joi, aprilie 25, 2024

Trebuie suspendate vizele Schengen C (turistice) pentru ruşi. Iată argumentele şi cifrele

Pentru că de 20 de ani nu mai avem nevoie de vize Schengen, noi românii nu prea ştim de câte feluri sunt şi cum funcţionează sistemul. Ca atare, bună parte din discuţiile şi controversele de la noi legate de suspendarea vizelor pentru cetăţenii ruşi sunt de tip drob de sare, ori chiar lipsite de obiect. Lumea se înverşunează în polemici pur ideologice, dă ochii peste cap şi se luptă cu dileme etico-morale la care soluţia există deja.

După anularea zborurilor din/către Rusia, singurele graniţe terestre pe unde cetăţenii ruşi pot intra direct în spaţiul Schengen sunt cele cu Finlanda şi două ţări baltice. Or, doar în luna iulie au trecut prin Finlanda peste 185.000 cetăţeni ruşi, majoritatea cu vize emise de alte state Schengen decât Finlanda. Cine sunt oamenii ăştia nu se poate şti, nici câţi din ei sunt burghezie urbană confortabilă care merge pe Coasta de Azur, fanatici putinişti ca cei filmaţi că trolau ucraineni pe stradă zilele trecute, ori chiar personal asociat FSB/GRU (cu treabă sau în vacanţă: nu subestimaţi numărul imens de cadre pe care a ajuns să-l aibă aparatul militar şi de securitate al Rusiei).

Pe bună dreptate, balticii şi finlandezii au ridicat problema că nu se poate continua aşa, anume ca teritoriul lor să devină rampa de lansare în călătoriile de loisir & shopping pentru clienţii unui regim care ameninţă ghiduş ba Varşovia cu rachete, ba centralele energo-nucleare din toată Europa. Pentru cele 2.4 milioane vize Schengen “uniforme” emise în 2021 (tipurile A, B, C; vezi discuţia mai jos) principalul client a fost Rusia cu 536.000 bucăţi; Turcia, India, ţările din Maghreb sau China o urmează la distanţă. Mesajul şefei guvernului finlandez e clar în privinţa asta, iar finlandezii, după cum ştim, nu sunt oameni care să se agite cu una, cu două, fără motiv. La fel de clar e ce spune şefa guvernului Estoniei, cealaltă ţară care ia în piept valurile de turişti ruşi în tranzit:

Vizele Schengen cele mai uzuale şi care trebuie suspendate sunt cele tip C, dând dreptul la călătorie fără restricţii în Schengen timp de 90 de zile. Ele sunt cele folosite acum pentru a intra în Finlanda şi statele baltice şi a continua de acolo drumul către Italia, Franţa etc. Agenţiile de turism din Moscova şi St Petersburg s-au reprofilat aproape exclusiv pe această rută de tururi organizate, ocolind astfel problema lipsei de zboruri directe din Rusia; e greu de prins vara asta un zbor din Helsinki sau Riga către destinaţii turistice europene deoarece cererea a crescut brusc.

Dacă dispar vizele uniforme C, vor rămâne în vigoare vizele Schengen de tip D, funcţionând după reguli proprii ale fiecarui stat care le emite, care îşi asumă astfel răspunderea directă pentru cei ce intră pe teritoriul Europei. Ele se acordă pentru activităţi profesionale, educaţie sau cercetare, situaţii de familie, sau chiar pentru turism. Doar că regimul vizelor D poate fi extins/restrâns de fiecare ţară în parte, fără a fi nevoie de o decizie comună la nivel de UE, ca în cazul vizelor C.

În plus faţă de C şi D, există vizele acordate de statele Schengen din motive umanitare celor care sunt supuşi ameninţărilor, persecuţiei etc. Ele se emit în regim de urgenţă, după analiza cazurilor individuale şi, evident, pot rămâne în vigoare pentru cetăţenii ruşi şi după încetarea emiterii de vize turistice tip C. Deci nu se pune problema ca lui Navalnîi, Vladimir Kara-Murza sau altor asemenea, dacă reuşesc să scape din ghearele regimului, să le fie refuzată intrarea în UE.

La fel, pot rămâne în vigoare vizele cu intrare multiplă pe 3-5 ani, dar mai puţine şi mai strict controlate individual, fiindcă aici se poate urmări mai bine cine le deţine şi ce face cu ele. Acestea sunt suficiente (1.7 milioane în 2021, faţă de 2.4 milioane vize tip C) ca să acopere cazurile legitime de persoane care merg la studii, muncă sau afaceri. Evident, n-avem vreo garanţie că un biznesman rus care deţine asemenea viză multi-entry nu-i unul care susţine în secret regimul Putin, dar cel puţin verificările sunt mai stricte pe acest segment.

In definitiv, nu a cerut nimeni un Schengen complet impenetrabil, cum au înţeles istericii neinformaţi, ci doar o reducere masivă, cu un ordin de mărime, a turismului rusesc în Europa, care are loc, supra-realist, în paralel cu un război pe care Kremlinul îl declară zilnic Europei. Dacă se continuă ca acum, paradoxal, nu facem decât să confirmăm cetăţenilor ruşi marele narativ putinist că UE nu-i decât o adunătură de palavragii care dau din gură dar n-au curaj să ia măsuri, ori pot fi cumpăraţi la bucată cu avantaje economice oferite de Rusia: scâncesc proprietarii de mall-uri din Milano ori hoteluri din Grecia şi gata, Comisia e paralizată politic.

Departe de a fi o sancţiune draconică şi inumană, suspendarea pentru cetăţenii ruşi a vizelor tip C gestionate la comun de UE, aşa cum propun finlandezii şi balticii, lasă în loc grămadă de alternative, doar că mai bine controlate pentru fiecare solicitant ori asumate direct de una din ţările Schengen, care poate gestiona astfel permisivitatea şi limitările unilateral, prin decizie naţională, în funcţie de situaţia fluxurilor de persoane. Dealtfel balticii sau Cehia au şi început să introducă restricţii motivate pe acest sistem. La fel, se pot emite în continuare vize tip A sau B, pentru tranzit prin aeroport sau terestru către terţe state, de până la 5 zile, în cazurile individuale unde există justificare.

Incetarea emiterii de vize turistice C pentru cetăţenii ruşi e un aranjament imperfect, cu multe portiţe de scăpare, dar el ar rezolva grosul problemei, iar asta e suficient. Lasă destul loc pentru a sprijini oponenţii lui Putin, ori a ajuta studenţii şi cercetătorii care îşi fac meseria să păstreze contactul cu Occidentul. Dar ar trimite un şoc electric în societatea confortabilă din Moscova şi St Petersburg, care încă nu realizează că se află într-un război devastator deoarece Putin s-a străduit din răsputeri până acum să o protejeze de consecinţe sau chiar de ştiri neplăcute. E vremea ca toţi aceştia să realizeze că accesul în UE nu este un drept natural ci o formă de cooperare între state care implică responsabilităţi reciproce, nu doar de o singură parte.

Ca şi în chestiunea energiei sau a relaţiilor economice în general, UE a funcţionat de ani de zile pe principiul că deschiderea şi cooperarea onestă cu Rusia vor transforma gradual societatea şi regimul politic de acolo într-unul mai democratic şi mai puţin agresiv. Această iluzie, în care mulţi est-europeni n-au prea crezut oricum, s-a risipit anul ăsta pentru toată lumea.

Distribuie acest articol

169 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sorin Ionita
Sorin Ionitahttp://www.expertforum.ro
Paleo-liberal (adica din soiul cel vechi) Partener fondator la EFOR (www.expertforum.ro) think tank independent Citeste si preda teorii ale dezvoltarii si sectorului public Consultant pe reforma institutionala si descentralizare in Europa de Est si Balcani

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro