marți, ianuarie 31, 2023

TREI ÎNTREBĂRI. Urgența adoptării euro

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică?

Bulgaria, care are o istorie și multe caracteristici social-economice asemănătoare cu România, precum și Croația au intrat în iulie 2020 în Sistemul Monetar European II (Exchange Rate Mechanism II – ERM II) – etapă premergătoare adoptării euro. În timpul acesta, România a încetat să mai îndeplinească cele câteva criterii de convergență pe care le-a satisfăcut la un moment dat și a înregistrat o creștere importantă a deficitului bugetar și a datoriei publice. Aceste evoluții diferite au fost puțin discutate în media românească și nu preocupă prea mult opinia publică. Se vădește astfel că societatea românească are un comportament paradoxal: deși se declară proeuropeană, ea nu pune presiune asupra politicienilor și demnitarilor răspunzători de încetinirea mersului pe drumul către civilizația europeană.

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

În ultimele decenii, ideea care a triumfat în literatura și practica economică din țările dezvoltate a fost necesitatea asigurării independenței băncii centrale față de guvern. Ea a fost foarte răspândită în UE, unde independența Băncii Centrale Europene a fost înscrisă în tratate ca o cerință a realizării Uniunii Economice și Monetare. Această concepție s-a schimbat însă ca urmare a crizei financiare globale din 2008-2009 și mai ales a crizei sanitare din 2020, care au arătat că, în mod direct sau indirect, băncile centrale și statele sunt interdependente. Ca urmare, în literatura și presa economică au apărut numeroase lucrări și articole în care autorii, unii dintre ei prestigioși, au pledat pentru finanțarea statelor de către băncile centrale (aici). Și, de fapt, principalele bănci centrale ale lumii și-au redus rata dobânzii de politică monetară și au lansat ample programe de cumpărare de titluri de stat.

Asumarea de către băncile centrale a acestui rol nou nu a pus probleme prea mari în SUA, Marea Britanie și Japonia, în care independența băncii centrale nu este prevăzută în textele de lege. Spre deosebire de acestea, problema constituie un factor de divizare în zona euro. Deoarece nu are un real buget de intervenție conjuncturală, zona euro depinde, cel puțin deocamdată, de Banca Centrală Europeană pentru a atenua efectele crizei sanitare, îndeosebi în țările cele mai vulnerabile. Însă, această situație este în contradicție atât cu tratatele UE, cât și cu legislația germană, ceea ce a dat naștere, printre altele, unui grav contencios în fața Curții Constituționale Germane de la Karlsruhe. Se vede astfel că o uniune monetară nu este suficientă și că este necesară o uniune politică. Dincolo de aceasta, se pune întrebarea dacă independența băncii centrale a fost doar un mit, care, la fel ca celelalte mituri, are un timp caracteristic, care acum este pe sfârșit.

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveti pentru viitorul Românei și cea mai mare speranță?

Economia României se află prinsă între populismul guvernanților și rapacitatea vânătorilor de rente, ceea ce face ca incertitudinea cu privire la evoluția sa viitoare să fie foarte mare. Se poate totuși presupune că deficitul bugetar și datoria publică vor crește semnificativ, deoarece cheltuielile publice necesare pentru combaterea pandemiei se vor adauga la derapajele fiscale din trecut. Ca urmare, este de așteptat că vor exista puternice presiuni inflaționiste, cărora nu este sigur dacă Banca Națională le va rezista. „Inflația este întotdeauna și pretutindeni un fenomen monetar, în sensul că este și poate fi produsă numai de o creștere a cantității de bani mai rapidă decât a producției” a scris Milton Friedman în 1970 (The CounterRevolution in Monetary Theory). Aceasta nu înseamnă însă că inflația este exlusiv un fenomen monetar.

După părerea mea, în condițiile social-economice și politice actuale din România, singura modalitate de a evita resurgența inflației este urgentarea adoptării euro. Am analizat în mai multe articole apărute pe platforma contributors.ro avantajele și costurile introducerii monedei europene (aici, aici și aici), iar ca urmare nu voi insista asupra acestui subiect. Voi spune doar că oricât de dificil ar părea atingerea acestui obiectiv, sarcina este foarte mult ușurată de infuzia de capital generată de programul european „NextGeneration EU”, care constituie cel mai important sprijin financiar din partea străinătății de care România a beneficiat vreodată în istoria sa. De aceea, așa cum sună un un binecunoscut vers din imnul nostru național: „Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume…”.

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. Cunoaștem condițile de adrerare de azi la moneda Euro. Azi nu sunt indeplinite. Noul guvern are de administrat azi dubla criză, cea din cauza pandemiei și cea economică cu recesiune în UE. Un mandat de 4 ani nu e deajuns pentru a adera la Euro.

    ..”… este urgentarea adoptării euro. Am analizat în mai multe articole apărute pe platforma contributors.ro avantajele și costurile introducerii monedei europene.. „ ….

    Nu știm care vor fi condițiile din partea Zonei Euro pentru aderare peste 5 ani. Cea ce se poate formula acum sunt problemele de rezolvat 2021-2025 și pregătirile pentru perioada după 2025, pentru a intra în rândul candidaților de atunci pentru Zona Euro.
    Romania are de ales între intergrarea euroatlantica și izolaționismul naționalist propagat de opziția PSD/AUR din Parlamentul de la București.

    …” … societatea românească are un comportament paradoxal: deși se declară proeuropeană, ea nu pune presiune asupra politicienilor și demnitarilor răspunzători de încetinirea mersului pe drumul către civilizația europeană. … „ ……

    Care UE ne dorim?
    România nu e în Euro și Schengen.
    Nimic nu e bătut în piatră în România și UE.
    Încercare și eroare….
    Viitorul e deschis în România și UE.

  2. „…singura modalitate de a evita resurgența inflației este urgentarea adoptării euro”

    Aș îndrăzni, cu permisiunea autorului articolului, să detaliez puțin mesajul domniei-sale, spunând că o modalitate determinantă de evitare a creșterii din nou a ratei inflației în țara noastră este aplicarea unor politici economice adecvate, în cadrul cărora un loc esențial îl are adoptarea monedei comune europene EURO.

    De ce mi-am permis precizarea? Pentru că politicile publice care presupun numiri în funcții administrative esențiale pentru economie (dar nu numai), bazate pe criterii politice și nu exclusiv meritocratice nu pot avea – după cum arată istoria României din ultimii 31 de ani – efecte pozitive asupra economiei. Nici vorbă despre adoptarea EURO !

    Exemplul recent de la Apele Române este cât se poate de elocvent. https://recorder.ro/singur-impotriva-partidului-copile-nu-te-pune-cu-ei-ca-te-vor-face-praf/

  3. Nu „societatea romaneasca are un comportament paradoxal” ci politicienii, unii prosti si inconstienti, altii lacomi, imorali, in slujba unor forte straine !
    Ce ziceti de pretentia lui Citu da a participa la sedintele BNR privind politica monetara ?
    Curat independenta !? Asa vrea Citu … dar nu cred ca ideea putea veni din capul lui !?

    • @ dorin valeriu 24/12/2020 At 18:32
      Noroc cu Iohannis l-a numit pe Catu in functia de prim-ministru, altfel se auto-baga in sedintele BNR si – cine stie – ne baga in zona euro, volens-non-volens!

    • @dorin valeriu _ „Ce ziceti de pretentia lui Citu da a participa la sedintele BNR privind politica monetara ?”

      Aceasta este una dintre vulnerabilitățile importante ale României, cu dl Florin Cîțu în funcția de prim-ministru, de care m-am temut încă de la desemnarea dânsului!

      Domnii Lucian Isar și Florin Cîțu sunt personaje din „povestea cu iepurașul din desene animate, care merge pe o crenguță până se termină crenguța și mai face apoi vreo 10 pași”, privind atacul speculativ asupra leului din anul 2008, spusă de dl Mugur Isărescu.

      Pe cei doi i-a costat funcțiile din sistemul bancar și nu l-au iertat niciodată pe Guvernator, dl F Cîțu atacându-l adesea și – după cum s-a spus în presă – urmărind până astăzi să-l înlăture din funcția pe care a dorit să o ocupe domnia-sa însuși.

      Sper ca Președintele Republicii să țină în frâu ambițiile d-lui F Cîțu de a controla Banca Nașională și pe dl M Isărescu, pentru că, avand susținerea majorității parlamentare (dar și a PSD, în această privință), mă aștept la abuzuri inepte din categoria C Ștefănescu – E Nicolicea – Ș Nicolae la adresa Băncii Centrale a României.

    • pai cum ar fi fost sa participe BNR-ul la sedintele de guvern ?
      daca dl.Citu simte nevoia sa ia notite de la sedintele BNR asta „afecteaza” mai degraba independenta guvernului in raport cu BNR :) ; nu neaparat si invers;
      cand e de rau si cand e de bine ?

  4. Moneda EURO si Schenghen e un indicator ca functionam cat de cat la parametrii spatiului EURO, pana atunci nu putem zice ca suntem europeni.

    Nu suntem asa de tari ca marea britanie sau elvetia sa tragem mare profit din moneda proprie. As putea spune ca ne-a facut mult mai mult rau decat bine, a perpetuat sistemul politic existent in loc sa faca reforma.

    Ar trebui sa fie obiectivul 0 al tuturor intrarea in EURO, schenghen.

  5. Nu numai Romania a lasat-o mai moale cu aderenta la Euro Zone. Ungaria si Polonia sunt in aceiași barca, in parte din motive politice si nu de atingerea criteriilor de convergenta economica.
    Domnul Dăianu spunea acum vreo 3 ani ca pentru Romania aderarea nu este o chestiune de daca, ci de cand si in ce condiții si ca s-ar putea sa intram când nu îndeplinim toate condițiile, ci aproximativ 75% din ele.
    Exista la ora asta in Europa de W un curent de gândire care susține ca nu este absolut necesar ca aceste condiții sa fie îndeplinițe de la inceput pentru ca dupa intrare este practic imposibil sa nu se faca alinierea. Exist insa numeroase studii care probeaza contrariul. O problema serioasă este cea a moral hazard, a riscului ca o tara intrată sa nu respecte angajamentele luate si a insuficientei masurilor punitive pentru a o forta.
    Din punctul de vedere al intereselor României trebuie spus ca exista numeroase analize despre riscurile aderarii fara a fi gata (a se vedea cazul Greciei).

  6. @Cinicul _ „…a se vedea cazul Greciei”

    Întocmai. Faptul ca aparține Eurozonei a salvat-o din situatia catastrofala in care au dus-o politicienii iresponsabili.

    Doar ca dl D Daianu este mai apropiat ideologic de partidul d-lui Tsipeas decat de cel al d-nei M Thactcher.

    • Nu cred ca putem raspunde cu fermitate la ce s-ar fi intamplat daca…
      Eu sunt un mare eurofil dar nu pot sa nu observ ca economiile slabe sunt foarte vulnerabile la integrarea intr-un sistem monetar asupra caruia nu au nici un control. Incapacitatea de a devaloriza moneda este un mare handicap pentru economii firave. Exemplul Italiei spune multe.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Silviu Cerna
Silviu Cerna este profesor emerit de ‘’Economie monetară’’ la Facultatea de Economie şi de Adminstrare a Afacerilor a Universităţii de Vest din Timişoara. Este autor a numeroase lucrări în care tratează rolul băncilor centrale în economiile contemporane, obiectivele şi instrumentele politicii monetare, factorii determinanţi ai cursurilor valutare, uniunile monetare etc. Cartea Teoria zonelor monetare optime a primit premiul Academiei Române „Victor Slăvescu” (2006), iar, mai recent (2015), cartea Politica monetară a fost distinsă cu premiul ’’Eugeniu Carada’’ al Academiei Române şi Marii Loje Naţionale a României. În perioada 1992-2009, a fost membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României.

Carti noi

 

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade din patrimoniul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române”, care va putea fi vizitată între 26 ianuarie și 13 martie 2023 la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din strada Nicolae Crețulescu nr. 8. Află mai multe

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro