joi, ianuarie 20, 2022

TTIP şi „moştenirea” Obama

Argumentul pentru Parteneriatul Transatlantic pentru Investiţii şi Comerţ (TTIP) este unul foarte convingător pentru SUA: acesta ar fi cel mai relevant acord de comerţ din istoria Statelor Unite, acoperind 45% din PIB-ul global, 17% din investiţiile directe (FDI) şi 30% din comerţul la nivel mondial. Împreună cu Parteneriatul Trans-Pacific (TTP), TTIP ar încununa direcțiile politicii comerciale îndrăznețe ale administraţiei Obama, ce cuprinde 1,29 miliarde de oameni responsabili cu 64% din producţia economică mondială.

Însă, mai important este argumentul de politică externă în susținerea TTIP. De la momentul alegerii sale în 2008, preşedintele Obama a urmărit să remodeleze politica externă a SUA printr-o relaţie mai pragmatică şi integrată la nivel mondial şi european în mod special. Într-adevăr, cea mai timpurie încercare a Administraţiei Obama în acest sens a fost vizita Secretarului de Stat Hillary Clinton la Parlamentul European, cu scopul de a relua relaţiile SUA – UE, diluate în perioada precedentei administraţii. Deşi în anii ce au urmat am asistat la multe situaţii sensibile în relaţia dintre SUA şi UE, TTIP reflectă cel mai bine eforturile Administraţiei de a beneficia de legăturile istorice şi culturale şi de a marca dependenţa şi congruenţa economică. Tratatul ar avea, de asemenea, efecte pozitive şi în contextul mai larg al potenţialelor probleme de securitate ridicate de situaţia actuală din Europa de Est.

O piedică fermă în calea planurilor Administraţiei Obama o reprezintă puternica opoziție din SUA, preocupată în acest moment de încercarea de a contracara mai avansatul TTP (există, desigur, opoziţie vocală şi în Europa, deşi subsemnatul trebuie să recunoască lipsa de detalii mai aprofundate în legătură cu acest subiect). Această coaliţie formată din sindicate, industrii cu vechime, organizații conservatoare şi reprezentanți de extremă-stânga, critică acordurile comerciale precedente care au pus presiune pe clasa de mijloc, au redus salariile, au scăzut calitatea standardelor pieţei muncii şi au accentuat degradarea mediului. Deşi aceste critici pot fi valide, ele nu sunt susţinute de fapte şi maschează adevăratul subiect ce trebuie pus în discuţie, şi anume cine şi cum va scrie legile pentru integrarea globală a Secolului XXI. Prea des pare neglijată realitatea faptului că procesul de globalizare va continua cu sau fără TTIP şi că se pot alege regulile care vor guverna acest proces inevitabil de integrare sau se poate încerca supravieţuirea sub legile impuse de altcineva (sau absenţa lor completă). Non-integraţionaliştii nu vor putea fi, probabil, niciodată de acord cu acest fapt – secretul este ca Preşedintele să convingă suficient de mult că strategia sa este cea mai pragmatică şi avansată pentru un viitor incert.

Un alt impediment semnificativ în calea implementării TTIP poate fi rigiditatea negociatorilor europeni de a oferi cu adevărat acces liber pe piaţă pentru o varietate de bunuri şi servicii. De asemenea, negociatorii trebuie sa adopte prevederile care limitează barierele netarifare asupra comerțului, bariere ce au împiedicat integrarea pe care acest acord urmărește să o consolideze. De exemplu, Uniunea Europeană a respins până acum inițiativele negociatorilor americani de a elimina barierele pentru accesul pe piaţă al produselor agricole, inclusiv subiectele de interes major pentru SUA în domeniul fito-sanitar (SPS), care nu sunt susţinute cu argumente ştiinţifice, ci doar deservesc mecanisme protecţioniste. De la restricţiile privind organismele modificate genetic, până la spălarea cărnii de pui şi respingerea ractopaminei în carnea de porc şi de vită, negociatorii europeni nu au arătat până în acest moment că există voinţă politică pentru a permite accesul liber pe piaţă produselor agricole. Mulţi reprezentaţi SUA consideră că negociatorii TTIP pot renunţa în totalitate la capitolul agricultură pentru a nu risca abandonarea completă a proiectului din cauza intransigenței europene. Un astfel de rezultat ar reprezenta o greşeală majoră, pentru că ar marginaliza sprijinul valoros pentru agricultură în Congresul American. S-ar stabili, de asemenea, un precedent periculos pentru viitoarele acorduri comerciale. Această opțiune este de moment şi nesustenabilă. Agricultura este un bun exemplu, dar nu singurul, pentru problemele de actualitate care afectează negocierile. Ca acest efort să justifice capitalul politic investit de către negociatori, tratatul trebuie să ofere în mod real o soluţie pentru integrarea şi interconectarea economică pe care o pretinde.

Pentru ca preşedintele Obama să îşi atingă obiectivul de dispersare a rivalilor cu standarde comerciale înalte atât din Est, cât şi din Vest, trebuie să găsească bună-voinţă din partea negociatorilor de la Bruxelles şi să fie pregătit să înfrunte opoziţia din Washington. Dacă va reuși, aceasta va fi probabil cea mai importantă moştenire a mandatului său.

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Absolut halucinant articolul…

    Scrie asa autorul:

    a. ” TTP (există, desigur, opoziţie vocală şi în Europa, deşi subsemnatul trebuie să recunoască lipsa de detalii mai aprofundate în legătură cu acest subiect). ”

    b. „Pentru ca preşedintele Obama să îşi atingă obiectivul de dispersare a rivalilor cu standarde comerciale înalte atât din Est, cât şi din Vest,(!!!!!!) trebuie să găsească bună-voinţă din partea negociatorilor de la Bruxelles – nu are nici o sansa, opinia mea – şi să fie pregătit să înfrunte opoziţia din Washington”

    Pai daca nu cunoaste TTP care este diferit de TTIP< de ce s-a apucat de o treaba care il depaseste pe autor?

    In politica economica se pleaca de la bunavointa partenerilor (!!!!)????,

    Dar chestiunea cea mai tare mi s-a parut ideea precum ca rivalii se vor dispersa!!!!!

    Absolut absurd!

    P.S.
    Daca autorul are "expertise in agriculture, trade, environment and energy. … in federal policy, legislative process and national politics" este departe tare de politca externa!!!! Poate am criticat prea dur dar nu mi-am putut abtine mainile de la scrie aceste comentarii…

  2. Opoziţia europeană la TTIP este cel puţin la fel de acerbă precum cea americană. Şi mult mai veche şi mai structurată.
    TTIP poate reuşi cu câteva condiţii:
    1. Reconsiderarea ISDS pentru a garanta preeminenţa interesului public asupra celui comercial.
    2. Adoptarea celor mai înalte standarde de biosecuritate, securitate alimentară şi responsabilitate socială. Europenii nu vor renunţa niciodată la standardele lor înalte din industria alimentară sau cea farmaceutică. După cum nu vor accepta sub nicio formă distrugerea celor mai importante reguli în legislaţia muncii.

    • … si nici masinile cu 50% mai ieftine, si nici electrocasnicele tot cu 50% mai ieftine …. pentru ca da, suntem protectionisti … nu vorbim doar de sanatate, unde vad rostul protectionismului …

  3. Excelenta initiativa prin care un reprezentant calificat din SUA deschide in spatiul public romanesc o discutie pe un subiect foarte sensibil pentru reprezentatii stangii viscerale nu numai din SUA , ci si din Europa si in mod special din fostele tari comuniste care au aderat la Uniunea Europeana .

    Este o ocazie de a discuta si despre receptarea lui la nivel global ( “ Un tratat secret dintre SUA și UE ar urma să ofere corporațiilor puteri uriașe”) :

    http://mondediplo.com/2013/12/02tafta

    https://youtu.be/e1hNnYNMZ7U

    https://vimeo.com/63734818

    Aceasta receptare este considerata de catre autor drept una nefondata :

    „Deşi aceste critici pot fi valide, ele nu sunt susţinute de fapte ( s.n.) şi maschează adevăratul subiect ce trebuie pus în discuţie, şi anume cine şi cum va scrie legile pentru integrarea globală a Secolului XXI. Prea des pare neglijată realitatea faptului că procesul de globalizare va continua cu sau fără TTIP şi că se pot alege regulile care vor guverna acest proces inevitabil de integrare sau se poate încerca supravieţuirea sub legile impuse de altcineva (sau absenţa lor completă).”

    Dincolo de discutie pur tehnica despre TTIP accesibila in primul rand specialistilor si de posibila rezistenta din partea UE ( “Un alt impediment semnificativ în calea implementării TTIP poate fi rigiditatea negociatorilor europeni de a oferi cu adevărat acces liber pe piaţă pentru o varietate de bunuri şi servicii.” ) , o discutie deschisa despre argumentele pro si contra acestui tratat este binevenita in spatiul romanesc cu atat mai mult cu cat problema fundamentala pusa in discutie este una de nivel global si care afecteaza practic viitorul tuturor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Lee Lilley
Lee Lillez este Senior Vice President of Federal Public Affairs în cadrul McGuireWoods Consulting şi are aproape un deceniu de experienţă în politicile federale și naționale și în procesul legislativ. Lilley a deţinut în trecut funcţia de Director Legislativ pentru Congresmann G.K Butterfield (D-NC), membru al conducerii Casei Democraţilor şi Comitetului pentru Energie şi Comerţ, în prezent Președinte al Congressional Black Caucus.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

România se joacă de-a școala

Școala ar trebui să fie piatra de temelie a vieții. Rolul școlii nu este doar de a livra informație semestru după semestru...

Povestea unui om leneș

«Întrebarea esențială e alta: Sunteți sau nu pe aceeași pagină cu conu’ Leonida? Dacă susțineți că statul ar trebui să răsplătească morții...

Monitorizarea PNRR – examen de maturitate?

Autori: Dragoș Pîslaru și Tana Foarfă La vârsta de 15 ani începi să vezi lumea...

Vreau să dezleg două enigme

Scrisoare deschisă către concetățenii mei Dragi prieteni,            Ați observat,...

Don’t Look Up: Este schimbarea climei ca o cometă sau ca un diabet?

Difuzat pe 24 decembrie 2021, Don’t Look Up a devenit rapid o alegorie pentru situația curentă a dezbaterilor polarizate despre riscurile existențiale...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro