marți, martie 19, 2024

Trenurile noastre, din ce în ce mai puține și din ce în ce mai proaste

Directorul CFR Călători, dl. Iosif Szentes, spune că ar fi vorba despre 47 de trenuri. Sindicaliștii vorbesc despre mai mult de 100. Cert e că de la 1 martie vor dispărea din Mersul trenurilor, îndeosebi în week-end, dar, în unele, chiar în multe cazuri, multe curse. Nu doar de scurt parcurs, ci și de cursă lungă.
Dl. Iosif Szentes prezumează că vor fi mulți nemulțumiți de noile decizii ce vor intra în vigoare la nici patru luni de la aprobarea a noului plan de mers. Plan ce va rămâne o amintire. Le oferă nemulțumiților chiar și soluții. Îi trimite direct în brațele concurenței. Să circule cu taxiul sau cu microbuzul. Dl. Szentes avansează și justificări pentru decizia domniei-sale. În unele cazuri, spune dl. director, cursele au devenit nerentabile.
Să traducem cele spuse de dl. director. Chiar dacă în ultima vreme unele firme de transport cu microbuze și autobuze au fost nevoite să mărească tarifele de călătorie din motive felurite (îndeosebi din cauza creșterilor de prețuri la combustibili), acestea rămân pe mai departe mult sub nivelul prețurilor practicate de calea ferată. Sunt pe urmă mult mai rapide. Au devenit chiar ceva mai sigure căci patronii au învațat sensul cuvântului concurență, nu au mai urmărit doar profitul, au investit, au înnoit considerabil parcul de vehicole. E adevărat, sunt pe mai departe firme indisciplinate care admit, cu riscurile asumate de conducătorii auto, călătoria în picioare. Supraaglomerația.Foartea adesea aceste lucruri periculoase pentru siguranța circulației se produc de conivență cu agenții de la Poliția Rutieră.Doamna Carmen Dan habar nu are de toate acestea cum habar nu are de multe altele.
Încercarea de rentabilizare a transportului pe calea ferată făcută prin introducerea gratuităților nelimitate pentru studenți, gratuități decontate din bugetul Ministerului Educației Naționale, s-a dovedit a fi încă un eșec de proporții al guvernării PSD-ALDE. Se pare că decontarea nu se prea face tocmai din lipsă de fonduri, că s-au acumulat datorii despre care nu vorbește nimeni fiindcă nu ar fi corect politic. Fiindcă dacă o faci, te opui sacrosanctului program de guvernare.
Dl. Szenteș spune că CFR Călători suferă de un deficit acut în privința parcului de vagoane. Care ar avea valide doar cu ceva mai mult de 700 de bucăți și ar avea nevoie de încă vreo 400. În ultimii 20 de ani au dispărut vreo 3000 de vagoane. Unele au dispărut de-a dreptul, adică fără acte. S-ar înregistra și un minus de vreo 250 de locomotive. Celebrele uzine de la Craiova au fost transformate în mol. Și chiar dacă ar fi încă în funcțiune, tot degeaba. CFR Călători nu dispune de bani pentru achiziții. Compania speră într-un ajutor de stat. Puțin probabil că îl va primi în viitorul apropiat.
Cum eu însumi călătoresc destul de mult pe calea ferată pot depune mărturie despre dezastrul din domeniu. Condiții de călătorie din ce în ce mai proaste. Din compunerea unor trenuri, chiar de lung parcurs (de exemplu Timișoara-Iași) au dispărut vagoanele de clasa întâi. Multe dintre vagoanele aflate încă în serviciu sunt nemordenizate, nu au nici măcar elementarele prize pentru alimentarea cu energie electrică. Grupurile sanitare sunt mizerabile. Vagoanele de dormit aflate în serviciu datează în majoritate din anii 60 ai secolului trecut. Garniturile sunt tractate de locomotive vechi, cu vopseaua jupuită,a căror integritate e amenințată de rugină.
Zilele trecute, călătorind pe relația Cluj-Napoca-Oradea, nu mică mi-a fost mirarea să văd că o locomotivă Diesel trebuia să tracteze nu mai mult de două vagoane. Pe o linie alăturată își aștepta semnalul de plecare un tren pe relația Cluj-Napoca-București. Tot două vagoane. Vinerea multe garnituri sunt luate cu asalt de studenții care beneficiază de sus-menționatele gratuități. Aglomerație, nervi, sudoare. CFR Călători nu poate ori nu știe să sporească în zilele de vârf numărul de vagoane.
Dincolo de disconfort, mai intervine încă ceva. Încă un decalaj prin comparație cu țările civilizate. Cu țările din UE. În cele mai multe țări cu economie competitivă, se constată o revenire masivă la transportul pe calea ferată. După cree, așa după cum scria Tony Judt, “guvernele au tratat căile ferate ca pe o povară regretabilă”, s-a manifestat un reviriment. Același Tony Judt observa că “investițiile în infrastructură publice în călătoria trenul au crescut peste tot în ultimele decenii în Europa de Vest și în multe țări din Asia și America Latină”. Și tot Tony Judt avertiza încă din anul 2011: “Dacă renunțăm la căile ferate, pierdem nu numai un bun de mare valoare a cărui înlocuire ne-ar costa extrem de mult, ci și recunoaștem că am uitat cum să trăim în colectivitate”. (cf.Tony Judt – Când lucrurile se schimbă. Editura Kronika, București, 2017).
Evident, la noi lucrurile stau cu totul altfel.

Distribuie acest articol

15 COMENTARII

  1. Ar fi extraordinar daca in viitoarele lor Programe electorale PARTIDELE ONESTE – si ma refer aici la USR , Initiativa 100 a Domnului Ciolos, PMP si poate chiar si PNL daca Inalta Curte il dizloca in 5 martie pe Orban (asa cum ar fi normal – deci daca in Programele electorale ale tuturor acestor partide s-ar inscrie ca obiectiv RENUNTAREA LA GRATUITATI FEROVIARE PENTRU STUDENTI. Este evident ca studentii romani isi doresc ei insisi sa fie eliberati de stigmatul acestei mite electorale – biretul de tren gratuit – care nu se deosebeste cu nimic de tigaile pentru care parintii lor isi vand votul. Valabil si pentru galeata de plastic care este scutirea de impozite a IT istilor. Integritatea nu este intotdeauna comoda, dar fiecare dintre noi poate adauga o caramida la edificiul ei renunțand la o capcana sau alta dintre cele pe care PSD ul le asterne cu abilitate in calea noastra sub forma de bacsisuri de tot felul dubioase din punct de vedere al ratiunii economice. Nu sunt la fel de convins ca trebuie plans pe mormintele defunctei Electroputere si al sistemului feroviar in ansamblul lui. Nu au fost nicicand rentabile , iar meidul economic le-a eliminat sau lle va elimina Macar de am reusi sa ajungem la un sistem alternativ onorabil autostrazi si alte cai rutiere – dar evident ca nici vorba. de asa ceva

    • Un program politic, are intotdeauna un capitol: transport

      Ne uitam in vest, e prezent la orice candidat de la primar la presedinte. In el se vorbeste despre construirea sau imbunatatirea sistemului de transport, viziunea lor, trenuri, transport publica, drum, masina.

      In romania se vorbeste ceva de autostrazi, dar fara mare rezultat. Despre trenuri, avioane, vapoare nimic. In schimb suntem buni la tam-tam, care cu care, fotbal si manelisti.

      • Există în Masterplan reabilitări de căi ferate în neștire, ar depăși chiar și resursele Germaniei pentru următorii 50 de ani :)

  2. Am calatorit si eu vara cu trenul in romania:

    1. Gara de nord arata foarte rau, nici nu o pot compara cu alte gari din europa de vest.
    2. Bilete la international ca acum 20 de ani se vand la casierie …
    3. Nu am vazut automate care vind bilete
    4. Trenurile arata foarte rau, nu pot compara cu vestul
    5. Curse internationale nici nu prea exista, nici in interior nu e mare selectia
    6. Personalul, se vede ca nu e modernizat, nici nu suntem in muzeu in anii 90 dar nici in modernitate e pur si simplu o decadere
    7. Mergeti pe site-ul CFR, consultati orarul, incercati sa cumparati bilete online, in ce secol suntem?
    8. Preturile sunt exagerate, foarte mari. Nu vad sensul sa pui pret mare si sa ai jumate de tren gol.

    Ce este de facut?
    1. Concediat toti acei care lucreaza in CFR, fara nici o indemnizatie de somaj, dimpotriva pornit dosare impotriva lor, pentru furt, nepasare, etc.
    2. Scazut pretul drastic, invatat de la ryanair. Amenzi foarte mari pentru acei care merg gratis sau strica ceva, fac mizerie.
    3. Automate de cumparat bilete, sa poti cumpara bilet online, sa poti vedea orarul pe telefon si in 2 clickuri sa cumperi bilet, biletul sa fie electronic. Sa pot cumpara bilete la transportul public mai departe pe loc in gara automat, sa fie card de transport unic pe romania.
    4. Anulat toate gratuitatile, sa le plateasca cine le da bani si ei sa-si cumpere bilet.
    5. Reparat garile, facut in asa fel incat gara sa fie moderna, comod de utilizat, inchis toate saormeriile, nu suntem la piata acolo, facut wc-uri moderne, fugarit boschetarii, mentinut curatenia ideala. Sali de asteptare moderne, interzis sa manance, fumeze, bea in gara, pe peron, in tren, din aceasta cauza e mizerie mare.
    6. Dat la privati posibilitatea sa aiba trenuri, gari, vedeti experienta pozitiva a suediei si altor tari.
    7. Trenurile trebuie sa mearga rapid, acum merg prea lent.
    8. Sa poti merge cu trenul si in strainatate, acum oferta e foarte limitata, teoretic ar trebui sa poti cumpara bilet pentru paris, si sa fie competitiv cu autocarul, avionul.
    9. In vest gara e conectata cu alte feluri de transport public, mai mult se merge pe refolosirea cardului de transport unic, practic platesc 1-2 ore de transport si pot schimba tram, bus, tren in aceasi calatorie. In vest tramvaiul merge si pe linia de metro si pe linia de tren si pe linia de tramvai, totul e interconectat. In vest pot cumpara bilet la tren si il pot utiliza in anumit interval orar sau in anumita zi, nu e cu orar fix.

    Cu trenul ar trebui sa mergi rapid in orase si chiar orasele, sate din romania. Ar trebui sa poti cumpara bilet din punctul A in B, ca mergi cu 1-2-3 trenuri si unele segmente cu BUS-ul asta e problema acelor care vind bilete, de asta se ocupa compania de transport, sa te duca din punctul A in B. Cu trenul ar trebui sa poti merge si pe distante lungi, international. Trenul trebuie sa bata avionul si masina, si o poate face pe distante mici, medii, lungi. Trenul trebuie sa fie foarte bine conectat cu alte modalitati de transport, trebuie sa fie extrem de usor de utilizat. Trenul ar putea prelua traficul din suburbiile marelor orase, asa cum se intampla la paris, roma, londra, etc, eu as zice el trebuie sa o faca. Daca statul nu poate sa dea la privati.

    • Sunt automate care vând bilete și se pot cumpăra și bilete online. Biletele sunt ultima problemă, șina propriu-zisă e prima.

      • Am intrat pe cfrcalatori.ro arata a anii ’80, are limba engleza dar daca treci pe link-uri nu tine minte, bine si engleza e pe jumatate tradusa si prost tradusa.

        Poti sa-ti selectezi destinatia doar la rute domestice, cand treci pe international, nu prea vad sa stie. Trebuie sa te duci sa te inregistrezi la ei, sa-ti faci login ca sa poti cumpara bilete!! Nu mai zic de calitatea site-ului, design, ux = 0, nu le-a dat in cap sa cumpere un certificat SSL.

        Cum crezi ca isi cumpara bilete un turist din strainatate? Sa zicem ca doreste sa vina sa viziteze romania. Iti spun eu nu cumpara, eventual isi schimba destinatia, alege o tara mai civilizata. Automatele din gara sunt la curse interne, prima informatie pe site e ca au avut o perioada de pauza. Intra pe site-ul ryanair.com si vezi ca logica site-ului care vinde ceva e cu totul altfel.

        Pe calator nu il intereseaza sinele, pe utilizator il intereseaza facilitatea de utilizare, comfortul in timpul calatoriei. Pana va faceti sinele ca lumea dati faliment.

        • În primul te asigur că șinele nu sunt ale mele, iar în al doilea rând părerea mea e că lucrurile nu se rezolvă decât după ce dă faliment CFR Călători. Cultura unei organizații se poate schimba foarte greu și numai în condiții de concurență serioasă, cum a fost cu Romtelecom când au apărut operatorii de telefonie mobilă..

          Până atunci, dacă stai 10 ore în tren de la București la Cluj, degeaba îți cumperi bilet de pe un site ca la Ryanair, ca apoi să ajungi să te înghesui cu studenții care circulă gratuit.

    • sunt automate de bilete, cel putin in Gara de Nord si Constanta (e drept ca at fi trebuit puse mult mai multe). trenurile Buc – Cta arata bine. insa da, CFR trebuie privatizat si imbunatatite mult mai multe lucruri.

  3. Dar care-i noutatea?!

    „Le oferă nemulțumiților chiar și soluții. Îi trimite direct în brațele concurenței. Să circule cu taxiul sau cu microbuzul.”

    Nu, nu stiam de asta concret, la CFR.
    Dar este de muult politica pedesereului:in toamna lui 2014, cand noi protestam impotriva defrisarilor din parcuri, primarul sectorului 3, Robert Negoita, ne-a oferit binevoitor solutia: :cui nu ii place, n-are decat sa se mute in alt sector!”

  4. CFR este capusata de mult timp din interior !
    Acum cativa ani in extrasezon erau doua trenuri din orasul meu spre Constanta, un personal de noapte si un rapid cu plecare la ora 7. In sezon ce credeti ca se intampla ? In loc sa mai bage un tren disparea rapidul. Calatorii nedumeriti erau indrumati amabil catre maxi taxi care asteptau langa gara. Fara cuvinte.

  5. Problema nu e materialul rulant, orice operator feroviar poate lua rame în leasing în secunda 2, dacă știe ce vrea să facă cu ele. Electrice sau diesel, la alegere. Inclusiv rame diesel care merg cu 200 km/h, dacă i-ar trebui așa ceva.

    Problema e infrastructura și e mult mai gravă decât se înțelege în mod obișnuit: România nu are destule căi ferate și nu a avut niciodată. Este aberant să mergi de la Pașcani la Cluj prin Suceava și Vatra-Dornei, dar totuși așa se merge și așa s-a mers întotdeauna. Este aberant să mergi la Brașov la Cluj prin Toplița sau prin Teiuș, dar totuși așa se merge și așa s-a mers întotdeauna. Inclusiv în Epoca de Aur, mult regretată la CFR.

    Este aberant ca un tren de marfă să aibă nevoie de 48 de ore ca să tranziteze România și totuși asta e realitatea. Este aberant ca un tren de marfă să facă 14-18 ore la Bicaz la Ploiești și totuși așa se întâmplă.

    Tot ce se întâmplă azi la căile ferate românești s-a întâmplat și la căile ferate britanice în anii ’60 – ’70, pe vremea când operatorul era de stat (British Rail). După privatizare, numărul de pasageri s-a dublat în 20 de ani (1995-2015) și a atins cel mai înalt nivel din istoria țării, cu toate că mii de kilometri de căi ferate desființate în anii ’60 – ’70 au rămas în general desființate.

    Operatorii feroviari britanici privați de astăzi au cele mai moderne trenuri europene, iar Hitachi și-a construit o uzină complet nouă în UK, special pentru trenurile pe care le va asambla pentru piața locală. Trenurile au ajuns scumpe și aglomerate tocmai pentru că sunt performante. Cui îi mai trebuie avion de la Londra la Edinburgh (~600 km) când într-o zi de lucru obișnuită sunt 84 de trenuri, multe din ele fără nicio oprire și fac 4h15′ – 4h30′ ?

    Asta e soluția și pentru România, dar mai întâi trebuie prim-ministrul care să înțeleagă ce a înțeles Margaret Thatcher la vremea ei: socialismul e întotdeauna pe banii altora, iar banii altora se termină întotdeauna.

  6. In Elveția transportul feroviar are rang de constituție. Transportul transit peste Alpi e obligatoriu pe cale ferată. Noul tunel de 50 km lungime, cu trei tuburi, deci 150 de km, arată performanța tehnică a Elveției.
    … „… Încă un decalaj prin comparație cu țările civilizate. Cu țările din UE. În cele mai multe țări cu economie competitivă, se constată o revenire masivă la transportul pe calea ferată…. „..

    Pe partea de Nord de la Basel pe valea Rinului nu s-a făcut aproape nimic. E o rușine. S-a vorbit mult (Die Grünen: totul pe șine acum 35 de ani) și nu s-a făcut nimic pentru ca Amsterdam să fie legat de Genova pe cale ferată.

    Cum e posibil ca după 28 de ani democrație autohtonă specifică căile ferate din țară să fie un dezastru cum e prezentat de autor? Ce sens au „teoriile nationale de reindustrializare“ când la primul exemplu, căile ferate, să se constate numai mizerie?

    Ce are Eleveția muntoasă ce nu are România? De ce acest decalaj de ani lumină, de la cer la pământ?

    • @Kurt: Ei, come on, ce are Elvetia si nu are Romania?… Nu inteleg intrebarea, sau e un umor extrem de fin.. Probabil rösti e singura diferenta? Mai stii..

    • @Kurt – Elveția se află între Germania și Italia, taxând astfel tot traficul de pe coridorul Berlin – Palermo. Așa se justifică tunelul Gotthard Base, altfel nu arunca nimeni 10 miliarde de franci elvețieni pe așa ceva. Iar linia veche opera deja la capacitate maximă. În România o linie aglomerată abia dacă are 30-40 de perechi de trenuri pe zi.

      Cât despre valea Rinului, în august 2017 s-a prăbușit tunelul de la Rastatt (între Basel și Karlsruhe) în timpul lucrărilor și au trebuit deviate zeci sau chiar sute de trenuri zilnic. Așa că mai ușor cu Rotterdam – Genoa pe scări.

  7. Domnule Mircea Morariu,
    Lucrez in domeniu si va pot spune câte ceva despre transportul de călători, actual.

    In ceea ce privește investițiile în material rulant, într-adevăr, CFR Călători nu mai primește bani de la bugetul de stat cu acest scop. Ar fi fost considerat ajutor de stat.

    Toți operatorii de transport feroviar de calatori primesc, însă, compensații pentru susținerea costurilor de operare, acestea fiind mult mai mari decât veniturile obținute din vânzarea biletelor de călătorie. Regula teoretica de acordare a acestei compensații financiare prevazută în legislație este ca aceasta să acopere diferența dintre costurile de operare și veniturile din bilete, și să asigure operatorilor un profit de maxim 3 %.

    Problema care se pune acum este că această suma pusă la dispoziție din bugetul de stat, în ultimii ani a scăzut de la an la an. In 2016 și 2017 aceasta nu a mai acoperit diferența dintre costurile de operare și cele obținute din vânzarea biletelor, operatorii având un declin al activității din punct de vedere al reparării materialului rulant pe un fond al creșterii substanțiale ale costurilor cu resursa umană (majorarea continua a salariului minim) și al creșterii cererii de transport datorită acordării gratuităților către studenți.
    Mai mult de atât, decontarea gratuității studenților transportați în perioada august – decembrie 2017 s-a făcut cu mare întârziere, abia în luna ianuarie 2018, din bugetul anului 2018, deoarece nu au fost alocați destui bani în 2017 pentru această gratuitate. Banii alocați pentru gratuitatea studenților în anul 2018, s-au consumat deja mai mult de 50%, pentru datoriile din 2017, iar restul ajunge doar până în luna aprilie 2018, conform estimărilor.

    In anul 2018, banii alocați în legea bugetului de stat pentru acoperirea costurilor de operare ale operatorilor sunt în suma de 1,436 miliarde de lei. Ministerul Transporturilor a reținut deja 10% din acesta din prudenta bugetară !!!, iar Autorității pentru Reforma Feroviară i s-a alocat suma redusă cu 10 procente, de 1,292 miliarde lei pentru a fi alocată operatorilor inclusiv CFR Călători.

    Spre comparație, în anul 2014, suma alocată de la bugetul de stat pentru acoperirea costurilor de operare a fost de 1,647 miliarde de lei. O sumă mai mare cu aproximativ 75 milioane de euro mai mare decât ceea ce se aloca în 2018. Si din 2014 pana in 2018, CFR Călători a crescut salariile cu cel putin 20 % personalului salariat. Prin urmare, si operatorii privați au fost obligați sa procedeze la majorări salariale deoarece ar fi samar fără angajati.

    Prin urmare e de înțeles ceea ce se întâmplă acum în transportul feroviar de călători. Fiecare operator încearcă sa supraviețuiască financiar.
    De aceea CFR Călători dorește să își restrângă activitatea de operare, în 2018, în încercarea de supraviețui financiar. Cifrele alocate de la bugetul de stat vorbesc de la sine.
    Nicio creștere majoră a traficului de călători nu e posibilă deoarece nu ne ajută CFR Infrastructura în creșterea vitezelor de circulație. Nici acesta nu are bani de reparații capitale.

    Fiecare caută să se retragă de pe secțiile care au un randament scăzut. De aceea, din 2015 și până în prezent au fost abandonate multe secții secundare.
    Spre exemplu, in 2014 Regiotrans opera cca 9 milioane de km anual, iar în 2017 a operat doar 6 milioane de km (o scădere de 33 de procente) retrăgându-si activitatea din zona de sud a României încă din anul 2015.

    Dar Ministerul Transporturilor nu face astfel de analize.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro