vineri, martie 29, 2024

Treizeci de ani de boală

În aceste zile celebrăm treizeci de ani de boală într-un mare salon de reanimare numit România.

Au trecut deja 30 de ani de când țara promisă celor care au murit pentru ea în decembrie 1989 întârzie să apară pe hartă.

În acele cumplite zile de iarnă și ger, românii și-au dorit prioritar să locuiască într-o țară liberă și prosperă, cu sistem meritocratic și șanse pentru cei buni. Am eșuat în încercarea de a construi această țară în ultimii 30 de ani. Am construit o țară liberă în care valoarea supremă a libertății este călcată sistematic în picioare de către cei care dețin puterea și controlează sistemul. Am lăsat România în noroaiele și cocioabele comuniste – o România săracă și agrară, care începe odată cu primul rând de case de la marginea drumurilor potemkiniste. Sate întregi fără curent electric în secolul 21, fără drumuri asfaltate, cu sute și mii de clădiri dărăpănate, cu cerșetori, ruine și infrastructuri devastate – aceasta este țara în care locuiesc românii, cea mai mare parte a lor. Românii au găsit libertatea în Europa și au construit acolo; libertatea de a părăsi țara a fost singura valoare autentică pe care au folosit-o românii cu adevărat și plenar în aceste trei decenii. Nu au putut / nu am putut să construim Europa acasă la noi – aceasta este eșecul simbolic al primelor trei decenii de viață liberă.

Între timp, în țară, am înlocuit un sistem clientelar cu altul, cu altele – circuitul valorii în spațiul public rămâne pe Dâmbovița o utopie celestă. Am construit iluzii peste iluzii, speranțe peste speranțe, dar sistemul de promovare în funcții și de evoluție în carieră a rămas la fel de bolnav ca și sub țarii comuniști: apartenența la clici, favoritismele, servilismul, mita etc. Neputința de a construi un sistem meritocratic – în cancelarii, aule academice, spitale, săli de teatru, palate etc. – rămâne cea mai mare deziluzie a acestor ani, cea mai mare trădare față de cei care au sperat că prin moartea lor vor transforma țara în pământul făgăduinței (pe care îl vor fi văzut ultimul ochii lor înainte de a se închide).

Cea mai frumoasă Românie dintre toate cele posibile locuiește în privirea din urmă a ochilor celor care mor pentru ea. Față de aceasta, România noastră reală este un rebut și deopotrivă o trădare. Am avut totul la îndemână pentru a construi țara pe care au visat-o morții noștri din decembrie: setea de libertate, sacrificiul lor, entuziasmul începuturilor, liniștea geopolitică, prieteni reali în Europa, consensul integrării europene și deopotrivă norocul ei, modele publice, Casa Regală, redescoperirea istoriei, rezistența din munți, eroii din temnițe etc. Ne-am bătut joc de acest noroc. I-am lăsat pe nepoții călăilor să măcelărească cinic visul morților noștri din decembrie. Îi lăsăm și acum.

Am trăit treizeci de ani de boală, într-un (mare) salon de reanimare, așteptând miracole și medici, taumaturgi și șamani, intervenții divine și magi. Pe cei care ne-ar fi putut vindeca i-am alungat din țară sau i-am ucis. Pe Regele Mihai l-am întors de la mormintele strămoșilor; am lăsat minerii de pe Jiu “să cultive flori” în centrul Bucureștiului; n-am găsit puterea de a aplica Punctul 8 de la Timișoara, de a epura spațiul public de pigmei și circari; nu am făcut acestei țări minima dreptate de care avea nevoie ca aerul pentru a putea construi: nu ne-am despărțit de comunism decât formal, târziu și neconvingător; nu am creat spații pentru politici noi, pentru oameni noi, pentru modele; nu am penalizat călăii și torționarii părinților noștri; nu ne-am atrofiat metehnele de a ne plăti cariere, slujbe, de a aștepta rânduieli, de a crea ciocoi.

Am distrus machiavelic (sau am fost complici moral la distrugere) resursele noastre istorice – satul, școala, morala publică. Din pepinieră pentru performanță spirituală și creuzet etic, satul românesc a devenit o ruină: părăsit de boierii de pe Dâmbovița, depopulat de eroi, claustrat în izolări, spațiu de naufragiu pentru pensionarii expulzați de la bloc; satul românesc nu mai produce modele, nu mai produce etici, nu mai produce epici, nu mai produce caractere, nu mai produce eroi. O ruină geamănă pare a ne fi devenit școala: școala românească nu mai produce modele, nu mai produce etici, nu mai produce epici, nu mai produce caractere, nu mai produce eroi.

Din salonul de reanimare nu am ieșit decât spre a pleca departe sau de tot.

Astăzi, la treizeci de ani de boală, ne-am obișnuit cu saloanele. Ne autogenerăm hemoragii; de exemplu, hemoragia care ne va fi și fatală, cândva – fuga colectivă a valorilor din această țară, exodul colectiv, exilul în Europa. Din această hemoragie nu cred că vom mai ieși vreodată teferi sau vii (decât dacă ne-am crea totuși rapid – ceea ce pare utopic acum – leacul miraculos).

Ispita de a construi aici o țară așa cum au visat-o cei care au murit pentru ea, în decembrie 1989 și mereu, locuiește din ce în ce mai șters în noi. Puținii dintre noi care mai cred în virtuțile noastre de regenerare se străduiesc să vadă și reușitele acestor trei decenii, care sunt – și ele – deloc neglijabile. Însă “reușitele” noastre se contabilizează mai degrabă în permanenta fugă din țară a valorilor. Nu putem admite că avem un proiect de țară de succes când tinerii și valorile noastre fac cozi spre a pleca din el, visează să părăsească grabnic corabia etc.

În aceste zile celebrăm treizeci de ani de boală într-un mare salon de reanimare numit România.

Și eu mă încăpățânez să locuiesc în el. Nu fac din asta un titlu de glorie. Pur și simplu nu aș putea altfel. De la limba română la mituri și sfinți, de la poveștile și eroii acestui spațiu la mormintele mamei și strămoșilor mei, tot ceea ce am este aici. M-am îndrăgostit iremediabil și cinstit de România. De aceea pot fi și crud cu ea, când nu reușește să fie așa cum o vreau. Așa cum o văd. Frumoasă, splendidă, europeană, prosperă și liberă. Așa cum o vedeau cei care au murit pentru ea, în decembrie 1989. Așa cum o văd urmașii acestora, din satele și orașele ei. Așa cum o văd mulți din cei care (încă) trăiesc în ea. Cu speranța secretă într-o înviere ca cea a lui Lazăr, într-o înzdrăvenire precum cele biblice…

Este timpul, la treizeci de ani de boală cronică prin saloanele ei, să îi spunem acestei Românii în care credem – România frumoasă, splendidă, europeană, prosperă și liberă: RIDICĂ-TE ȘI UMBLĂ!

Distribuie acest articol

38 COMENTARII

  1. „…România noastră reală este un rebut și deopotrivă o trădare. Am avut totul la îndemână pentru a construi țara pe care au visat-o morții noștri …”

    Ba, mă iertați, n-am avut…

    Drumul acesta a fost stabilit pentru România în 1989 odată cu preluarea puterii de către membrii din rândul al doilea ai Securității și PCR. Ei au fostmat cleptocrația care a capturat statul.

    Confirmarea acestui fapt am avut-o în 13-15 iunie 1990. Atunci am știut, la fel ca mulți alții, că în următoarea jumătate de veac, cel puțin, nu va exista democrație reală în România. Și, după ce m-au fugărit minerii prin Piața Universității, am decis într-un consiliu de familie că nu vom părăsi definitiv niciodată România, asumându-ne viața într-o guvernare cleptocratică și îndemnându-ne copiii să plece.

    Nu, nu am avut alternativă la Iliescu, Brucan, Bârlădeanu etc. Poate că istoria ar fi urmat alt curs cu D Mazilu în locul d-lui Ilescu… Deși, nu cred. Istoria, chiar cea contrafactuală, nu putea înlătura din noua conducere Securitatea și PCR. Punct. Poate că ar fi fost mai rău cu I Verdeț. Ei aveau cunoștințele, autoritatea, conexiunile șamd. pentru a forma noua putere.

    Dacă cineva dintre români s-a plictisit să fie furat, cum este cazul meu, de 30 de ani, îndrăznesc să-i recomand să aleagă cu mult mai mare atenție pe cei pe care îi desemnează să-l servească din 4 în 4 ani. Curând vin alegerile, dacă românii votează entuziast marionetele cleptocrației, de ele vor avea parte. Probabil până la împlinirea celor 50 de ani, anticipați de mine. După cum ziceau Acemoglu și Robinson, bunăstarea este o opțiune a cetățenilor. O alegere politică.

  2. Prea trist.
    Să remarcăm sentinţa: ” I-am lăsat pe nepoții călăilor să măcelărească cinic visul morților noștri din decembrie. Îi lăsăm și acum.”
    Da, în ’89 aveam toate premizele să reconstruim rapid România: nu aveam datorii(ca alţii), ţara era încă bogată( printre cele mai bogate din Europa), poporul era însetat de libertate şi democraţie( deşi nu prea ştia ce înseamnă asta…). Ne trebuia NUMAI o elită politică şi culturală care să ne orienteze spre calea cea bună. Dar nu am avut-o, nu am avut noua elită necesară care să schimbe societatea. Am rămas/ ales să fim conduşi tot de vechile elite comuniste, de nomenclatura comunist-securistă de rangul doi-trei, fiindcă NU AU FOST ALTELE. Ce putea să facă poporul dacă ALTE ELITE POLITICE nu au fost? De ce nu au fost, asta este întrebarea cea adevărată şi dureroasă.
    Pe de altă parte, NU EXISTA o teorie a trecerii de la comunism la democraţie, a trecut fiecare cum s-a priceput. Noi, românii, sub conducerea elitelor post-comuniste, am folsit concepte ca „democraţie originală” şi „reformă graduală” puse în practică de regimurile nomenclaturistului Ilici Iliescu. Aşa au trecut 30 de ani apocaliptici, cu experienţe dureroase şi deziluzii dramatice.
    Dar să nu dramtizăm: „marile democraţii” ale Lumii au trecut la democraţie în perioade mult mai lungi, cu sângeroase conflicte interne (revoluţii, războaie civile) şi unele dintre ele în condiţii favorabile ca resursele suplimentare din colonii…
    Privind înapoi( cu mânie?….), rămâne totuşi faptul că suntem în Lumea bună, mai la coadă, dar suntem alături de lumea civilizată( UE, NATO). Iar ONU ne clasează în Indicele Dezvoltării Umane pe poz. 52 în rândul ţărilor cu ÎNALT nivel de dezvoltare umană.
    Se putea mai bine, dar n-a fost să fie. Am pierdut timpul ca de atâtea ori în istorie. Încă nu ne-am deşteptat din somnul cel de moarte….
    Iar dacă nu ne deşteptăm, atunci da, putem să nu ne mai trezim niciodată….
    Deşteaptă-te române, nu mai este timpul somnului!….

  3. România se restrânge, se afla in contractie inaintea…
    Nu e in expansiune si nici nu va mai fi vreodata de moment ce ii lipsește si cea mai de preț resursă.
    O veste buna e că și-a numit o multime de instituții dupa eroii dragi ei: carol1 si mihai viteazuL; ultima mihai viteaza am văzut-o in august pe Băneasa si era o scoala tehnica de maiștri din Brașov.
    Iar daca viața e visul sufletului nostru, inseamna ca unii traiesc un vis colectiv Postceausist asemeni consumatorilor de opium in faza terminala, expresie a inconstientului lor colectiv. Evident, e vorba despre cei care s-au facut stapani pe… , descrisi de Eminescu sau Caragiale, fara vreun merit, desi minoritari in corpul national.

  4. Sindromul Stockholm chiar exista. Un om abuzat nu se poate dezice de abuzator decât dacă este scos din mediul abuziv (cum au făcut cei care au plecat) sau daca face terapie de recuperare (cum nu a făcut mai nimeni dintre cei rămași). Da, 30 de ani de boala, transmisă insidios și generațiilor tinere. Sa ai <30 de ani și să spui că "în comunism era mai bine" înseamnă perpetuarea bolii.
    Oamenii bolnavi nu pot construi. Nu știu cum, nu înțeleg, cel mai adesea se opun. Orice ce intruziune exterioara ii sperie, acolo sunt "dușmanii". Nu au cum sa inteleaga că dușmanii sunt chiar ei înșiși și boala lor.
    30 de ani și încă vorbim de trecut, de boala.
    As vrea sa aud: 30 de ani, gata, este timpul sa mergem înainte! Și să citesc planuri pentru înainte. Sa se consume energii și fapte pentru a se construi viziunea acestui "înainte".

  5. Va felicit pentru incapatanarea vietuirii in lumea viselor, acolo unde Romania, care tocmai a sarbatorit (asa de urat, rudimentar, fara adevarate sentimente de sarbatoare) 100 de ani de existenta, continua sa spere. Conditia pentru iesirea din cosmar este ca visele sa ne uneasca. Asa cum ati spus, multi s-au trezit din visare si pleaca, sa viseze in alta parte. Exista, insa, o majoritate care n-a visat niciodata, ea a dat nastere Romaniei fara vise, de astazi. Si aici vreau sa va contrazic, Romania a avut niste sanse, dupa ’89, dar nu le-a putut fructifica pentru ca majoritatea tacuta, care nu a participat la revolutie (si care, acum, o contesta, numind-o „lovilutie” tocmai pentru ca nu si-a dorit-o) nu-si dorea libertate, meritocratie, etc. ci numai un loc mai in fata la impartirea bucatelor. Asa ca „visatorii” pleaca.

  6. Ce repede au trecut acesti 30 de ani . Cita energie am consumat sa ne putem adapta noilor situatii . Cit de greu ne-a fost sa intelegem diferenta intre cele doua modalitati , puse fata in fata , Democratie versus Dictatura . Se putea face altfel ? Puteam noi ca natie sa reusim din prima si sa ne atasam valoric la democratie sau nu ? Sa ne uitam in jurul nostru la cei care asemeni noua am pus capat unui univers uman si am inceput altul . (in aceiasi perioada de timp ). Polonia , Ungaria, Cehia au plecat spre o lume iliberala (o noua forma de comunism ,unde deciziile le ia statul in toate situatiile )si unde conducatorul nationalist- populist si religios detine in fapt intreaga putere . Romania a fost la un pas sa ajunga acolo ,ba chiar mai rau , mergind cu pasi rapizi spre o lume mai degraba erdoganizata . (daca se poate spune asa ) Diaspora impreuna cu tinara generatie si parte dintre noi cei care dorim progresul am reusit rapid (prin vot si manifestatii publice) sa schimbam lucrurile si in frunte cu presedintele sa determinam democratizarea tarii (faza de inceput ).De unde a plecat totul , de ce aceasta dezamagire pe care o arata si textul de mai sus . Totul a plecat de la neacceptarea punctului 8 de la TIMISOARA Sa ne aducem aminte :
    8. Legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă, al foștilor activiști comuniști și al foștilor ofițeri de Securitate. Prezența lor în viața politică a țării este principala sursă a tensiunilor și suspiciunilor care frământă astăzi societatea românească. Până la stabilizarea situației și reconcilierea națională, absența lor din viața publică este absolut necesară. Cerem, de asemenea, ca în legea electorală să se treacă un paragraf special care să interzică foștilor activiști comuniști candidatura la funcția de președinte al țării. Președintele României trebuie să fie unul dintre simbolurile despărțirii noastre de comunism.
    Daca acest punct 8 era trecut ,de noua putere de la Bucuresti , in Constitutia sau macar in legislatia tarii ,acum Romania arata cu totul altfel . Ce a urmat se stie si totul avind la baza ,ca pornire , simplist vorbind , o singura zicere :
    „Ce ați fi fost voi, dacă n-aş fi fost eu?”cuvinte atribuite presedintelui ION ILIESCU. Tot ceea ce am vazut si am trait timp de 30 de ani stau sub umbrela acestor cuvinte .
    Chiar daca am trecut prin toate acestea (greu si frustrant a fost pentru multi ) dupa 30 de ani presedintele JOHANNIS porneste la un nou drum ce isi doreste sa scoata din ecuatia REVOLUTIEI ROMANE pe cei care au facut (in ochii multora )acest rau si doreste ca cei vinovati sa plateasca (unii dintre ei la nivel de imagine , nemaifiind printre noi ). Tot ceea ce urmeaza va sta ca baza a indeplinirii acestui deziderat si poltic nu numai istoric si totul ,toate masurile viitoare vor avea ca tel noua forma de intelegere a ceea ce s-a intimplat imediat dupa decembrie 1989. Asteptam , asa cum presedintele ne-a obisnuit deja ,la o actiune de NORMALITATE facuta PAS cu PAS.

      • In primul si primul rand sa alegem in 2020 partidele in parlament care pot misca Romania in sensul european, PNL, USR/PLUS fiind fara alternativa.
        Daca se va dori in continuare PSD-ul la butoane, este optiunea celor care vor alege astfel respectiv si optiunea celor care NU vor participa la alegeri, acestia in mod tacit acceptand conducerea PSD-ul, e foarte simplu.

        • Da, asa este! Am avut mereu ce alege ca sa mergem inainte, doar ca „boala” parsiva, bine pitita inauntrul fiecaruia, ne-a impiedicat.

        • @ Ursul Bruno (26/12/2019 la 19:29)

          Vise taica ! cum ar zice un personaj celebru.

          Daca o mai balbaie mult cu taierea pensiilor speciale, alocatiile la copii si cu discursuri elitiste credeti ca vor primi voturi de la Caracal (si din alte multe zone ale tarii) unde se demonstreaza cat de bune sunt politia, procuratura si justitia, continuati asa.

          • Si ? care ar fi optiunea ? ramanem in continuare la capitolul vise nu participam la vot sau democratia nu este solutia potrivita pt Romania ?

            • @ Ursul Bruno (29/12/2019 la 17:39)

              Neparticiparea la vot este datorita clasei politice: nu am cu cine sa votez.
              Deci solutia este schimbarea reala a politicienilor

      • Exact, ce vrem sa facem!? Sa incepem sa privim spre viitor că tot stam de 30 de ani blocați în trecut.
        Este nevoie de un proiect de viitor. Sper că noua generație de tineri muncitori (nu politicienii rupți de realitatea vieții cotidiene) să reușească să creioneze împreună un proiect. Și să îl forțăm a se împlini. Pentru noi și copiii noștri. Viitor, nu trecut!

  7. Bun.
    Frumos zis.

    Da cum facem?!

    Ei, aici e problema!!!!

    Unii zic simplu :monarhie. Ca UK este si traieste bine! Ca Si Norvegioa este si .. Ca.. Da cum se face ca Germania nu este si traieste excelent ?

    Unii, in 90 au zis :Morala! Adica religie. Predam religie in scoli si azi altii tipa ca securlarism .

    Unii in 90 au zis sa revenim la traditie. Ca inainte Romania nu avea industrie ci numa agriculktrura da avea moeda de aur! Am demolat industriile si .. SI ? De ex am demoiat industriile petrochimice si azi , pe buna dreptate!, un responsabil ungir face misto de noi ca ce putem face cu gazele?! Asta in timp ce importam produse petrochimice de miliarde euroi anual!\

    Si , multi insi cu caarte zic in gura mare ca chimia e ceva inutil …

    Deci domnul meu ce e aia „meritocratie”?

    Ei .. de ani de zile am amjjuns la concluzia ca fieccare societate este un meritocratica. Ce difera insa sunt meritele apreciate !

  8. Eu, alături de mulți din diaspora – cred că – și de ce vor fi copiii lor, nu îmi fac iluzii pentru România. Eu vreau binele Europei, Transilvaniei, Moldovei, Valahiei și altor state ale federației europene, etniei române neîncorsetate de obsesiile maladive ale unui „stat național” și tuturor europenilor.

  9. Alegerea presedintelui in persoana lui Klaus Johannis, un etnic german, profesor, fost primar cu rezultate bune in fruntea tarii este un semn ca suntem pe calea insanatosirii chiar daca mai avem momente in care „boala” revine , vezi in 2016 prin castigarea alegerilor parlamentare de PSD. Vom fi vindecati daca nu vom mai alege PSD, e simplu.

  10. A existat totusi un moment cind Romania s-ar fi putut face bine: imediat dupa 89, daca s-ar fi reinstaurat Monarhia. Dar, nu. Nu s-a putut: iliescu si haitele de securisti turbati s-au ocupat personal, pentru denigrarea Regelui si discreditarea Monarhiei. Tovarasii uita totusi un lucru: republica a fost in mod abuziv si criminal instaurata, prin forta si cu ajutorul sovieticilor, de catre criminalii comunisti in sinistrii ani ’45-’48.

    Daca in 1990 Monarhia ar fi preluat soarta Romaniei si romanilor, astazi am fi fost mai prosperi ca Elvetia, iar romanii o natiune mindra si respectata in Europa.

  11. Sentimentul de apartenență

    An de an pleacă sute de mii români în vest.
    Tinerii sunt tezaurul României.

    …”… Ne autogenerăm hemoragii; de exemplu, hemoragia care ne va fi și fatală, cândva – fuga colectivă a valorilor din această țară, exodul colectiv, exilul în Europa. Din această hemoragie nu cred că vom mai ieși vreodată teferi sau vii …”…..

    Peste 3,6 milioane de locuitori au plecat în vest. Ce trebuie făcut în țară pentru ca tinerii români, azi în Londra, Paris, să se întoarcă la București?

    • @Kurt _ „Ce trebuie făcut în țară pentru ca tinerii români, azi în Londra, Paris, să se întoarcă la București?”

      Păi, uitați, eu zic că ar putea să înceteze manipularea cu tot felul de filme, articole etc., care spune că preluarea conducerii României după Revoluție de grupul securisto-comunist Iliescu, Brucan, Bărlădeanu, Gușe, Militaru, Măgureanu șamd. a fost cel mai bun lucru care ni se putea întâmpla. Și apar tot felul de filmulețe manipulatorii, care fie mint cu nerușinare, fie manipulează prin omisiune, fie spun adevăruri alternative șamd., precum cele făcute de Recorder, spre exemplu.

      Dincolo de ceea ce cred unii, că emigrația este strict economică etc., pentru ca românii să nu mai plece un prim pas ar fi să spunem adevărul, începând cu cel de la Revoluție, așa cum cere Uniunea Europeană și Președintele Republicii.

      Cei care au manipulat populația în folosul FSN și al grupului securisto-comunist care a capturat statul român începând cu 22 decembrie 1989 spun până azi că „așa a fost bine atunci, acelea au fost convingerile lor”. Până când guvernarea cleptocratică nu va fi înlăturată și nu va fi spus adevărul, românii vor continua să plece, pentru că nu au speranțe în țară. Iar speranța este un argument mai puternic decât cel economic pentru a rămâne în România.

      Cetățenii sunt jefuiți de 30 de ani de un grup criminal organizat de tip mafiot. Este destul! „Trebuie făcut în țară” ca această stare de lucruri să înceteze!

      • @Constantin
        De acord cu toate.

        Spiritul civic dezlănțuit 1989 a schimbat fața țării. Societatea civică își formulează azi aspirațiile în spațiul public în mod necenzurat. Românii știu azi ce vor și ce nu doresc. Tinerii au ritmul lor de viață: APP. Pentru a ajunge în contact cu tineri în era digitală e necesar a fi prezent în mediile folosite de tineri: facebook, internet, etc. Tinerii trăiesc „azi”, nu se uită la TV „național”, nu speculează azi cum va fi „pensia” la stat. E treaba budgetarilor și pensionarilor să voteze PSD/FSN ca în ultimii 30 de ani. PSD are o bază de 25- 30% din electorat. E un pericol 2020 la Parlamentare.

        1: Învățământul e baza progresului. Tinerii sunt cei care trebuie câștigați azi pentru a participa la un învățământ mai bun. Prefer predarea în limba engleză din clasa 9 a științelor naturii, fizica, chimia, biologia. Mai târziu din clasa 5. Nu mai e timp pentru manuale noi, metode noi. Elevii au acces la patrimoniul universal printr-un clic. Lectiile de laborator la fizică, chimie și biologie pot fi urmate în internet în engleză (în germană la TV BR alfa- Telekolleg, excelente prezentări al experiențelor în laborator, ușor de urmărit, ușor de înteles, ușor de reținut).

        2: Câteva universități de rang în 3-4 metropole regiuni cu centre de cercetare asociate. La București, Sibiu-Brasov, Timișoara-Arad, etc, aici se pot crea sâmburi de „industrie 4.0” cu salarii ca în vest.

        3: Infrastructura țării trebuie reconstruită începând în aceste metropole -regiuni: spitale moderne, alimentare cu apă, curent, străzi, transport pe șine.

        Fără sentiment de apartenență, fără încrederea în aptitudinile proprii aplicate în regiunea natală tinerii părăsesc țara. Pentru familiile cu copii e „plecare definitivă”. Pentru cine nu e clar nici azi ce a însemnat „epurarea etnică” ca țel de stat și practică de guvern 1939- 1989, eliminarea a peste 1 milion de evrei, sași, șvabi din economia, cultura și știința țării, emigrarea în vest a 3,6 milione de locuitori după eliberarea din naționalcomunismul ceaușist 1989 nu înseamnă aproape nimic. Plecarea cetățenilor e într-un fel în favoarea „jecmănitorilor” în serviciile publice, în instituțile publice, în Parlament și guvern. Semidocții din „academiile” obscure, „penalii patrioți” își plasează reciproc „posturile” ca în epoca de piatră naționalcomunistă.

        Aderarea la UE.28 în anul 20067 înseamnă cetățenie dublă pentru tinerii români, cea din țara natală și cea suplimentară UE care le permite reședința și loc de lucru ori unde doresc în UE. Libertatea circulației pentru persoane în UE ….

        Londra, Paris sau București?

        • @ Kurt

          Este o obsesie in comentariile dvs.:

          „Prefer predarea în limba engleză din clasa 9 a științelor naturii, fizica, chimia, biologia. Mai târziu din clasa 5. ……”

          Va intreb de ce ?

          Conform Constitutiei Romaniei, limba romana este limba oficiala in Romania inclusiv in scoala, o institutie s statului ?

          Pe de alta, presedintele Romaniei de acceasi nationalitate cu dvs. ca si alti politicieni apeleza la romanii din diaspora sa se intoarca in Romania si sa contribuie la ridicare ei.

          Preferinta dvs. nu-i cumva un in indemn, din contra, la emigrare ?

          • @David FK

            E un îndemn pentru „salarii ca în vest” în țară, în intreprinderi din industria 4.0, în metropole-regiuni cu infrastructura modernă „ca în vest”. E o ideie pentru a reduce sau a stopa emigrarea. Am avut prilejul de predare în limba maternă din clasa 1-12, e un scucces românesc în Banat (nu sunt sas ca KWI, de 700 de ani locuitori în Siebenbürgen).

            Elevii și studenții de azi au aces la patrimoniul universal în știință, cultură, tehnologie, artă, muzică, film, sport, printr-un clic. Cele mai multe informații sunt în engleză. Revistele științifice mondiale UP TO DATE sunt de peste 60 de ani practic numai în engleză. Un medic, inginer sau cecetător din țară trebuie să cunoască engleza când caută cele mai noi cunoștințe, patente, inovații.

            Tinerii au emigrat 1990- 2019 scârbiți de situația în țară după eliberarea din naționalcomunismul ceaușist 1989, scârbiți de „democrația originală autohtonă” promovată de FSN/PSD.

            „Salarii ca în vest” în țară înseamnă mai puțini emigranți tineri în vest. Engleza în școli e o unealtă în calea spre bunăstare, prosperitate și belșug pentru cei mulți în tară.
            Nu am încredre în cei care cer numai o singură „limbă națională” (stat național unitar centralizat după modelul francez. Președintele E. Macron a refuzat pentru insula Korsica o a „doua limbă” administrativă, pe lângă limba franceză. În același timp E. Macron vorbește de „pluralitate și diversitatea” culturilor, al limbilor în UE. Deci vorbește cu două măsuri) în țară (Elveția are 4 limbi oficiale de stat, Belgia are 3, Canada are două). Prefer „Declarația de la Alba Iulia 1918” și asigurarea solemnă ca limbile materne să fie asigurate de noul stat România Mare.

            Sunteți impotriva acestui proiect românesc îndrăzneț de la Alba Iulia 1918?

            • @ Kurt (30/12/2019 la 11:22)

              Cam lung raspunsul pentru un inginer si cam amestecate subiectele ca sa fie „masa bogata” nu-i asa ?

              Deci s-o luam inginereste:

              1.-Cate limbi oficiale exista in Germania. Eu stiu ca doar una la fel ca in Romania.

              2.- Limbile straine au fost predate si in regimul comunist (2 obligatorii pentru scolile cu predare in limba romana, dupa cate stiu eu) de la clasa a V si apoi, experimental, de la clase mai mici. De asemene pentru minoritati au fost scoli si facultati cu predare integrala in limba materna.

              Dvs. cereti sa fie predate de la clasa V, la toate materiile de studiu.
              Aveti profesori cu dubla calificare: engleza si biologia (ca exemplu) ?
              Ce salarii le dati acestora ? Cum faceti cu celelalte cheltuieli de functionare (admninistrative)?
              Ati facut vreo estimare tehnico-inginereasca pentru a pregati acesti viitori angajati cu „salarii ca in vest” pentru industria 4.0, care va fi sa fie ?

              3.-In Germania, Franta, SUA, Elvetia etc. te angajeaza cineva daca nu comunici in limba oficiala sau te intreba de ce statul roman nu te-a scolit in limba oficiala de aici ?

              4.- Nu mi-e clar ce ati vrut sa spuneti cu incheierea acuzatoare (foarte frecventa in comentariile dvs.)

              „Sunteți impotriva acestui proiect românesc îndrăzneț de la Alba Iulia 1918?”

              In anul 1918 se stia despre industria 4.0 ?

              Sunt emigrant de 25 de ani, cu cetatenie si rezidenta, asa ca pot spune ca am ceva experienta din viata reala.

              Daca aveti vreun comentariu va rog sa fie KISS (cum spun americanii).

              Multumesc de atentie.

            • @David FK

              1: Greșit răspuns. În constituția RFG nu e stabilită nici o limbă de stat. În Landuri (Schleswig Holstein, Sachsen) e stabilită daneza și sorba ca limbă oficială „ de Land (au o constituție proprie, nu a existat stat german 1945-1949. Nu există ministrul culturii al RFG la Berlin)”.

              3: SUA nu deosebește între cod civil și cod penal după câte am aflat.

              4: Cititi Declarația de la Alba Iulia 1918. Limba maternă era prevăzută în mai multe domenii (justiție, invățământ, cultură). Important e ca unii funcționari locali să vorbească limba „locuitorilor (minorități conlocuitoare în naționalcomunismul ceaușist. Anul 1984 înseamnă sfârșitul culturii săsești și șvăbești … urmează divorțul definitiv de Națiunea ceaușistă) 1919-1923-2019. Nu trebuie „limbă de stat” la nivel de republică.
              Timișoara capitala culturală europeană TM 2021 va prezenta „patrimoniul literar” în câte limbi (culturi), în care?

              TV arte „28 minutes” e în franceză (Paris ora 20,15?).

              Nu am vocabularul dvs și regret „stilul” meu greoi. Mă adresez tinerilor din țară care nu doresc meseria de „lucrător degajat în vest”.

          • @David FK

            1: Greșit. Daneza e limba locală de stat în Schleswig Holstein RFG, limba sorbă în Sachsen. La licee în limba italiană, grecească, turcească etc predarea e în limba maternă (a existat în anii 1970 și limba română la liceu în Landshut). În orașele mari din vest sunt peste 120 de limbi ale locuitorilor. Oficial sunt 697.000 români azi în RFG (fără sași, șvabi).

            2: Greșit. Numai pentru științele naturii, fizica, chimia, biologia am scris „predarea” în limba engleză. Nu e cazul pentru celălalte materii.

            3: Căpșunarii, muncitorii degajați sezonieri români în vest nu cunosc limba țării de reședință.

            4: Declarația de la Alba Iulia 1918 e un proiect de stat nou, nu e vorba de industrializare 1918. Nu am absolut nimic comun cu „regățenii” (continuitatea naționalismului legionar ortodox în naționalcomunismul ceaușist). „Meseria de cetățean (G. Liiceanu)” în raport cu UE.28 (cetățenia dublă) și România europeană e relația care ne leagă aici.

            5: Am avut limba franceză la liceul de provincie, îmi lipsește engleza. Urmăresc la TV „arte club 28 minutes (Paris ora 20,15) cu doamna Elisabeth Quinn” ca moderator. Sunt interesat de „intelectualitatea și cultura franceză” de azi (Albert Camus, L”ete mă pasionează, e tradus „Exilul Elenei” ). Paris e orientat spre sud est, sprea arabi și Africa, aproape de loc spre est. Nu am văzut intelectuali din est în ultimii ani la această emisiune, dar aproape jumătate din invitați sunt din sud-estul mediteranean arab & african.

            Prefer România europeană (Bucureștiul e francofon) în loc de izolaționismul naționalist tradițional. Prefer dezbaterile controverse aici, în special cu cei din diaspora.
            Absolvenții de la Liceul Lenau din Timișoara vorbesc trei limbi: germana, româna, engleza. E un reper (Premiul Nobel 2009 pentru literatură, Premiul Nobel 2014 pentru microscopul optic, amândoi au fost elevi la Lenau).

            • @ Kurt (31/12/2019 la 6:36)

              Daca doriti sa continuam discutia – chiar daca nu avem aceesi opinii – v-as ruga sa aveti bunavointa sa cititi cu mai multa atentie si sa nu raspundeti la ceva ce nu am intrebat, si ca atare sa comentati “pe langa”

              1. Gresit raspuns. Observ ca ati inventat un nou termen “limba locala de stat”. Eu am intrebat de LIMBA OFICIALA a unui stat (respectiv Germania) asa cum se stipuleaza in Constitutia.
              Deci comentariul dvs. nu raspunde la intrebare iar tehnica aceasta se numeste “dodge” in engleza americana, echivalent cu “a bate (cu gratie) campii”. Imi pare rau ca nu cunosc termenul din germana sau limbile insirate de dvs.

              2. Gresit. Informatii cu privire clasificarea stiintelor naturii gasit aici :
              Observati ca stiintele naturii nu sunt altceva ci inlcud: fizica, chimia, bilogia.

              https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tiin%C8%9Be_naturale

              “Științele naturale pot fi împărțite în două ramuri principale: științe ale vieții (sau biologie) și științe fizice. Aceste ramuri ale științelor naturii sunt împărțite în mai multe ramuri specializate suplimentare (de asemenea cunoscute sub numele de domenii), fiecare dintre acestea fiind cunoscută ca „științe naturale”. Principalele domenii ale științelor naturale sunt incluse în astronomie, biologie, chimie, fizică și grupul științelor Pământului (din care fac parte geografia, geologia, ecologia etc.).”

              3. Gresit. N-ati raspuns la intrebare. In plus tonul de superioritate al comentariului dvs, fata de anumiti conationali aflati intr-o situatie pe care nu si-au dorit-o denota ca nu sunteti cu nimic altfel decat categoriile care le tot invocati ca fiind cuaza tuturor relelor!

              Orice meserie ceruta de societate (capsunari, vidajjor, gunoier, etc.) nu trebuie disconsiderata iar cunostinte de limba sunt necesare nu chiar la nivel de inginer sau de filozof.
              In tara in care traiesc asemenea opinii cu privire la meserie/profesie si numai (sex, orintare religioasa, varsta, culoarea pielii, etc) sunt pedepsite aspru de Codul penal si nu “cu suspendare”.

              4. Declaratia de la Alba Iulia din 1918 era pentru un proiect nou de tara (la vremea respectiva) si a asigurat folosirea limbii materne dar probabil dvs, doreati o “discriminrare pozitiva”. adica „limba locala de stat” !

              Constituitia din 1923 considerata ca una din cele mai moderne din vremea respectiva si a consfintit limba romana ca limba oficiala de stat.

              Astazi suntem in anul de gratie 2020 si Romania este in UE cu varii consecinte.

              5. Nu am posibilatatea sa urmaresc canalul TV „arte club 28 minutes (Paris ora 20,15) cu doamna Elisabeth Quinn”. Este in franceza sau engleza ? Intreb pentru ca ma deruteaza putin numele moderatoarei: pur englezesc.

              “Nu am văzut intelectuali din est în ultimii ani la această emisiune, dar aproape jumătate din invitați sunt din sud-estul mediteranean arab & african.”

              De ce nu incercati sa participati la aceasta emisiune din parte Europei de Est?

              C u toate ca declarati ritos: “Prefer România europeană (Bucureștiul e francofon) în loc de izolaționismul naționalist tradițional. Prefer dezbaterile controverse aici, în special cu cei din diaspora.”, chair asta faceti in final: adica faceti propaganda pentru izolationismul nationalist traditional provincial:

              “Absolvenții de la Liceul Lenau din Timișoara vorbesc trei limbi: germana, româna, engleza. E un reper (Premiul Nobel 2009 pentru literatură, Premiul Nobel 2014 pentru microscopul optic, amândoi au fost elevi la Lenau).”

              Dupa dvs. Romania europeana este formata din ce, in afara celor mentionate (Bucuresti, Timisoara)? Celelate provincii istorice sunt incluse in aceasta Europa ?

              Scuze pentru plagiat: v-am folosit stilul „Gresit”

              La Multi Ani !

            • Cand una intrebi si alta ti se raspunde n-are rost sa pierzi timpul cu unii care se pretind intelectuali dar nu accepta si alte opinii.

            • @Kurt (04/01/2020 la 9:19)

              Pentru evitarea unor confuzii v-as sugera sa indicati in raspunsurile dvs. si data / ora, nu numai numele.
              Prefer (probabil si alti cititori sunt de parerea mea) aceste detalii in special celor care, pe de o parte, se declara de o anumita nationalitate si/sau profesie iar pe de alta parte, ii persifleaza cu aroganta pe ceilati „regateni”, „sudisti”.

              „1: Greșit răspuns. În constituția RFG nu e stabilită nici o limbă de stat. În Landuri (Schleswig Holstein, Sachsen) e stabilită daneza și sorba ca limbă oficială „ de Land (au o constituție proprie, nu a existat stat german 1945-1949. Nu există ministrul culturii al RFG la Berlin)”.”
              –––––––––––-
              Raspuns dvs. este irelevant. Poate nu avem aceeasi definitie a limbii oficiale a unui stat. Un simplu exemplu Angela Merkel vorbeste la conferintele sau intalnirile oficiale in limba oficiala a RFG adica germana. Presupun ca si actele de identitate (pasaport, act de nastere etc.) ale cetatenilor din RFG sunt in limba germana. Asa-i in Romania, Israel, SUA, Franta, Spania.

              Va rog sa va treziti: vorbim de doua lucruri diferite:Tara sau Stat versus Landuri (care nu sunt state) si anul 2020 versus perioada de dupa razboi.

              ––––––––––––
              „3: SUA nu deosebește între cod civil și cod penal după câte am aflat.”
              ––––––––––––
              Nu inteleg la ce va referiti: dati un exemplu sau un link pentru clarificari.
              –––––––––––-
              „4: Cititi Declarația de la Alba Iulia 1918. Limba maternă era prevăzută în mai multe domenii (justiție, invățământ, cultură). Important e ca unii funcționari locali să vorbească limba „locuitorilor (minorități conlocuitoare în naționalcomunismul ceaușist. Anul 1984 înseamnă sfârșitul culturii săsești și șvăbești … urmează divorțul definitiv de Națiunea ceaușistă) 1919-1923-2019. Nu trebuie „limbă de stat” la nivel de republică.
              Timișoara capitala culturală europeană TM 2021 va prezenta „patrimoniul literar” în câte limbi (culturi), în care?”
              –––––––––––-
              Puteti da un link pentru a citi in original aceasta Declaratia de la Alba Iulia”.

              Eu scriu in romaneste iar dvs imi raspundeti tor in romaneste. Va place sau nou comunicam in limba de stat a Romaniei. Q.E.D.:” trebuie „limbă de stat” la nivel de republică.”

              Am observat ca aveti tendinta sa postati, extrase din diverse documente, in limba germana. Cativa comentatori v-au atras atentia asupra acestui fapt care e taxat ca aroganta dat fiind ca limba engleza este cea mai folosita in special de tinerii in care aveti si avem incredere.

              De multe ori ganditi in limba materna si apoi traduceti in romana de aici si „stilul” mai greoi, cateodata observat si la Presedintele Romaniei. Asta se intampla cand folositi „second language” cum zic americanii. Un „native speaker” al oricarei limbi va observa imediat accentul (in vorbire) si cuvintele/frazele (in scris).

              De exemplu: „lucrător degajat în vest”, probabil tradus din germana. Ce sa fie ? Sa fie oare „lucrator temporar”, „personal detasat”, „contractor” ?

  12. Romania ,,frumoasa, splendida, europeana” nu-i prospera nici libera de saracie, ci grav bolnava dupa ,,Proiectul Postcomunist Iliescu”, cu ,,democratia muncitoreasca, bazata pe economia
    de stat, aparata de detasamentele minerilor”.Numai un PROIECT DE TARA poate sa-i mai spuna: RIDICA-TE SI UMBLA, dar imediat, inainte ca cetatenii sa-si exprime ,,dreptul” de a o parasi definitiv!

  13. 30 de ani de boală? Asta presupune că înainte de cei treizeci de ani, România a fost sănătoasă. Boala a fost comunismul, adică 1945-1989. Înainte de comunism a fost altă boală, care a fost războiul, și înainte de asta Carol II cu altă boală.

    Care este momentul de referință ”România Sănătoasă”?

    Din punctul meu de vedere, cei 30 de ani la care va referiți sunt un tratament experimental la o boală terminală. Am avut terapii de șoc, privatizări, liberalizări, hiperinflație, reforme constituționale, alternanțe la putere, instabilitate guvernamentală si politică. Complicațiile la tratament, complicații ale bolii și un ”corp medical” (Clasa politică) complet nepregătit să facă față provocării sunt realități, dar boala este o boală sistemică degenerativă aflată în fază avansată este o altă realitate.

    Este tratamentul la comunism boala? Dar avea cineva în 1989 o procedură de tratament la boala numită ”Național-Comunism”?

    A căzut piața CAER, economia s-a adaptat la Piața Comună. Este asta o boală, sau un tratament?

    Pacientul bolnav, România în 1989 a fost supus unui tratament dureros, cu transplanturi multiple de organe interne și extirpări de organe într-un mediu internațional septic, de o echipă de medici (Puterea) incompetentă și preocupată de propriile interese. Este pacientul slăbit? Se miră cineva? Supraviețuirea pacientului este un miracol în sine.

  14. Nu se mai intoarce nimeni din cei plecati… Poate cei prea slabi sa se adapteze pe dincolo. Au mai incercat cativa idealisti si au fugit inapoi mancand pamantul. Intre ravagiile comunismului, neocomunismului si guvernarilor stil america de sud ne-am cam distrus masa critica necesara pentru schimbare. Suntem rai, neomenosi, cu mentalitate de clan medieval, needucati si corupti. Gandire scurta, doar pentru azi, lasa ca vedem ce facem maine. Mai avem si cumplitul ghinion de a avea un Bucuresti drept capitala, cu mentalitati si cutume orientale si capacitatea organizatorica mult prea slaba pentru a administra o tara atat de extinsa. Romania este inca o tara de emigratie, asta spune tot. Cum suntem gata sa vindem pe oricine pentru ulei, galeti, o sticla de tuica etc, nu m-as mira se se desfaca republica in bucati la primul cutremur european/mondial. Probabil ca nu se vede de acolo, ca e departe, dar multe parti din tara nu se simt deloc reprezentate de „elitele” din „capitala”. Problema e ca moralitatea indoielnica de sorginte sud orientala inca face ravagii. Dau exemplu la intamplare, la suprafata minor: recent nu stiu ce sef din politie este pris cu 120 in zona de 70. Pricepem oare adevarata gravitate a unui asemenea fapt? Intelegem ca atata vreme cat e posibil ca un singur asemenea caz sa existe, sistemul e un castel de carti de joc?

  15. Sindromul post-comunist în România este format dintr-un tipar de gânduri, atitudini și comportamente care persistă de 30 de ani și are următoarele trăsături:
    1. Neajutorare învățată, evitarea inițiativei și a responsabilității, deznădejde, pesimism, frică de schimbare, paternalism, colectivism, măsuri populiste excesive de securitate socială.
    2. Ignorarea valorilor morale, a normelor și a legilor, absența sancțiunilor, lipsa civismului, corupție, grosolănie, agresivitate, violență.
    3. Abuzul de virtuți civice, populismul, cultura anticivică, înstrăinarea de politică, naționalismul șovin.
    Sindromul post-comunist are un caracter regresiv, tinde spre o stare înapoiată, iar persistența lui poate duce la un stat autoritar.
    Sindromul post-comunist se manifestă și prin:
    1. Pasivitate, retragere socială, depresie, în locul rezolvării problemelor.
    2. Acceptare naivă a soluțiilor populiste, apeluri naționaliste și demagogice.
    3. Obediență, agresivitate, mișcări cu programe agresive direcționate împotriva unor țapi ispășitori sau a unor pericole inventate de tipul “statului paralel.”
    Conform MARTINA KLICPEROVA 1997
    https://www.researchgate.net/figure/Main-Symptoms-Constituting-the-Post-Communist-Syndrome_tbl2_322640855
    http://www.psu.cas.cz/miranda2/export/sitesavcr/data.avcr.cz/humansci/psu-brno/people-contacts/cv/klicperova/PTS-1997-J-Community-SP-002.pdf

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dorin Popescu
Dorin Popescuhttp://contributors
Președinte fondator și în exercițiu al Asociației “Casa Mării Negre / Black Sea House” (think-tank de politici publice la Marea Neagră), din iulie 2017. Este vicepreședinte al Asociației “Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană” / ICDE, fost diplomat (cu misiuni diplomatice efectuate la Moscova, Cernăuți și Sarajevo), analist politic, eseist, critic literar și cadru universitar (fost lector la Universitatea “Andrei Șaguna” Constanța, Facultatea de Științele Comunicării și Științe Politice). A absolvit cursurile Facultății de Litere și Teologie a Universității “Ovidius” din Constanța și este doctor în filologie, din 2012, cu teza “Paradigma constituirii discursului literar la Constantin Noica”. Este autorul volumelor “Noica. Bătălia continuă” (Editura Ideea Europeană, București, 2013, debut în volum), “Figuri ale textului anteic” (Editura Ideea Europeană, București, 2016), “Răzbunarea barbarilor. 2000 de ani fără Ovidiu la Tomis” (Editura Ideea Europeană, București, 2017) și “Captivi la Pontul Hibrid” (Editura Ideea Europeană, București, 2021). A publicat cca 200 de lucrări, studii, eseuri, recenzii, articole tematice, în diferite reviste culturale și științifice din România şi din străinătate, este coautor de programe tematice şi cursuri universitare în domeniul relaţiilor publice si al istoriei şi discursului presei româneşti și deține premii naţionale de eseu şi critică literară. Principalele preocupări sunt legate de politică externă, studii politice, eseistică, studii culturale, istoria culturii, critică literară etc.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro