vineri, martie 29, 2024

Triunghiul “asociat” Georgia-Moldova-Ucraina: aprofundarea integrării în UE și “scutul” împotriva influenței rusești

După aproape două luni de la lansarea „Trio-ului Asocierii” (Kiev, 17 mai 2021) cu Uniunea Europeană (UE), reprezentanții Georgiei, Moldovei și Ucrainei au semnat prima declarație a “Trio-ului” la nivel de șefi de țară, în cadrul Conferinței internaționale de la Batumi (19 iulie 2021). Documentul sprijinit de președinții Salome Zurabishvili, Maia Sandu și Volodymyr Zelensky constituie, de fapt, primul angajament politic trilateral de acest fel între statele care implementează Acorduri de Asociere cu UE.

Conținutul declarației reiterează aspirațiile europene ale țărilor asociate. Concomitent, de pe aceeași platformă trilaterală, se indică o serie de modalități prin care UE poate spori contribuția la diminuarea și prevenirea influențelor negative, produse de politica externă rusă. Pe lângă exprimarea simpatiilor pro-europene și a dezideratului de aderare viitoare la UE, declarația de la Batumi, are un simbolism geopolitic semnificativ cu încărcătură dublă:

Pe de o parte, documentul a fost semnat în compania Președintelui Consiliului European Charles Michel, care a salutat angajamentul robust pro-european al statelor asociate și a precizat că UE le va oferi sprijin pentru recuperarea economică, proiectele de interconectare (infrastructura fizică) și reforma pe dimensiunea statului de drept (UE, 19 iulie 2021). Mai mult decât atât, chiar dacă UE încă se abține de la orice diferențiere oficială între Parteneriatul Estic și, respectiv, „Trio-ul Asocierii”, Michel a lăsat să se înțeleagă că UE este pregătită pentru o agendă mai extinsă și a calificat drept „specială” relația cu țările asociate. Mai mult ca atât, oficialul european a venit cu propunerea de a introduce „evaluarea competitivă” a reformelor cheie. Această idee pare a fi inspirată din principiul integrării progresive în UE, formulată anterior de un grup de experți din UE și țările asociate (3DCFTAs, Februarie 2021), cu referire la parcursul european al Balcanilor de Vest și al țărilor asociate.

Pe de altă parte, declarația trilaterală semnalizează o sincronizare istorică între agendele politice locale din Georgia, Moldova și Ucraina, unde, după 30 de ani de la independență și 12 ani de la demararea Parteneriatului Estic, domină simultan partide politice pro-EU. Înainte de toate, cei trei președinți de țară sunt devotați cauzei europene. În paralel, aceștia mizează pe forțe politice pro-UE care au majoritate absolută în parlamentele naționale și dispun de pârghiile necesare pentru a desfășura reforme ce pot energiza implementarea Acordurilor de Asociere. Chiar și așa, situația locală, în linii mari, nu este ireversibilă, lineară sau perfectă. În Georgia, guvernarea pare a fi încă influențat de cercul oligarhului Bidzina Ivanishvili. În lumina violenței declanșate de grupurile conservator-religioase radicale, guvernarea georgiană eșuează să dovedească dedicație plenară pentru protecția necondiționată a drepturilor omului, a societății civile și a pluralismului mediatic (Civil.ge, July 2021). În Moldova, după alegerile anticipate de la începutul lui iulie, partidul Președintelui Sandu controlează parlamentul și noul guvern (3DCFTAs, Iulie 2021). Acestia urmează să demonstreze în practică abilitățile de a reforma țara în conformitate cu spiritul și litera Acordului de Asociere. Cu orice preț trebuie prevenit scenariul înclinației autoritare a reformistului Mikhail Saakashvili din preajma lui 2010 sau alunecarea într-o dispoziție de complacere ca urmare a dominației totale a puterii în stat, a altor doi politicieni cu aspirații reformiste, precum Nikol Pashinyan în Armenia și Volodymyr Zelensky în Ucraina, după anii 2018-2019.

Nu în ultimul rând, deși situația din Ucraina denotă anumite progrese în contracararea imixtiunii oligarhilor în procesul decizional, aceasta, deocamdată, țintește preponderent grupurile oligarhice pro-ruse (IPN, Mai 2021). Deși importante, evoluțiile în domeniul reformării justiției și a combaterii corupției trebuie tratate cu rezervă până când nu intervin schimbări tangibile și durabile, prin aplicarea eficientă a legislației reformate. Strict din perspectiva imperativului de reformare, declarația Zarubishvili-Sandu-Zelensky este tocmai potrivită și binevenită, deoarece subliniază asocierea cu valorile democratice și angajamentul politic, de sus în jos, pentru reforme. Cele trei țări au fost însă atenționate de către Charles Michel că, “reformele trebuie realizate nu de dragul UE”, ci pentru binele propriilor cetățeni.  

De la memorandum inter-instituțional la declarație politică

Intrat în vigoare în mai 2021, memorandumul de constituire al inițiativei „Trio-ului Asocierii” (IPN, Iunie 2021) nu este menționat deloc în declarația Zurabishvili-Sandu-Zelensky. Negociat și semnat de către miniștrii de externe ai celor trei țări asociate cu UE, memorandumul a fost trecut cu vederea din motive deocamdată neclare, chiar dacă în baza acestuia sunt puse bazele unui mecanism concret de coordonare trilaterală. Memorandumul prescrie modul în care Georgia, Moldova și Ucraina urmează să articuleze o strategie comună de acțiune în domeniul integrării europene aprofundate.

În orice caz, declarația trilaterală a președinților de țară preia limbajul și aspectele de bază ale memorandumului. Astfel, este expus atașamentul ferm față de implementarea Acordurilor de Asociere. De asemenea, se face referință la identitatea europeană a celor trei state, ceea ce reprezintă o precondiție îndeplinită pentru a adera la UE (Art. 49 al Tratatului UE). În același context, atât memorandumul, cât și declarația trilaterală precizează că Acordurile de Asociere sunt prevăzute ca fiind construcții flexibile, care iau în calcul și se ajustează la transformările legislației europene. În ambele cazuri, este accentuată intenția comună a celor trei țări de a extinde și intensifica dialogul politic, dar și integrarea piețelor (ZLSAC) și a economiei, inclusiv pe dimensiunea sectorială, cu UE. Totodată, exact ca și în cazul memorandumului, declarația Zurabishvili-Sandu-Zelensky recunoaște semnificația Parteneriatului Estic (PaE). Astfel, se urmărește prevenirea suspiciunilor că „trio-ul” ar dori să se distanțeze de PaE, care poate apărea în rândul celorlalți parteneri estici, dar și la nivel european. Recenta decuplare subită a Belarusului, ca răspuns al regimului lui Alexandr Lukashenko la sancțiunile economice adoptate de UE(IPN, Iunie 2021), a demonstrat că Parteneriatul necesită garanții reînnoite și consolidare pentru a evita noi fragmentări. Contrar exemplului bielorus, țările asociate au reiterat dedicația pentru cooperarea în interiorul PaE, atât în memorandum, cât și în declarație. Ambele percep UE ca pe o sursă valoroasă pentru securitatea regională și, respectiv, pentru facilitarea integrității teritoriale, inclusiv acordarea de asistență în lupta împotriva amenințărilor hibride, făcându-se aluzie la cele de origine estică.

Merită de menționat că, între memorandumul “Trio-ului Asocierii” și declarația semnată de Zurabishvili-Sandu-Zelesnky există trei diferențe majore.

În primul rând, reieșind din destinația sa, memorandumul are un scop mai restrâns și mai tehnic decât declarația, care reprezintă un document politic cu un scop extins.

A două diferență de ordin tehnic constă în faptul că memorandumul sugerează că cele trei țări urmăresc o cooperare trilaterală vizavi de UE, dar și în interiorul Parteneriatului. Contrar acestui obiectiv, declarația accentuează poziția comună a statelor asociate în vederea apropierii de UE, fără a fi specificată motivația de a coordona pașii a trei state în direcția integrării europene. Cu excepția primului paragraf, din restul declarației reiese mai degrabă un caracter individual, deși practic identic, al demersului european setat de Georgia, Moldova și Ucraina.

În final, cea de-a treia distincție include caracterul tranșant al declarației cu privire la unele implicații negative ale factorului rusesc asupra integrității teritoriale a statelor asociate. Totodată, spre deosebire de caracterul mai neutru al memorandumului, semnatarii declarației se pronunță în mod expres în privința Rusiei. Aceștia dau apreciere înaltă celor „cinci principii”, care dictează o relație principială și exigentă a UE cu Rusia. De asemenea, cei trei președinți ai „Trio-ului” se pronunță favorabil în privința ultimelor decizii ale Consiliului European în raport cu Rusia (UE, June 2021), care dau naștere a trei abordări de relaționare selectivă cu partea rusă – respingere, restricționare și angajament. Aceste principii înglobează în sine îndeplinirea Acordurilor de la Minsk de către Rusia, care condiționează menținerea sancțiunilor europene, precum și consolidarea relațiilor cu statele din Parteneriatul Estic, concepută ca un soi de contrapondere pentru atenuarea vulnerabilităților din regiune la influența rusească (UE, Martie 2016).

Sporirea interconectării cu UE și diminuarea influenței rusești

Declarația Zurabishvili-Sandu-Zelensky trasează principalele direcții de cooperare dorite în raport cu UE. Deși nu lipsește solicitarea unei perspective de aderare la UE care ar „stimula reforme mai aprofundate și cuprinzătoare”, atenția majoră este plasată pe elementele care pot crea poduri pentru o integrare europeană palpabilă în UE.

Așadar, înainte de orice altceva, președinții “Trio-ului” accentuează rolul indispensabil al Acordurilor de Asociere și al Zonelor de Liber Schimb și Aprofundat (ZLSAC-urile), văzute ca “foi de parcurs” pentru reformele domestice, realizate după tiparul european, pe de o parte, și pentru convergența politico-legislativ-economică cu UE, pe de altă parte. Ulterior, declarația trece în listă domeniile în care “Trio-ul” vrea să găsească oportunități de integrare europeană – transport, energie, spațiul digital, economia verde (inclusiv componenta circulară), justiție și afacerile interne, comunicarea strategică și sectorul sănătății (reliefat în contextul pandemiei Covid-19). Președinții “Trio-ului” se expun benevol la principiul condiționalității, folosit ca o constrângere externă pentru a împinge reforme dificile acasă. Totodată, asumarea condiționalității cerute de UE reprezintă o continuare a angajamentului celor trei state față de utilizarea corectă a asistenței europene, care urmează să fie alocată prin noul Instrument de Cooperare Internațională, Dezvoltare și Vecinătate (NDICI). Atât aprofundarea relațiilor cu UE, cât și alte inițiative regionale de cooperare, precum Inițiativa celor Trei Mări, urmărește scopul strategic de ancorare fizică la UE printr-o interconectare multidimensională. În mod evident, acest lucru va permite o reducere masivă a dependențelor față de Est, construite în trecut pentru a facilita guvernarea puterii sovietice.

Concomitent, pe lângă canalele bilaterale de interacțiune cu UE, „Trio-ul” recunoaște semnificația inițiativei UE de a investi în recuperarea economică pentru toată vecinătatea estică. În acest context, Președintele Consiliului European Charles Michel a specificat că UE este disponibilă să aloce între 2,3 și 17 miliarde euro sub formă de investiții pentru statele PaE. Tot în acest context, declarația Zurabishvili-Sandu-Zelensky scoate în evidență necesitatea unei viziuni strategice pentru Parteneriat în cadrul calculelor geopolitice ale UE. De aceea, cel de-al șaselea summit PaE, preconizat pentru decembrie 2021, este deja interpretat ca un nou suflu pentru relația UE cu regiunea. 

Cât privește relația cu Rusia, „Trio-ul” punctează în mod tranșant punctele nevralgice. Pe lângă reducerea dependenței de Rusia prin intensificarea interconectării cu UE, “Trio-ul” manifestă interes deschis pentru integrarea în mecanismele UE, dar și obținerea de cunoștințe și practici europene, pentru a contracara riscurile, care vizează ordinea publică și securitatea națională și implică factorul rusesc. Declarația președinților “Trio-ului” face referință directă la amenințările hibride, reziliența cibernetică și combaterea dezinformării, unde factorul rusesc a jucat până acum un rol destabilizator. Un loc separat în declarație i-a revenit situației din Marea Neagră, fiind reamintit angajamentul asumat de UE de a asigura stabilitate și reziliență. Cu certitudine, subiectul securității din bazinul Mării Negre vizează cel mai mult Ucraina. Cea din urmă se confruntă cu amenințări de natură militară din partea Rusiei, care, după anexarea Crimeii în 2014, încearcă să-și extindă prezența militară spre apele ce înconjoară peninsula ocupată, încălcând vădit dreptul maritim internațional.

Subiectul rusesc este abordat cel mai deschis de-a lungul pasajelor legate de separatismul teritorial, susținut de autoritățile ruse. În loc de termenul tradițional de “conflicte înghețate”, președinții “Trio-ului” apelează la caracteristici individualizate pentru a descrie, cu mai multă precizie, situația în jurul integrității teritoriale obstrucționate de factorul rusesc. Georgia se referă la “ocupația ilegală” din Abhazia și Osetia de Sud (20% din teritoriul țării), Ucraina subliniază “agresiunea din estul” țării și “ocuparea temporară a Crimeii”, iar Moldova alege o formulare mai moderată cu privire la “conflictul nerezolvat din regiunea Transnistreană” (Declarația președinților “Trio-ului Asocierii”, 19 iulie 2021). Pentru a restabili integritatea teritorială națională, președinții “Trio-ului” și-au arătat disponibilitatea de a explora împreună cu UE modalități noi de a obține soluții pașnice durabile. Solicitarea principală este ca UE să aibă un rol și angajament sporit pentru a echilibra raportul de forțe, în care, deocamdată, vocea Rusiei este determinantă.

Scutul principal împotriva influenței rusești constituie o prezență activă a UE în țările asociate, ca parte componentă a PaE. În acest sens, declarația Zurabishvili-Sandu-Zelensky menționează aprofundarea și intensificarea legăturilor politice, economice și inter-personale. Ansamblul acestor conexiuni și interdependențe pan-europene pot înclina regiunea spre Vest în continuare. În asemenea condiții, diminuarea capacității Rusiei de a influența spațiul ex-sovietic european, cu aceeași ușurință ca în perioada 1990-2014, este practic iminentă. Mai mult ca atât, tot în direcția Rusiei, președinții “Trio-ului” au ținut să transmită mesajul că integrarea europeană nu are alternativă și constituie o decizie suverană pe care nu o poate influența nicio parte terță. 

În loc de concluzii…

Declarația “Trio-ului Asocierii” de la Batumi conține un amestec armonios de angajamente pro-europene și pro-reformă formulate împreună de Georgia, Moldova și Ucraina. Aceste angajamente, deocamdată, nu corespund întocmai realităților politice locale, dar, totuși, se pot traduce în rezultate concrete, inclusiv grație aplicării exigente a condiționalității și evaluării critice a progreselor de către UE.

Chiar dacă declarația Zurabishvili-Sandu-Zelensky nu încorporează memorandumul “Trio-ului Asocierii”, ambele documente împărtășesc varii aspecte esențiale, în special cel legat de devotamentul pentru implementarea Acordurilor de Asociere sau demersul pentru perspectiva de aderare la UE. În viitor, trebuie însă găsite modalități practice pentru a aduce pe o platformă unică discuțiile care au loc sub umbrela „Trio-ului Asociat”, în vedere asigurării unei voci și mecanism comun.

Triunghiul asocierii creat de Georgia, Moldova și Ucraina urmărește integrarea în UE atât în scop de modernizare după tiparele europene, cât și de scut împotriva influenței negative a Rusiei. Sporirea interconectării cu spațiul politic, economic, tehnologic și de securitate al UE formează un obiectiv strategic, care reiese din corpul declarației de la Batumi. În fine, pe lângă interconectare, cele trei țări asociate vor o prezență masivă a UE în Parteneriatul Estic în vederea contrabalansării factorului rusesc, care încă își menține canalele de influență asupra regiunii, în special, în domeniul gestionării conflictelor teritoriale. 

Aparut pe site-ul IPN.md

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. Ucraina și Georgia nu vor fi nici în 50 de ani membri UE. De aceea asocierea la acest „Trio” este absolut negativă pentru Moldova. De ce să te asociezi acestui tandem nefericit și să nu-ți vezi de drum în avangardă alături de România și Uniunea Europeană? Această asociere este suspectă.

  2. Pericolul ucrainian este la fel de mare sau, pentru noi, romanii, chiar mult mai mare decit cel rusesc. Moldova nu a fost rusificata, ci ucrainizata de Brejnev. In Bucovina de Nord si Odessa, ucrainienii practic au eliminat etnicii romani. Ca sa nu vorbim si de pozitia geografica. Nici noi, nici moldovenii nu avem granita directa cu Rusia. Pe noi ne inghite Ucraina.
    Plus ca, nu stiu din care motive, ucrainienii au sprijinul unor elite care suspina mai mult de grija integritatii teritoriale a Ucrainiei, uitind complet de teritoriile noastre.

  3. „…modalități prin care UE poate spori contribuția la diminuarea și prevenirea influențelor negative, produse de politica externă rusă”

    Păi, discutând despre contribuția elementară, primordială, a UE la diminuarea și prevenirea influențelor negative, produse de politica externă rusă, este capabil să spună cineva cum poate fi înlăturată prezența militară a Federației Ruse pe teritoriile celor trei state din „Trio-ului Asocierii”?!

    …Despre ce vorbim, de fapt?! Ce diminuare a „influențelor negative” poate exista, când trupele rusești ocupă teritorii ale acetor state și NIMENI nu vede o perspectivă în care să poată fi prevăzută retragerea lor?!

  4. Este clar ca asocierea cu Ucraina si Georgia este perdanta pentru Moldova si nu ar trebuiisprijinita de Romanaisub nci o forma.
    Recuperarea ” Rusiei Kievene : de catre Moscova este justificata si are exact aceeasi motivatie ca si oretentiile Serbiei la Kosovo . De ec e atunci, Romania se trezeste cu doua atitudini idfrite ?
    Si mai este ceva, Rusia nu va renunta niciodata la Ucraina istorica si nici la piciorul din Caucaz , dar se va imoaca usor dupa ce probleam Ucrainei ve fi rezolvata, cu frontiera pe Nistru.
    Desmembrarea Ucrainei de catre Rusia, va permite si revenirea la Romania a istoricel Bucovine de Nord si a
    ” CELOR TREI JUDETE, CAHUL ISMAIL SI CATATEA ALBA ”
    Romania nu are de ce sa sustina existenta Ucrainei in granitele actuale , granite fictive, fara motivare istorica, trasate de comunisti. Faptul nu are nici o relevanta cu stabilitatea frontierelor de dupa al doilea razboi mondial.

  5. Pentru moment, cred ca R. Moldova are de dovedit ,in acest format de asociere cu Ucraina si Georgia ,ca militeaza exact ca si ele pt. restabilirea controlului asupra unui bucati din teritoriu national. Cred ca Transnistria , dpdv geopolitic este nodul gordian al intregii intelegeri.
    Odata recapatat controlul asupra Tiraspolului, Chisinaul poate singur sa aleaga reintregirea cu Romania, neavand nevoie de acordul vecinilor din jur.
    Romania reunita, in aceasta forma ,poate ulterior sa negocieze cu Ucraina restituirea in schimbul Transnistriei, a zonelor ocupate de sovietici in 44, in acest fel 97% din fosta Romanie Mare va fi a noastra. Ramane, Cadrilaterul la bulgari…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Denis Cenusa
Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro