miercuri, ianuarie 27, 2021

TREI ÎNTREBĂRI. Nasterea prin cezariana a Europei bugetare.

  1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

Am tot cantarit si nu reusesc sa departajez cele doua consecinte majore ale Covid 19 care ar trebui sa iasa din culise si sa intre in scena evenimentelor cu implicatii majore:

  • N-a picat Netul! Virusul a dat nastere Omului Digital si a impins o parte insemnata a activitatii umane in virtual. Faptul ca infrastructurile care sustin continentul digital au facut fata cererii uriase aparute peste noapte ma face sa dau jos palaria in fata inginerilor (4,57 miliarde de internauti, 3,81 miliarde de utilizatori de social media pe mobil). Crizele sunt in general catalizatori ai schimbarii insa nu cred ca am vazut vreodata atata distrugere creatoare precum cea care vine peste noi. Domenii intregi sunt ori maturate ori translatate, cu insemnate implicatii politice si societale. Nu cred ca exagerez cand ma gandesc la doua specii umane distincte: Homo Sapiens si Homo Digitalus, cel din urma cu certificat de nastere in martie 2020;
  • Nasterea prin cezariana a Europei bugetare. Europa e o constructie care avanseaza exclusiv ca urmare a suturilor in spate. 750 de miliarde  de euro (= 5 ani de buget european, 3.5*PIBul Romaniei) pusi la bataie, la comun, pentru a anima continentul in anii ce vin. Singura entitate federala fara datorie publica (=credinta in viitor) a decis sa lase timiditatea la o parte si sa se arate in lume. Daca mediocrii lideri nationali ar mai si sti ce sa faca cu fondurile respective, poate ca cea mai mare si mai puternica economie din lume si-ar regasi rangul. Solutia la iesirea din criza e mai multa Europa si nu mai multa gargara nationalista.

2. Care este cea mai interesanta idee a anului 2020?

Capitalism, Alone – Branko Milanovic. O poveste fascinanta despre capitalismul de azi cu tenta liberala (cel american) si politica (cel chinez) care domina lumea fara rival. O carte in care m-am certat cu autorul in multe locuri. Ce bucurie sa poti dialoga in contradictoriu cu un interlocutor minunat, fie el si virtual.

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveti pentru viitorul Românei si cea mai mare speranta? 

Exista patru Romanii: o Romanie privata care face business pe bune si e conectata la fluxul mondial, una a baietilor destepti conectati la bugetul de stat, una rurala ori a oraselor mici si una in diaspora. Imi e tare frica pentru cele doua Romanii pe care le pretuiesc cel mai mult. Romania privata va resimti consecintele cutremurelor economice de la nivel mondial. E prinsa in mijlocul unor gigantice supply chains care sunt remodelate acum si se pot rupe oricand. Orice spatiu lasat liber va fi ocupat de capitalismul de cumetrie. Diaspora reprezinta cel mai mare investitor strain in Romania. Pana cand politicile publice vor ajunge la sat, ea este cea care sustine fluxul economic al Romaniei rurale si o parte insemnata din trezoreria urbanului. Contractia economiilor occidentale poate avea efect de domino acasa.

Paradoxal, tocmai aceasta distrugere creatoare fara precedent care impinge lumea in digital poate fi o sansa uriasa pentru Romania privata care dispune de resurse umane excelente. Romanii talentati care vor propune serviciile viitorului pot fi printre marii castigatori ai mutatiilor actuale.

Distribuie acest articol

17 COMENTARII

  1. De acord cu:
    …”… Romania privata care dispune de resurse umane excelente. .. „….

    Expansiunea politică, economică și militară agresivă practicată de China comunistă a lui Xi Jiping va trebui îngrădită așa cum s-a întâmplat cu URSS/ Pactul de la Varșovia. Drumul de mătase chinez e o formulă mult prea mincinoasa că să fie trecută cu vederea de Alianța Transatlantică NATO/SUA-UE-UK.
    Candidatul CDU Friedrich Merz pentru postul dublu Vorsitzender/CDU și cancelar german 2022-2026 s-a exprimat 8.01.2021 la TV Phoenix foarte clar: firmele germane trebuie să se retragă treptat din China, înainte ca China să oblige firmele străine la această retragere în momentul când conducătorul comunist chinez Xi Jiping crede că nu mai are nevoie de transfer tehnologic din vest. Candidatul CDU Friedrich Merz cere o alianță transatlantică puternică cu o strategie globală proprie care contracarează expansiunea comunistă chineză a lui Xi Jiping. E mai aproape de dorința Președintelui francez E. Macron în privința „suveranitate pentru UE”, dar cu accent contra Chinei și nu împotriva SUA.

    Economic deocamdată regiunea din Pacific cu Japonia, Coreea de Sud și China sprijină economia în UE. Landul Baden Württemberg/RFG are export „global” (265.000 someri în comparație cu Austria și 500.000 someri, deci 4,2 % în comparație cu peste 9 %) și simte mai puțin recesiunea din UE.

    Italia e problema europeană (135 % BIP azi, creste la 150% BIP datorii de stat). Falimentul financiar al statului italian e numai amânată, nu e rezolvată. Penionarii din Olanda, Suedia, Danemarca, Ţările Baltice, Austria etc nu vor plăti pensiile (mari ale pensionarilor mai tineri) din Italia, Portugalia, Grecia, Franța etc.
    Conflictele de interese sunt starea normală în democrație. Pretenția Franței („whatever it takes“, M. Draghi la BCE) de a decide la Paris ce se execută la Brussels/UE (și la BCE, doamna Lagarde) nu mai e acceptată la Varșovia, Budapesta, Praga etc. Declarațile festive ale Comisiei si din PE in privința „solidarității UE” sunt „forma fără fond”?

    RFG are 2022 un nou cancelar, Franța un nou sau vechi Președinte.
    Nu există o alternativă practicabilă pentru rolul „conducător” al Franței în UE.
    UE nu e în pericol, se transformă.

    • Se transforma in ce ? Italia daca continua va fi a chinezilor, este deja mult prea mult infliltrata asa cum si alte tari din Europa cauta apropierea de China din lipsa alternativelor europene, a birocratiei sufocante de la Bruxelles, de impunerea a tot mai multe oprelisti de tot felul.

      • Viteza cu care China comunistă a reușit în timp record de 30 de ani să reorganizeze economia și exportul e o surpriză. De la mizerie și foame s-a ajuns la sărăcie și apoi la bunăstere pentru sute de milioane de chinezi. Azi sunt mulți miliardari și milionari în China, și aici o apropiere de SUA.
        China a devenit un partener economic important și un concurent politic pentru occident. Mai grav e agresiunea lui Xi Jiping și ambițile militare ale Chinei comuniste de azi (Taiwan).
        Exportul RFG în China de 96 miliarde Euro pe an în raport cu 1.300 miliarde export german arată că nu e o dependență exagerată. La fel Italia și UE nu exportă în proporție prea îngrijorătoare în China. Import-Export cu China e o realitate care sprijină azi relansarea economică în RFG și UE. Comerțul nu e problema. Comunismul agresiv politic, economic și militar al lui Xi Jiping devine din ce în ce mai mult un pericol pentru occident.
        Numărul angajaților UE în ansamblu la Brussels e mult mai mic decât administrația marilor metrople în UE, sunt mai puțini în Brussels pentru UE decât angajați în administrația Bucureștiului. Atât cea ce privește „birocrația” UE.
        Toate decizile în UE se iau în „unanimitate de voturi” în consiliile ministeriale. Deci de 27 de ori DA de la statele „naționale” și 1 vot Da de la PE. Comisia are rol executiv și propune. Deciziile se iau în statele partenere UE.
        Reglementările pentru Piața comună și Uniunea Vamală, deci pentru partenerii în UE sunt norme proprii, nu vin din China sau SUA. Prefer norme europene.

        • Pt mine nu este o surpriza, fara aportul technologic occidental China fiind acum undeva putin peste nivelul de pe vremea lui Mao iar la Bruxelles avem o armata de ca. 25000 de oameni pe langa peste 1000 de de lobbyisti.
          Comunismul batal focu, occidentalii nu s-au lecuit, Europa occidentala profund socialista nu are probleme cu China

          • Din păcate la UE/Brussels sunt mult mai mulți lobyisti, peste 15.000- 25.000. Ei influențează enorm de mult propunerile Comisiei. REACH, reglementările pentru toxitatea produsleor chimice nu conține practic nimic. Pentru cei sceptici în direcția UE/Brussels exemplul lobiyismului industriei chimice e un exemplu grăitor.
            Comerțul cu China nu a fost o problemă până la Xi Jiping. Agresiunea Chinei de azi va fi stopată și tratată cum a fost cu URSS/Pactul de la Varșovia. Războiul rece de azi e între SUA/NATO + UE și China comunistă.
            UE nu e în nici un caz „socialistă”. Intreprinderile private sunt baza economică în proporție de 90%. In PE creștin-democrații PP au majoritatea parlamentarilor. Cei de „stânga” împreună cu socialdemocrații (socialiști în Portugalia, Spania, Italia, Franța) sunt în număr mai mic. E necesar de PP + liberali + ecologiști și socialdemocrați pentru a avea o majoritate sigură la voturi. Urmează acum aproparea tratatului UK BREXIT de 1.250 pagini în PE, deci un DA, după ce 27 de state „naționale” au votat 2020 în Decembrie cu DA.

  2. De homo digitalus cum il numiti ar trebui sa ne fie mai multa teama decat sa-l ridicam in slavi pt ca poate fi sfarsitul speciei daca il lasam de capul sau.
    „Viitorul este extrem de infricosator si pentru umanitate rau” o spune Steve Wozniak cel care alaturi de Steve Jobs au inventat smartphonul si au reusit ca Fa. Apple sa devina una dintre cele mai profitabile din lume.
    Distrugerea creatoare pusa in discutie de Joseph Alois Schumpeter la inceputul sec. 20 acum intradevar devine realitate datorita noilor technolgii si cum bine spuneti, „matura” cele consacrate si pana acum funtionale.
    Daca pana acum disruptiile produse de dezvoltarea technolgica au condus intradevar la progres, dezvoltare si multa bunastare pt miliarde de oameni , de data acesta insa trebuie sa ne intrebam cu multa seriozitate si responsabilitate daca ce va urma in urma digitalizarii, a preluari de inteligenta artificiala a multor activitati omenesti incl. pana la uciderea autonoma, technic fiind deja astazi posibil insa nepermis de lege , va fi intradevar inspre folosul general al omenirii.
    De ce vorbiti mai sus sunt aparatente pozitive, sunt cele provoaca un anumit confort al vietii cotidiene totodata complicand-o extrem de mult pt foarte multi oameni.
    In urma evenimentelor recente din SUA putem spune ca digitalizarea scapata de sub control pune in pericol insasi bazele democratiilor asa cum le cunoastem, unul dintre scopurile digitalizarii fiind controlul total asupra individului atat de industria privata cat si de stat.
    Cei 70 de milioane de americani care l-au votat pe Trump, aparitia AUR in Romania, alte curente traditionaliste si conservatoare, este frica difiuza in fata viitorului necunoscut ?
    Vietele noastre sunt reglementate pana in cele mai mici detalii, in internet exista aproape libertate totala cu exceptia tarilor in care statul a preluat controlul.
    Libertatile digitalizarii nu sunt decat intr-o masura foarte redusa regelmentate prin legi, exista incercari mai ales in Europa, in SUA inexistent iar in Asia e alta poveste. #
    Nu exista nici o legislatie digitala asa cum nu exista un internet public controlat de altcineva decat firme si concerne private care nu au alt scop decat sa castige bani in urma modelului de afacere.
    Bil Gates insasi spune . ” Nu inteleg de ce nu sunt mai multi oameni nelinistiti” in fata inteligentei artificiale si a urmarilor, pt ca nu o cunosc din lipsa informatiilor.
    Noile technologii IT sunt cele mai netransparente aplicatii technice, doar un numar redus de oameni avand inca controlul asupra lucrurilor pe care le inventeaza si implementeaza.
    Cunosc utilizatorii a miliarde de telefoane mobile modul lor de functionare, cunosc aplicatiile, care sunt efectele, ce se intampla cu datele culese de la fiecare in parte ? NU si nici nu.i interseaza insa pt concerenele private dar mai ales servicii si armata sunt de valoare inestimabila.
    Intre timp data de baze Apple probabil detine mai multe amprente ale degetelor , Facebook si Twitter mai multe imagini si poze decat NSA, FBI si toata politia americana impreuna, este infiorator sau va este indiferent ? Digitalizarea va fi cel mai mare consumator de energie datorita posibilitatii stocarii „infinite” a datelor si v-ati pus intrebarera masinile electrice si ulterior autonome de cata energie vor avea nevoie ? nu pentru a se putea deplasa de la A la B , aste este partea vanduta noua ca marketing ecologic, este manipulare, va fi nevoie de energie enorma atat pt productie dar mai ales pt stocarea datelor in „cloud” ferme imense de calculatoare care necesita catitati enorme de energie.
    Nu este nici o problema daca date culese de senzori alte dispozitive technice si transmise catre masini care pot prelucra datele in vederea optimizarii de procese economice de productie, servicii si altele sunt inspre binele nostru usurand mult munca, creand acces la servicii, informatie si altele, este progres technologic in sens pozitiv.
    Problema este controlul si dorinta paranoica a obtinerii de date umane, prelucrarera lor
    in scopuri comercialedar mai ales de supraveghere, devenim marfa si parte a sistemelor, cineva din mediul IT spune, omul nu este altceva decat un imens algoritm care trebuie tratat ca atare.
    Ca fapt divers, elevii marinei militare americane invata iar sa manuiasca sextantul, in cazul in care satelitii sunt afectati si comunicatiile intrerupte pt a putea naviga in continuare ca polinezienii acum 2000 de ani in urma, sextatul avand un avantaj, nu poate fi spart de hackeri.
    Si tot ca fapt divers, toate protocoalele sedintelor guvernului german sunt scrise, tiparite pe hartie si trimise analog in archiva secreta a cancelariei, de ce nu prin E-mail ?
    „Inteligenta artificiala poate deveni mai periculoasa decat bomba atomica, ea este cel mai mare risc pt omenire” spuse de nimeni altcineva decat Shane Lang cel care a infiintat firma Deep Mind care se acupa cu invatarea artifciala cu ajutorul masinilor.

  3. Oare cum s-ar simți autorul dacă ar ramine fără nici un fel de venit din cauze externe voinței și competentei sale? Brusc cineva a decis ca meseria/zona ocupaționala a domniei sale trebuie inchisa/suspendata/interzisa. Pe motiv ca pandemie de exemplu (dar puteți inventa orice alt motiv). După 10 luni în limbul șomajului și 10 luni de trimis CV – ul în toate direcțiile, ghinionul face ca domnia sa tot nu are un loc de munca /venit /șanse. Ia sa vedem atunci cum ii mai place „distrugerea creativa” și cit e de incintat de viitorul ala luminos în care totul se digitalizeaza. Ca unora le vine cheful de alte „distrugeri creative” după criza generata de masurile pandemiei.

    • De soferi pt trasport marfa datorat dezvoltarii spectaculose a comertului online va fi nevoie pana si acestia vor fi inlocuiti de drone si masini autonome, daca nu avem grija „distrugerea creativa” ne va termina ca fiinte umane respectiv ne va reduce la ceva cu totul inutil.

    • Exista distrugere creativa productiva si simpla distrugere de valoare, adica exista creare de valoare si extragere de valoare. Unii produc bunuri sau presteaza servicii palpabile, iar altii doar extrag valoare plimband aceste bunuri sau mimand prestarea de servicii. Ultimii sunt mai ales cei din super-umflatul sistemul financiar bancar sau, sa ma ierte autorul, din sistemul de companii de consiliere. Ne putem lipsi de o mare parte din acesti extractori de valoare, asa-zisii Takers, fara ca societatea sa piarda ceva.
      Cand o telefonista care comuta firele intr-o centrala de acum 30 ani este inlocuita de o tehnologie avansata nu cred ca ne putem plange. Este o schimbare inevitabila. Nu cred ca mai vrea cineva sa astepte 15 min sa i se faca legatura cu Slobozia sau Satu Mare.
      Cand insa o banca ii ia unui roman necajit 5 lei pe luna ca sa-si poata tine un cont in care doar depune bani la care primeste o dobanda ridicula vorbim de simpla extragere de valoare fara nici o distrugere creativa. Tot extragere de valoare fac, cel putin partial, si unele companii de consultanta (KPMG, EY, Deloitte, etc) sfatuind clientii cum sa evite a plati taxe, cum sa ascunda banii prin Caraibe, etc.
      Cand Uber face un programel si ia 25% din valoarea unei curse de transport pe care o transfera intr-un paradis fiscal avem din de-a face cu un simplu extractor. Si sirul lor e lung.

      • O mare parte din concernele digitale sunt extractori, inca prea putini au observat acest fapt, poate e prea tarziu, „distrugerea creativa” abia inceput, ritmul devine tot mai accelerat, toata lumea vorbeste de digitalizare !!!

  4. Nu pot decat sa sper ca nu v-ati certat cu Branko Milanovic pe o tema similara celei pe care ati abordat-o la punctul 1, al doilea „bullet point”. Care e un fel de shaorma cu de toate, mai putin gustul. Concret:
    a) decretati ca liderii nationali sunt mediocri, desi sunt exact cei care au facut sa va vedeti visele cu ochii;
    b) folositi ciudata constructie „singura entitate federala fara datorie publica (= credinta in viitor)”. Or:
    – b1) UE (care nu e tocmai acelasi lucru cu Europa) NU este o entitate federala
    – b2) echivalenta dintre datoria publica si credinta in viitor e, in cel mai bun caz, o teza copios sub-specificata si era in sarcina Dvs sa incercati sa o explicati; in cel mai rau caz, este o gugumanie absoluta
    c) vi se pare ca 750 mld EUR e o suma colosala, pe care o si exemplificati. Cu:
    – c1) faptul ca reprezinta de 3 ori si jumatate PIB-ul Romaniei; da! si mai reprezinta si de 61 de ori PIB-ul Maltei; iar asta este relevant pentru ca?
    – c2) faptul ca reprezinta de 5 ori bugetul anual al UE; dincolo de imprejurarea ca e o proasta idee sa se compare mere cu pere (cei 750 de mld EUR nu se refera la un singur an), chiar si daca ar fi adaugati unui exercitiu bugetar anual al UE nu ar reprezenta decat vreo 5% din PIB-ul anual al UE. Nu exista pe fata pamantului o „entitate federala” al carei buget sa reprezinte asa de putin – pana si in SUA, unde nu exista o mare pasiune pentru impozite si cheltuieli publice, procentul corespunzator este de macar trei ori mai mare. Deci, ce doreati sa demonstrati, de fapt?

    Mai observ si ca va faceti ecoul unei legende complet nefondate, dar care are viata trainica, precum in general toate ideile gresite, dar care satisfac galeria: „Diaspora reprezinta cel mai mare investitor strain in Romania. […] ea este cea care sustine fluxul economic al Romaniei rurale si o parte insemnata din trezoreria urbanului”. Cu tot respectul, bateti campii cu gratie. Remiterile din exterior nu constituie investitie decat daca sunt… investite. Or, o buna parte din ele sunt pur si simplu cheltuite pentru procurarea de bunuri si servicii. Formula de calcul a PIB (pe utilizari) este: C (consum) + I (investitii) + X( export) – M (import). Asta da si o idee despre cate parale face faimoasa teza a „cresterii prin importuri”. De asemenea, sper ca incercati doar sa fiti poetic cand ati scris despre „fluxul economic al Romaniei rurale” si „trezoreria urbanului”. Pentru ca, altminteri, nu inseamna ceva. Cel mult ridica intrebarea de ce in rural exista „fluxuri economice”, pe cand in urban avem „trezorerie”.

    In fine, corectati-ma daca gresesc, dar reiese din expozeul Dvs ca „cele 4 Romanii” sunt:
    i – privata
    ii – a baietilor destepti
    iii – oarecum legata de supply chains
    iv – dependenta de diaspora, care e un investitor strain
    Tot nu sesizati ridicolul?

    • Cred ca v-ati stropsit cam tare, la limita unui dialog civilizat.
      Remiterile din diaspora merg in consum si apoi, partial, in investitii. Cand le trimit bani fratilor mei ei cumpara paine, lapte sau ciment si termopane si acesti bani devin disponibili furnizorilor de bunuri sau servicii din Romania. Fara aceasta injectie de bani din exterior (Euro sau dolari) aceste companii ar vinde mai putin si nu s-ar putea dezvolta, n-ar putea investi in capacitati noi decat imprumutandu-se din sistemul bancar romanesc care nu este cel mai bland. Daca mergeati in 2019 la Dedeman ati fi putut vedea cati bani erau bagati in economia romaneasca de cei care veneau in vacanta si-si mai adaugau o caramida la o casa noua.

      • OK, m-am lamurit: deci si Dvs, pentru ca trimiteti bani familiei, care ii foloseste ca sa cumpere paine si lapte, sunteti investitor strain. Nu cred ca strapungerile teoretice ocazionate de expozeul dlui Muresan pot merge mai departe de atat, asa ca ma retrag si va las sa perpetuati aproximatiile care fac ca nivelul de cunoastere economica in Romania sa fie atat de ridicat.

        A propos, ati remarcat ca la Dedeman si vand si produse importate (si nu in cantitati homeopatice) ?

          • Ar fi realmente dificil, devreme ce nu mai lucrez si nu mai locuiesc in Romania de peste 11 ani (dar, pana la restrictiile recente, ajungeam acasa cam o data pe luna). Si trimit bani intr-unul sau doua conturi bancare romanesti in fiecare luna. Doar ca nu mi se pare ca asta inseamna ca fac parte din „diaspora”, ca ipso facto sunt mai cu mot decat compatriotii care locuiesc in Romania si ca sunt „investitor strain”.
            Sugestia Dvs ca salariile bugetarilor din Romania sunt platite, in parte, din remiterile din exterior nu este eronata cata vreme nu pretindeti ca aceste remiteri constituie o sursa semnificativa de venit la bugetul consolidat. Dar deja ati schimbat tema, pentru ca „investitia in economie” este un lucru, iar „contributia la buget” este altul (ceea ce valideaza observatia mea anterioara despre aproximatiile in care si autorul, si Dvs va complaceti).
            – In primul caz, orice suma provenita din remiteri si care este utilizata pentru achizitionarea de bunuri/servicii importate are impact neutru (adica zero) pentru economia tarii receptoare; sau, pentru rigoare, doar foarte usor pozitiv, daca admitem ca fara vanzarea de bunuri/servicii importate, ocuparea de forta de munca in comert ar fi (marginal) mai mica;
            – In al doilea caz, exista un impact pozitiv pentru buget, dar care nu trebuie supraestimat: orice se duce in achizitii de bunuri/servicii (indiferent de provenienta) mareste suma colectata prin TVA; dar banuiesc ca si Dvs stiti ca masura in care serviciile de constructie (e.g., casele noi la care care cei „veniti in vacanta” mai adauga cate o caramida, un sac de ciment sau un termopan) sunt fie declarate „in regie proprie”, fie nu sunt declarate deloc – asa ca nu prea „imbogatesc” bugetul. Eventual, pentru constructiile finalizate se va plati impozitul pe cladiri la bugetul local. Toate cele de mai sus, luate impreuna, nu inseamna insa decat cateva picaturi in butoiul bugetar, in niciun caz contributia masiva la bunastarea Romaniei cu care se impauneaza membrii „diasporei” care au cam acelasi nivel de intelegere a economiei precum al Dvs.
            Motivul pentru care mi-am permit sa reactionez la expozeul dlui Muresan nu este acela ca am vazut prea multe aiureli cu pretentii de analiza economica, ci o densitate prea mare a lor (i.e., prea multe in raport cu numarul de cuvinte scrise). In subsidiar, marturisesc!, am facut si tentativa de a semnaliza ca economia, fara a fi o stiinta exacta, nu este totusi poezie, si ca ce se scrie despre ea nu se judeca dupa preferinte estetice, idiosincrazii, idei primite etc. M-am inselat si sper ca mi-am invatat lectia.
            Mult succes „investitiilor” Dvs in Romania si (ca sa citez dintr-un clasic care ne-a parasit de Craciunul 1989) „daca se poate, chiar locul intai”!

  5. „Solutia la iesirea din criza e mai multa Europa si nu mai multa gargara nationalista.” Dimpotriva, solutia este mai putina Europa socialista/progresista si mai multa Europa capitalista apropiata de celelalte mari democratii ale lumii. Omare parte din banii aia care nici macar nu exista acum in realitate, vor proveni din China, cu care Europa va avea un mare si frumos acord, in ciuda avertismentelor venite de la Biden. Nu cred ca modelul european este demn de urmat in aceste zile, iar functionarimea de la Bruxelles nu face decat sa ingreuneze refacerea economica a UE. „Mai putina eurobugetarime” , as spune eu si mai multa eficienta! Apoi, cine va deconta acea suma mirobolanta de 1800 miliarde? Copiii nostri, va spun eu. Ei o vor deconta cu mari sacrificii in viitor, pentru ca Europa se va imprumuta de pe pietele financiare pentru a face rost de bani. Cu o credibilitate zdruncinata de pandemie, de faliile est-vest si de un Brexit aproape dur, credibilitatea Europei in raport cu institutile finaciare ar putea avea de suferit. Solutia: o apropiere din ce in ce mai mare de SUA si aliatii ei strategici.

  6. Eram pro UE pana sa o dea rau de tot in balarii marxo-globaliste cu iz totalitar si tendinte de micromanagement pagubos.
    Incerc sa nu rad cand vad ca 99% din comentatori nu au cunostinte de baza legate de felul in care este creata din click moneda fiat si despre fereastra magica prin care aducem bani din viitor. Au inca imaginea camatarului care vine si iti numara 300 de dolari soiosi. Ii returnezi 500 sau iti rupe piciorul.
    Da, diaspora tine Romania, categoric. Fara banii din diaspora romanii ar duce-o ca in anii 90. Economia reala e inca praf, imi zic prietenii care mai au mici afaceri ca daca vine fiscul e imposibil sa nu iei amenda, tot gasesc ei ceva, asa ca au buget alocat pentru asta!
    solutia, solutia…
    Doar primenirea generatiilor, 3-4, cam asa. Brucan a fost un optimist. Cu masa critica a cetatenilor productivi fugiti peste granita, sa nu va asteptati la nici o ameliorare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Cristian Muresan
Cristian Muresan
Este absolvent al SciencePo şi Ecole des Mines de Paris. Activează în prezent în cadrul unui cabinet de consultanţă în management şi strategie industrială din capitala Franţei.

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Occidentul și Sfânta Imbecilitate

Nu sunt un expert nici în economie și nici în politică, dar unul din lucrurile pe care cred că le înțeleg din...

Democrația este pentru zei. Nu trebuie să ne surprindă faptul că oamenii nu o pot menține

„De ce eșuează democrațiile?” Am auzit această întrebare de multe ori în ultimii ani, în cărți, în paginile de...

Parada dascălilor

Prin 2004 – 2005 mergeam mult pe munte cu un amic care se credea foarte deștept. Poate și era; poate. Eu tot...

Despre ceea ce este firesc și necesar. Cazul Sorin Lavric

Într-o însemnare din ultimul său jurnal publicat (2001-2002), Monica Lovinescu observa una dintre trăsăturile definitorii ale presei autohtone: Ziua și știrea. Nimic...

Când moașa, chirurgul, șamanul și psihiatrul împărtășesc aceleași temeri asupra vaccinului…

”Într-o țară în care prevalența vaccinării este ridicată - scria undeva C.A. Siegrist, un renumit pediatru și vaccinolog elvețian- e dificil să...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.