vineri, martie 29, 2024

Trei întrebări pentru SRI, în „scandalul Bica”

Trei întrebări legitime, după izbucnirea scandalului de corupţie în care e implicat procurorul-şef al DIICOT, Alina Bica. Nu a ştiut SRI despre acest episod din cariera Alinei Bica, înainte de nominalizarea ei pentru această funcţie? A ştiut şi a tăcut? A ştiut şi a atenţionat?

În scandalul provocat de arestarea procurorului-şef al DIICOT, Alina Bica, într-un dosar de mare corupţie, despre rolul SRI se vorbeşte doar în contextul sprijinului pe care l-a acordat DNA. Ca parte a unui rol incontestabil de altfel pe care această instituţie îl joacă, de câţiva ani, pe frontul luptei împotriva marii corupţii.

Nu se vorbeşte, însă, despre modul în care SRI putea opri ajungerea în funcţia de procuror-şef al DIICOT a unui om asupra căruia planau suspiciuni de implicare într-un dosar de mare corupţie. Pentru că faptele pentru care, acum, Alina Bica este arestată într-un dosar al DNA – suspectare de implicare într-un act de retrocedare ilegală de teren, cu un prejudiciu adus statului, estimat la peste 62 de milioane de euro – au fost comise în martie 2011, în perioada în care era secretar de stat la Ministerul Justiţiei. Cu doi ani înainte de numirea ei în funcţia de procuror-şef al DIICOT, adică, în mai 2014. Unde a ajuns în baza propunerii făcute de ministrul Justiţiei – poziţie ocupată interimar, atunci, de premierul Victor Ponta –, cu avizul consultativ al CSM, numirea în funcţie fiind făcută de preşedintele Traian Băsescu. Acesta este momentul în care intervin mari semne de întrebare. Pentru că este vorba despre un om căruia îi fusese conferit un rol major în sistemul de siguranţă naţională. Şi pentru că, în mod normal, nominalizarea pentru o astfel de funcţie trebuie precedată de o verificare minuţioasă.

1. Nu a ştiut SRI despre acest episod din cariera Alinei Bica? Greu de crezut, totuşi, fiind vorba despre un secretar de stat în Ministerul Justiţiei, la vremea respectivă. În plus, SRI a oferit DNA sprijin informativ în această anchetă.

2. A ştiut şi a tăcut SRI? De ce a făcut-o?

3. A ştiut şi a atenţionat SRI? Cui a comunicat faptul că Alina Bica era suspectată a fi parte a unei reţele de corupţie, cu tentacule întinse în lumea politică şi a oamenilor de afaceri? Chiar dacă împotriva Alinei Bica nu existau probe concludente, la vremea respectivă, prezenţa unui singur indiciu care să ducă spre zona penalului ar fi trebuit să împiedice ajungerea ei într-o astfel de funcţie. Această a treia întrebare generează două ipoteze. Fie cel căruia i-a fost comunicată informaţia a ignorat-o. Fie cel căruia i-a fost comunicată a trecut-o sub tăcere – din proprie iniţiativă sau sfătuit –, sperând ca izbucnirea scandalului să-i aducă, prin ricoşeu, un plus de imagine. Dacă ar fi reale, ambele situaţii ar fi extreme de grave, arătând un SRI intrat în jocuri politice.

Oricum, este foarte important să aflăm un răspuns. Pentru că nu vorbim doar despre un om, ci despre imaginea unei structuri de importanţă majoră în sistemul de securitate – şi naţional, şi regional. Deci, despre siguranţă naţională, o problemă ce ne priveşte, indirect, pe toţi. Firesc ar fi ca, în câteva zile, să primim un răspuns din partea Comisie comune permanente pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI. Privind retrospectiv, însă, nu neapărat şi plauzibil.

O situaţie asemănătoare a fost la MAI, în primăvara lui 2009. Când Cornel Şerban, proaspăt numitul şef al structurii de informaţii şi protecţie internă a ministerului, DGIPI, fusese reţinut de DNA, într-un dosar de corupţie, la nicio lună de la numire. Ministrul de atunci, Dan Nica, declara că nu fusese informat înainte despre astfel de „detalii” de către structura care trebuia să i le fi adus la cunoştinţă, DGIPI. Doi ani mai târziu, în primăvara lui 2011, Internele treceau printr-un episod similar. Recent numitul secretar general al MAI, Laurenţiu Mironescu, era ridicat de DNA pentru fapte de corupţie, comise înainte de numirea la MAI. Nu a avut DGIPI informaţii? Le-a avut, dar a tăcut? A ştiut, a anun­ţat, dar nu s-a întâmplat nimic? Nu a fost în regulă, oricum. Cu toate acestea, nu am auzit miniştrii de Interne cerând şi făcând apoi public un punct de vedere al DGIPI – ai cărui şefi nu au fost niciodată admonestaţi public, nici când personaje controversate au ajuns în înalte funcţii din Interne, nici când, sub nasul şi urechile ofiţerilor de informaţii, se formaseră încrengături cu iz mafiot.

Rămâne, deci, de văzut dacă Parlamentul va solicita SRI clarificări. Pentru a a afla dacă a fost vorba despre su­perficialitate sau despre un joc dublu. Cum spuneam, însă, speranţele că vom afla adevărul sunt slabe. Pentru că până acum Parlamentul nu a reuşit sau nu a vrut să se impună în faţa serviciilor de informaţii, dând impresia că, de fapt, nu are niciun control asupra lor. O putere mult prea mare a acestora – indiferent de gradul lor de profesionalism – şi un control, de facto, inexistent din partea societăţii civile reprezintă, însă, o stare de fapt ce ameninţă cu derapaje democratice grave.

Text aparut si in revista 22

Distribuie acest articol

17 COMENTARII

  1. – „numirea ei în funcţia de procuror-şef al DIICOT, adică, în mai 2014”;
    Prin februarie 2014 i se obtineau notele de plata de la un hotel parizian si i se facusera poze :P
    Dece si de cine? Cancan si Click?
    – „2. A ştiut şi a tăcut SRI?” – „To be, or not to be”, sau „aici e acum” :P

    NB,
    presedintele Basescu a spus de citeva ori (citez din memorie): informarile de la servicii pe care le primesc eu, le primeste si primul ministru.
    Adica, daca SRI a informat, se stia la cel mai inalt nivel. De la cel care a propus-o la DIICOT, pina la cel care a numit-o.
    Dar a informat? caci de stiut sigur stia SRI-ul ;)

    • Dacă întrebarea este într-adevăr „a informat? „, atunci poate fi completată cu una suplimentară „pe cine?”. Tot din memorie citez o altă afirmatie a lui Băsescu cum că el e cel mai informat om din România. Exhaustiv așa, nu el și premierul, nu el și șeful Senatului, nici măcar el și șeful SRI.
      Iar dacă SRI n-a dat mai departe informația obținută, mă întreb ce interes ar fi avut să o ascundă?

      • pentru „pac, la Resboiul” atunci cind pica bine.
        Pozele cu Bica si Udrea la Paris au fost scoase la lumina doar dupa intrarea blondei in cursa pentru prezidentiale.
        – facturile de la hotel pentru Bica au fost obtinute prin februarie, ale blondei in septembrie.
        Nu pare suspect?
        Cum spune si @ Bască ilie,
        am cam supraestimat SRI-ul ca pe un Fat Frumos; se pare ca are puroi urit mirositor.

        • Pac la resboiul – pac la resboiul! Dar ce le-ar aduce asta?! Asa, de-un pamplezir?!

          Cat despre suspect, da, pare suspect! La fel de suspect cum si-a amintit blonda de un biletel roz, exact cand Tariceanu n-a vrut fuziunea cu PD.

          Eu n-am crezut sereiul un Fat-Frumos. Dupa ce Mircea fu cooptat intr-o firma ce facea comert cu arme, dupa vorba fratelui prezidel, pentru ca numele sau deschidea diverse usi, sereiul nici macar n-a aflat de celelalte invarteli ale mustacimii sale, care ar fi putut pune in pericol ditamai scaunul prezidetial. Sau o fi aflat si n-a dat mai departe?! oops!

    • ” caci de stiut sigur stia SRI-ul ” – victor L, va inteleg dorinta de a considera ca „serviciile” functioneaza conform definitiei lor subintelese, adica in mod secret; ca sunt informate de tot ce misca in Ro, si ca „scaparile” lor s-ar datora vreunor conspiratii secrete si impenetrabile ;) …DAR s-ar puteaca situatia sa fie un pic mai simpla : sa fie doar o banda de incompetenti!

  2. DNA e doar sectia penala a SRI… serviciul livreaza informatia iar apoi Kovesi le face automat dosarul, bazat pe aceste informatii, si ii executa..
    Iar cum toti sunt corupti e mereu la discretia SRI pe cine/cand/daca executa in functie de momentul si interesul politic.

  3. Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, 26 nov. 2014.

    „Deși există o percepție referitoare la creșterea implicării SRI în activitatea DNA, am constatat că în acest an doar 17% din dosarele înregistrate au avut la bază o sesizare din oficiu pe baza informațiilor din mass media, a anchetelor jurnalistice sau primite de la serviciile de informații, spre deosebire de anul 2010, când 19% din dosare au avut la bază această modalitate de sesizare”
    *
    17% dosare instrumentate de DNA în 2014, nu pe baza informaților primite de la SRI, ci de la SRI plus presă, cumulat.
    Propagandiștii aflați în solda SRI, supradotați cu misiunea umflării la ordin – cu pompa de presă- a imaginii acestui serviciu paranormal, au acum un motiv să facă ciocul mai mic de 17 %, ca să mai rămână ceva și pentru recunoașterea contribuției presei la procentajul dosarelor DNA.

    Imaginea falsă, îndopată cu talent reformat în mintea credulilor postdecembriști – Niciun dosar DNA fără contribuția SRI! – are același miros antedecembrist de la cap: „Nici o masă fără pește!”

  4. Mai mult, ieri Dna Udrea a declarat ca a „semnalat colegilor si institutiilor” ca e ceva necurat la ANRP !!
    Care sunt acele INSTITUTII despre care ea vorbeste, ca vad ca nimeni nu-si pune problema, iar Dna Udrea trebuie sa spuna !!!
    Daca nu a vrut sa nominalizeze care sunt colegii din partid si din Guvern, sa spuna atunci caror INSTITUTII le-a „semnalat ” ca se tot vorbeste pe la colturi despre neregulile dela ANRP!!

    „In vremea cand faceam parte din Guvernul Boc, am semnalat si colegilor din partid si institutiilor, ca se vorbeste foarte mult despre faptul ca acolo se intampla fapte de coruptie, legat de presedinta ANRP. Erau lucruri pe care le auzisem”, a precizat Udrea.

    Presedinta PMP a mentionat ca „la vremea aceea, reactia institutiilor si a colegilor a fost ca ea se inseala si ca lucrurile sunt ok”.

    Care INSTITUTII au zis ca e OK ??!!!

  5. La punctul 3,, emiteti doua ipoteze (citez): „Fie cel căruia i-a fost comunicată informaţia a ignorat-o. Fie cel căruia i-a fost comunicată a trecut-o sub tăcere – din proprie iniţiativă sau sfătuit –, sperând ca izbucnirea scandalului să-i aducă, prin ricoşeu, un plus de imagine.”
    Cred ca neglijati inca o ipoteza (cel putin): Alina Bica este/a fost „ofiter acoperit”. :) La atat de putin timp dupa „marturisirea lui Turcescu”, tema nu mai este de interes?… :)

    • Ar fi OK să fi fost ofițer acoperit.
      Alina Bica ar avea ocazia rară, printr-o mică spovedanie, să-l dea în gât pe George Maior- de preferat public, în fața instanței, să audă toată lumea – și astfel să devină Nașa nașului.
      Pedeapsa pentru Alina Bica – fals în declarații (anuale, ca procuror ) și uzul de fals – de până la maximum 5 ani, ar fi neglijabilă în comparație cu abuzul ei în serviciu legat de despăgubiri (plus ar scăpa de altă răspundere penală), însă l-ar boteza pe nașu așa cum se cuvine:

      G Maior și-ar primi partea penală pentru abuz în serviciu contra intereselor publice (de la 3 la 15 ani) și omisiunea sesizării organelor judiciare (max 5 ani), întrucât a ținut ascuns un infractor (magistrat acoperit, incompatibil anticonstituțional și penal) și a optat, în calitate de director SRI, pentru corupția în grup infracțional organizat.

      Funcționarului public cu rang de ministru, G Maior, i-ar prinde la fel de bine propria spovedanie, pentru pedeapsa penală atrăgătoare, în compensație naturală de la fidelitatea față de țară, pentru care a jurat strâmb:
      *
      „Fidelitatea faţă de ţară
      Articolul 54
      (1) Fidelitatea faţă de ţară este sacră.
      (2) Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice, precum şi militarii, răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin şi, în acest scop, vor depune jurământul cerut de lege”.

      • Dacă Alina Bica ar fi (fost) și ne-ar povesti, ar fi suficient să strige public :
        „Sunt/am fost ofițer acoperit, eventual nume de cod „păsărică mută”(-ți cuibul), în slujba a doua la SRI, interzisă de statut, legea penală și Constituție; sper să se autosesizeze DNA-ul și împotriva Nașului nostru, al tuturor infractorilor acoperiți, G. Maior”

  6. SRI nu este un nagician si nici nu este SRIN (cu N de la Nostradamus…).

    In present, probabil ca multi ii aroga o aura de superputere, probabil prin extensia interpretarii fostei (actialei ??!!) Securitati.

    ======

    In plus, intr-o societate in care coruptia devenise structurala, imi e greu sa cred ca exista prea multi oameni nemanjiti.

    Paeafrazez un fost ministru al apararii care, intrebat fiind de ce cad MIG-urile asa de des (era prin anii 90′) dupa o matura chibzuinta a raspuns „Pai MIG-uri avem, MIG-uri cad!”. Ceea ce era logic – in fond nu puteau sa decoleze MIG-uri si sa se prabseasca F-64….

    Ei asa si acum: de ce numim corupti la varf? Pa, daca numai corupti avem… :-))

  7. Trei intrebari si un raspuns: „n-a stiut” De ce ar fi trebuit SRI sa stie de actele de coruptie a Alinei Bica? SRI are alte atributii, toata legatura dintre Bica si SRI pleaca de la speculatia ca SRI ar fi pozat-o la Paris ceea ce oricum n-are legatura cu arestarea ei ulterioara.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Melania Cincea
Melania Cincea
Licenţiată în Jurnalistică, a absolvit două masterate: Managementul instituţiilor mass-media şi Studii Europene Comparate. În presă lucreza din 1995, la TIMPOLIS. Colaboreaza la Revista 22.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro