nimic, in schimb jurnalistii o sa ia pensie marita pentru ca sunt mai speciali, la fel de speciali ca toti specialii care iau pensii speciale.

  2. Adică zero contribuții și pensie din pix. Noi restul suntem mai prosti și contribuim ca de, nu suntem categorie defavorizata. Un pic de bun simt n-ar strica.

  3. Cred ca in Romania ar trebui sa se faca ceva schimbari fundamentale in legatura cu cuvantul „pensie” si anume:

    1.- „PENSIE SPECIALA” pentru cei care contribuie (vrand-necrand) la sistemul de pensiI (de stat) si primesc o suma lunara de bani, bazata pe aceasta contributie

    2.- „PENSIE EXTRAORDINARA sau EXCEPTIONALA” pentru celelalte categorii de (fosti) : judecatori, procurori, militari, politisti, SRI-isti, SIE-isti, diplomati, scriitori, parlamentari si………dvs puteti continua enumerarea (adaugand orice alte categorii) care urmeaza sa primeasca sume de bani drept pensie, pe alte baze decat cele aratate la punctul 1.

    Astept sugestii si completari la propunerea mea.

  4. Parlamentari de care n-a auzit nimeni, deveniti constienti ca nu mai au sanse sa „vada” parlamentul in 2016, se gandesc sa-si voteze oarece pensii speciale.

    Jurnalisti, care (cum spunea Cosmin mai sus) au eludat taxele si contributiile sociale, se gandesc ca nu le-ar strica oarece pensii speciale.

    ORICE om care realizeaza un venit poate contribui la un sistem de pensii (de stat sau privat), pentru a putea beneficia de o pensie CINSTITA, cand va veni vremea. Dar e mai usor sa mergi pe mana onorabililor politicieni si sa-ti curga mucii dupa o pensie speciala… O pensie platita de prostii care cotizeaza lunar la fondul de pensii…

    Notiunea de „pensie speciala” nu ar trebui sa existe, in mod normal. Sunt de acord ca exista meserii publice cu grad inalt de risc si de stress si ca exista romani care merita gratitudinea noastra, fiindca ei lucreaza sau lupta pentru noi toti. Acesti oameni ar trebui sa beneficieze, fara indoiala, de salarii mari. Din aceste salarii mari, ar avea contributii mari la fondul de pensii si s-ar bucura de pensii mari.

    Mie mi se pare fortat sa asimilam jurnalistii (dintre care multi nu fac decat sa bata apa-n piua pe teme prestabilite) sau parlamentarii cu veteranii de razboi, cu magistratii anti-coruptie si cu lucratorii din serviciile secrete. Dar, la fel ca si parlamentarilor, se pare ca jurnalistilor le lipseste „glanda” masurii. Si nu-i de mirare ca cele doua bresle colaboreaza atat de bine.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

România se joacă de-a școala

Școala ar trebui să fie piatra de temelie a vieții. Rolul școlii nu este doar de a livra informație semestru după semestru...

Povestea unui om leneș

«Întrebarea esențială e alta: Sunteți sau nu pe aceeași pagină cu conu’ Leonida? Dacă susțineți că statul ar trebui să răsplătească morții...

Monitorizarea PNRR – examen de maturitate?

Autori: Dragoș Pîslaru și Tana Foarfă La vârsta de 15 ani începi să vezi lumea...

Vreau să dezleg două enigme

Scrisoare deschisă către concetățenii mei Dragi prieteni,            Ați observat,...

Don’t Look Up: Este schimbarea climei ca o cometă sau ca un diabet?

Difuzat pe 24 decembrie 2021, Don’t Look Up a devenit rapid o alegorie pentru situația curentă a dezbaterilor polarizate despre riscurile existențiale...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro