joi, octombrie 1, 2020

Trecutul incă nu s-a incheiat: Czeslaw Milosz despre Jeanne Hersch, rațiune, adevăr, libertate, minciună si sclavie

Hannah Arendt si Jeanne Hersch au fost ginditoarele care au marcat decisiv formula spirituală a Monicăi Lovinescu. Le-a citit intens si le-a citat frecvent. Ambele au fost studentele lui Karl Jaspers. In finalul cărții sale „Noblețea spiritului” (trad. rom. Curtea Veche, colectia “Constelații”, 2008), eseistul olandez Rob Riemen notează melancolic: “Intr-un vechi oras european, țintuit patului, dar cu mintea lucidă, la nouazeci de ani, poetul află că prietena lui cea mai dragă a murit.” Czeslaw Milosz a scris atunci un text sublim. Să-l citim cu atenție si să meditam asupra sensurilor sale adânci.

Jeanne Hersch (1910-2000)
Jeanne Hersch (1910-2000)

I-am văzut o singură dată impreună pe Milosz si pe Jeanne Hersch. Era la o conferință aici, la Washington, la Universitatea Georgetown. I-am zărit plimbându-se agale prin parcul din campus, printre clădirile neo-gotice, două siluete evanescente, mesagerii unui alt univers, oaspeți stingheri dintr-o cosmopolită Europă Centrală, supraviețuitori ai unei lumi pierdută, năruita, distrusă. Lumea lui Stefan Zweig si a lui Thomas Mann, a lui Franz Kafka si a lui Paul Celan, a lui N. Steinhardt si a lui Aleksander Wat, a Milenei Jesenska si a lui Benjamin Fondane, a lui Karl Kraus si a lui Elias Canetti, a lui Cioran si a lui François Fejtö, a lui Agnes Heller si a lui Karl Capek. Cosmosul burghez, deci urban, deci liberal, atât de disprețuit si de hulit de nihilistii revoluționar-totalitari, cu pasiuni mistice si/sau dialectice. Frumusețea indicibilă a unei lumi in care civilitatea conta. Lumea ucisă, asemeni lui Monsieur Gustave H., in „Grand Hotel Budapest”, capodopera lui Wes Anderson…

Cracovia, cripta lui Milosz, fotografie de Marius Stan
Cracovia, cripta lui Milosz, fotografie de Marius Stan

„Ce-am invățat de la Jeanne Hersch?

1. Că rațiunea este un mare dar al lui Dumnezeu si ca trebuie să credem in capacitatea rațiunii de a cunoaste lumea.

2. Că s-au inselat cei care au vrut să submineze increderea in rațiune, enumerând elementele care o determină: lupta de clasă, libidoul, setea de putere.

3. Că trebuie sa fim constienți de faptul că suntem prizonieri ai propriilor percepții, dar că, de aceea, nu trebuie să reducem realitatea la visele si fantasmele produse de spiritul nostru.

4. Că dragostea de adevăr este o dovadă de libertate si că minciuna este proprie sclaviei.

5. Că atitudinea corectă față de viață este respectul si că, de aceea, trebuie să evităm compania persoanelor care, cu sarcasmul lor, subestimează existența si elogiază neantul.

6. Că ─ si dacă vom fi acuzați de aroganță ─ viața intelectuală este guvernată de o ierarhie strictă.

7. Că dependența de care au suferit intelectualii secolului al XX-lea a fost le baratin, adica impostura.

8. Că in ierarhia activitaților omenesti arta este deasupra filosofiei, dar că un filosof prost poate dauna artei.

9. Că adevarul obiectiv există, ceea ce inseamnă că din doua afirmații contrarii una este adevarată, iar cealaltă falsă, exceptând anumite cazuri in care contradicția este legiferată.

10. Că, indiferent de destinul convingerilor religioase, trebuie să păstrăm „credinta filosofica”, adică credinta noastra in transcendență, ca pe o caracteristică esențială a condiției noastre umane.

11. Că timpul condamnă la uitare doar munca mainilor si mintii noastre care se dovedeste inutilă ridicării, secol de secol, a marelui edificiu al civilizației.

12. Că in propria noastra viață nu trebuie să ne lăsăm pradă disperării din cauza propriilor noastre greseli si păcate, căci trecutul incă nu s-a incheiat, sensul lui fiind dat de faptele noastre ulterioare.”

http://www.curteaveche.ro/colectii/constelatii/nobletea-spiritului-un-ideal-uitat.html

https://www.contributors.ro/cultura/secret-arzator-elogiu-burgheziei-un-articol-de-marius-stan-%c8%99i-vladimir-tismaneanu/

https://www.contributors.ro/cultura/amintirea-unei-lumi-ucise-agnes-heller-stefan-zweig-wes-anderson/

https://www.contributors.ro/global-europa/agnes-heller-ganduri-despre-totalitarism-modernitate-%c8%99i-apostazie/

https://www.contributors.ro/global-europa/prolegomene-la-o-etica-a-onoarei-albert-camus-monica-lovinescu-%c8%99i-virgil-ierunca/

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. 1. Ratiunea este un dar de la Dumnezeu insa, cunoasterea lumii nu reprezinta un scop in sine ci un mijloc prin care suntem chemati sa-i slujim lui Dumnezeu. Scopul in sine il reprezinta cunoasterea ratiunilor divine si trairea vietii dumnezeiesti, lucru care nu se face prin ratiune ci numai prin dragoste si credinta. Nu ratiunea obiectivanta ne conduce catre adevar, ci credinta.

    2. Cine sunt cei care au incercat sa submineze increderea in ratiune?? Va spune ceva scoala de la Frankfurt? Dar Societatea psihanalitica din Viena??…
    De fapt, dvs. puneti o falsa problema. Nu subminarea ratiunii a fost scopul lor ci desfiintarea antropologiei si gnoseologiei crestine. Tezele lor,fundamentul filosofic al tuturor „stiintelor” si „temelor” de cercetare pe care dansii le-au generat sunt fara echivoc anticrestine si iconoclaste.

    3. Domnule profesor -rugandu-va sa nu mi-o luati in nume de rau- va declar ca singura cale de urmat pentru a te pastra cu picioarele pe pamant, dupa cum spune o vorba din popor, este sa-ti pastrezi modestia si respectul fata de valoarea muncii. Eu cred ca omul care stie cum se face o casa, cum se ingrijeste o gradina, cum se coace o paine, cum se creeaza o mica intreprindere, sau cum se face un pui de negot, acela este cu adevarat omul de isprava care nu se poate lasa amagit de fantasme ideologice si vise narcisiste. Grija zilei de maine te face intotdeauna mai destept decat esti. Te invata sa pretuiesti proprietatea,munca si libertatea. Restul sunt bancuri. Bancuri cu bugetari care se cred descendenti de vitza nobila si rasfatati ai gratiei divine. Noua nu ne plac bugetarii. Si nu avem incredere catusi de putin in atasamentul lor pentru valorile dreptei conservatoare.

    4. Iubim adevarul nu pentru a produce dovezi ci pentru ca prin constitutia noastra de fii ai lui Dumnezeu prin Botez nu putem trai decat liberi.
    Minciuna nu este reprezentata numai de nerecunoasterea complicitatii noastre cu raul. Minciuna este si modul de a fi al omului autonom. Omul care n-are nevoie de Dumnezeu.

    5. Gasim printre teoriile revolutionarilor marxisti din veacul al XIX-lea tentative de nihilism explicit. Poate si la revolutionarii care au pus marxismul in practica in sec. XX asasinand un sfert din populatia crestina a Europei rasaritene. Eu ma intreb cine Doamne iarta-ma ii citeste pe acesti estropiati!
    Daca cineva ar vrea sa insinueze ca exista semn de egalitate intre ideologia revolutionara a stangii marxiste si Islam, atunci ii raspundem acestuia ca urmareste sa ne jigneasca inteligenta. Nicio credinta revelata nu impinge umanitatea catre neant;

    6. Viata intelectuala este guvernata de o ierarhie stricta. Mda, cum sa nu! Daca ar fi sa ne luam dupa aceasta afirmatie, si mai cu seama dupa substratul ei, am declara fara teama de a gresi ca domnii Razvan Codrescu si Sorin Dumitrescu sunt niste baieti care gandesc numai atunci cand joaca „fazan”(jocul copilariei noastre);

    7. Omul obisnuit, absolvent de liceu de mate-fizica si de facultate tehnica, nu poate fi considerat intelectual. Poate avea cel mult obsesii ortodoxiste cu veleitati intelectuale…
    Intlectualii la cred ca faceti referire au fost ticalosi de’a’dreptul. Impostura e parfum…

    8. Domnule profesor, cu riscul de fi acuzati de misoginism, va marturisim ca noi, romanii, si rasaritenii in general, nu avem pe placa memoriala a filosofilor nume de femei. Trebuie sa recunoastem ca modernitatea ne-a cam luat prin surprindere;

    9. Dincolo de galceava filosofilor,exista faptele omului; ele sunt caracterizate de o obiectivitate irefutabila;

    10. Convingerea religioasa este adevarul ultim despre si pentru fiecare dintre noi. Credinta filosofica nu poate inlocui si nici macar rivaliza cu epifania-adevarul revelat. Dumnezeu este Persoana,Trinitate si Dragoste. Mai presus de convingeri filosofice si religioase ramane sensul fundamental pe care il are viata oricarui om: unirea cu Dumnezeu. Afirmatia dumneavoastra,domnule profesor Tismaneanu, cocheteaza cu cripto-arianismul.

    11. Eu, unul, n-am deslusit sensul acestei afirmatii.

    12. Nu faptele noastre ne salveaza fiinta, domnule profesor. Izbavirea ne este data prin Iertare, „caci sfarsitul Legii este Hristos, spre dreptate tot celui ce crede”(Rom. 10.4). Binele nu vine niciodata prin propria vointa si nici nu este cunoscut aici si acum. Oricat de indreptatiti am fi prin faptele noastre, suntem supusi Legii si,prin Lege, pacatului(Rom. 7.7-10). Numai „daca ucideti cu Duhul faptele trupului, veti fi vii”, ne invata Apostolul.

    PS.
    Mi-am permis toate aceste observatii ce vin din sfera teologiei, deoarece eu am interpretat rostul articolului dvs. ca fiind acela specific unui act de prozelitism.

    8.

    6.

  2. Prozelitism ???!!!
    Daca intrebuintati termenul in sensul de „propaganda”, la ce anume ar putea sa faca propaganda d-l profesor Tismaneanu ?
    Daca am inteles eu bine, articolul e o evocare nostalgica a lumii interbelice, o lume a respectului, a politetii, a bunei cresteri, a valorilor, a libertatii si a democratiei.
    Daca admitem ca d-l profesor vrea sa converteasca oamenii la politete si civilitate, atunci da, e un act de prozelitism, vizibil de altfel si in felul plin de bun simt in care le raspunde intotdeauna cititorilor. (Uneori chiar imi doresc ca acestia sa se „molipseasca” de la domnia sa).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

De ce e Bucureştiul altfel

Capitala României e cea mai mică (spaţial) metropolă importantă din regiune: oraşul se termină imediat după blocuri. Limitarea extremă crează probleme importante...

Ce-i de înţeles când se votează în municipiu USR-Plus iar în sat un primar PSD mort. Lecţii pentru 6 decembrie

Dincolo de anecdotică, alegerile locale aveau de răspuns la două mari întrebări, decisive şi pentru parlamentarele din 6 decembrie. Prima: mai persistă...

What is next sau cum să citim rezultatul alegerilor locale prin ceața declarațiilor politicienilor?

Votul e adesea pasiune, rareori rațiune. Cel de ieri a fost un amestec destul de echilibrat de rațiune și pasiune.

Cum se face că PSD a crescut în București de la 17% (Europarlamentare) la 32% (locale), devenind primul partid?

Explicația trebuie căutată (nu exclusiv) în caracteristicile celor două tipuri de alegeri. La alegerile pentru Parlamentul European avem de-a...

Europenii nu sunt îngrijorați de încălzirea globală antropogenă. Realism climatic sau socialism climatic?

Cu câteva zile în urmă, IZA – Institute of Labor Economics din Bonn a publicat un studiu de 47 pagini, intitulat Sunt...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.