vineri, ianuarie 27, 2023

TTIP – Parteneriatul Transatlantic pentru Comert si Investitii

TTIP are rolul de a aseza regulile economice intre SUA si UE pe termen lung, astfel incat aceste doua zone sa devina compatibile economic. In cadrul negocierilor este in primul rand vorba de eliminarea barierelor vamale si comerciale. Obiectivul principal este deschiderea puternica a pietelor pe ambele maluri ale Atlanticului. In plus, vor trebui elimintate barierele din zona serviciilor comerciale, va trebui imbunatatita siguranta investitiilor si libera concurenta, cat si accesul la contractele publice la toate nivelurile.

Un acord transatlantic intre UE si SUA, poate deveni etalon pentru comertul mondial cat si un prim pas spre o forma politica a globalizarii.

Statistici: UE + SUA

–        800 milioane locuitori

–        50% din productia economica a lumii

–        40 din PIB-ul mondial in PPT

–        33% din comertul mondial de marfuri si servicii

–        60% din investitiile directe la nivel mondial

–        33% din patentele inregistrate la nivel mondial

La nivel institutional, negocierile pe TTIP, au fost conduse din partea europeana de catre Comisia Europeana, in special de directia generala comert, condusa de comisarul european responsabil de comert. Comisia Europeana a primit mandat in 2013 de la consiliul ministrilor de comert din UE ca sa reprezinte interesele statelor europene in aceste negocieri.

Uniunea Europeana are intocmite 31 de grupe de lucru. Acestea sunt asistate de catre experti din directiile generale respective cat si din diferite autoritati de reglementare europene.Totodata, din ianuarie 2014, Comisia Europeana a intocmit un grup consultativ de 14 experti in domeniul protectiei consumatorilor si al sindicatelor din diferite ramuri.

Pe partea Americana, negocierile sunt conduse de catre USTR (Office of the United States Trade Representative).

Pana in prezent au avut loc opt runde de negocieri intre SUA si UE, in care s-au discutat aspecte despre majoritatea sectoarelor economice.

In ceea ce priveste implicarea Romaniei in negocierile pe TTIP, lucrurile nu sunt foarte clare, din cele 31 de grupuri de negociere ale UE, niciunul nu este condus de un roman. Totodata, in mediul public din Romania nu a existat o dezbatere despre TTIP, desi pe majoritatea domeniilor au existat deja negocieri puternice ce vor afecta economia noastra.

Desi taxele vamale intre SUA si UE sunt in medie de 4%, relativ mici, volumul de tranzactii este de aproximativ 2mlrd de Euro/zi ceea ce inseamna la nivel global niste sume consistente. Principalele provocari ale parteneriatul nu stau in eliminarea tarifelor vamale, cat in dereglementarea anumitor domenii astfel incat sa nu mai existe duble standarde de calitate intre SUA si UE. Astfel, specificatiile tehnice din SUA trebuie sa fie valabile si in UE pentru produsele electronice, iar pentru alimente, ceea ce este permis a fi vandut in SUA va fi permis si in UE.

In cazul Romaniei, acest acord ridica o serie de intrebari, la care inca nu avem raspunsul:

  1. Cum va afecta comertul exterior al Romaniei TTIP, in special relatia cu partenerii nostri non-UE. Tinand cont ca produsele americane vor fi avantajate pe piata UE, implicit structura importurilor va fi afectata? Care este acest impact? S-au facut studii din partea ministerului economiei?
  2. Ce efect va avea importul de alimente din SUA asupra producatorilor locali? Tinand cont de profilul puternic industrializat al agriculturii SUA, cat si de faptul ca multe produse sunt modificate genetic, exista riscul unei invazii de alimente din SUA, ieftine si de slaba calitate care vor ocupa un segment important pe piata noastra.
  3. Ce impact va avea TTIP asupra Moldovei? Tarile invecinate UE vor fi puternic afectate. Astfel, ele nu vor mai putea avea statut privilegiat iar produsele americane le vor concura direct. Pentru Moldova, tinand cont de relatia cu piata sa principala de desfacere, Rusia, o ingradire a comertului cu UE ar putea fi catastrofala.
  4. Care este pozitia Romaniei fata de instantele private pentru rezolvarea litigiilor comerciale. Pozitia oficiala a Uniunii Europene este ca nu sustine ca aceste litigii sa fie rezolvate in cadrul instantelor private, deoarece modelul economic european, bazat pe intreprinderi mici si mijlocii, ar putea avea de suferit. Costul proceselor ar creste, iar IMM-urilor europene le va fi totodata foarte greu sa se lupte cu corporatiile americane.
  5. A facut Ministerul Economiei vreo simulare pentru TTIP? Care sunt beneficiile directe pentru Romania? Exista vreo analiza cantitativa sau calitativa? Exista bugetate in bugetul pe 2015 grupuri de lucru care sa realizeze aceste analize, astfel incat in Consiliul Ministrilor reprezentantul nostru sa puna problema in mod pertinent?

Din pacate, in Romania nu se dezbate acest subiect foarte important pentru viitorul economic al Uniunii Europene, iar ca deobicei, fara o implicare proactiva, interesele tarii noastre nu vor fi luate in considerare.

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. Ce o sa se intample este ca o sa se mareasca in continuare puterea corporatiilor transnationale in detrimentul suveranitatii natiilor si in cele din urma al indivizilor.

    Includ spre referinta un fragment dintr-un articol despre Trans Pacific Partnership scris recent de un profesor de Politici Publice care a lucrat in administratia Clinton.

    „The Trans Pacific Partnership is far larger than NAFTA – covering 40 percent of America’s global trade.

    If it’s enacted, American workers and consumers will be made even worse off because of another provision that allows global corporations to sue countries whose health, safety, labor, or environmental regulations crimp their corporate profits.

    It establishes a tribunal outside any nation’s legal system that can force a nation to reimburse global corporations for any such “losses.””

    http://robertreich.org/post/117948294805

  2. Unul dintre principiile economice de baza, care se predau si pe acolo pe la ASE, zice ca pe o piata libera, cererea si oferta se echilibreaza la un pret corect (de echilibru). In consecinta, daca exista cerere pentru carte de proasta calitate, cum zici tu acolo ca ar fi cea din SUA (desi nu prea e dovedita treaba asta, da ma rog), atunci de ce sa nu lasi omu sa o cumpere? E libertatea fiecaruia dintre noi. Daca nu o sa vrem produsele de la ei, nu o sa le cumparam.

    In alta ordine de idei, ne-am dorit atat de mult integrarea in tot felu de formatiuni (NATO, UE) incat nu stiu de ce ar trebui sa ne atacam acuma la aparitia unui noi tip de uniune comerciala, ca despre asta e vorba.

    Vrem o economie sanatoasa? Atunci sa lasam totu sa vina pe piata, fie ca e din Zimbabwe, SUA sau Japonia, si noi vom alege acele produse care ne satisfac din perspectiva calitatii raportate la pret. Guvernu sa se ingrijoreze cum creste venitu minim garantat in zonele cele mai sarace din UE, care se intampla sa fie la noi in tara….de TTIP o sa se ocupe Comisia Europeana, ca de aia ne-am integrat in UE, sa avem reprezentanti votati de cetatenii europeni care sa ne apere interesele.

    Sau exista intotdeauna varianta sa ne punem 2000 de intrebari, ca ce facem cu litigiile, ce facem cu mici intreprinzatori, dar vai IMMurilr romanesti….si sa ne inchidem frumos, sa vindem doar ce producem si e de „calitate” si aia e. Il cautam si pe unu pe care sa il cheme Ceausescu si am rezolvat problema.

    • Tocmai! Ce facem cu litigiile?? Sa fim seriosi! TTIP e un fake care va da o putere si mai mare transnationalelor! Sunt curios cum vor argumenta cei care vor semna (pentru ca vor semna, chestiunea e lamurita deja), atunci cand peste cativa ani, o tara ca Romania, va avea de platit daune de ordinul a 500 milioane de dolari (de ex.) companiei X, care a dat Romania in judecata pentru ca nu i-a convenit ceva….cazuri sunt destule, exemple se gasesc destule. Iar cazurile astea vor fi judecate nu de tribunale romanesti sau americane, ci de ISDS. Pe scurt, un fake la fel de sinistru ca si multe altele.

    • Adrian, a lasa piata libera asa cum consideri tu este o masca ce ascunde in spatele ei fatete foarte priculoase. Sunt prevederi in acest acord- care slava Domnului ca nu s-a incheiat – care ascund dependente totale fata de impunerile marilor producatori ( electronice, agroalimentare…etc) adica corporatiilor. Prin acesta sa zis „liber schimb” corporatiile vor deveni si mai mari si vor impune preturi pe piata aia „liberea” pe care o vezi tu. adica paita nu va mai fi libera. Se vor organiza in carteluri de preturi si zone.
      Iar acea Comise Europeana nu a fost aleasa democrratic, ci numita intre ei. Ca au primit mandat de reprezentare din partea ministrilor comerutului din tarile membre e o gogorita.
      Deci : cine face legea ? Noi , „piata” , sau ei , stapinii „piete”i ?

  3. Eu personal văd avantaje foarte mari în TTIP pentru ambele părți.

    În primul rând electronicele de orice fel sunt la jumătate de preț în SUA decât sunt în Europa. Nu știu exact dacă asta vine din taxe piperate în UE protejându-și piața sau alte cauze.

    La fel, vinurile europene și brânzeturile franceze sunt scumpe în SUA.

    La fel, zborurile transatlantice sunt scumpe din cauze de taxe de ambele părți.

    Singurele produse agricole care sunt competitive din SUA în Europa sunt doar cerealele, Nu cred că citricele floridiene sau căpșunile californiene pot intra pe piața europeană în competiție cu cele grecești sau italiene.

    Ar mai fi și carnea, însă la aceeași calitate e mai scumpă în SUA decât în Europa.

    • Produsele de tehnologie sunt mult mai ieftine pentru ca ele vin cu restrictii criptografice (cel putin produsele software care includ algoritmi de criptare) pe de o parte si fara accesul la codul sursa pe de alta parte. Chinezii au cerut ca pentru utilizarea tehnologiei americane in diverse sectoare sa le fie livrat si accesul la codul sursa. Aparent ele sunt mai ieftine, dar fara codul sursa esti legat de ei pe viata.

  4. s-a trecut cam simplu peste partea legata de alimente si materie prima pt alimentatie, americanii exceleaza in a crea „jeguri” in privinta asta, daca se semneaza acordul:
    1. pregatiti-va portofelele pt a plati daune catre „whatever corp” pen’ca legislatia romaneasca i-a produs prejudiciu din motivele x,y,z…legate de calitate/transparenta
    2. cautati-va medici seriosi pt importul valului de cancere si tot soiul de alergii care zburda linistit in sua si baga miliarde de dolari in buzunarele „whatever pharma corp”

    de asemenea, lipsa de transparenta, cel putin in partea americana, in ce priveste negocierile atat al ttip cat si al ttp(ala de peste pacific)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Tanase Stamule
Conferentiar in cadrul Facultatii de Administrarea Afacerilor (cu predare in limbi straine) din cadrul Academiei de Studii Economice. Tine cursurile de Managementul Afacerilor si Management Intercultural, in limba germana. Prodecan al Facultatii de Administrarea Afacerilor din cadrul ASE.

Carti noi

 

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade din patrimoniul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române”, care va putea fi vizitată între 26 ianuarie și 13 martie 2023 la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din strada Nicolae Crețulescu nr. 8. Află mai multe

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro