miercuri, ianuarie 20, 2021

TTIP şi „moştenirea” Obama

Argumentul pentru Parteneriatul Transatlantic pentru Investiţii şi Comerţ (TTIP) este unul foarte convingător pentru SUA: acesta ar fi cel mai relevant acord de comerţ din istoria Statelor Unite, acoperind 45% din PIB-ul global, 17% din investiţiile directe (FDI) şi 30% din comerţul la nivel mondial. Împreună cu Parteneriatul Trans-Pacific (TTP), TTIP ar încununa direcțiile politicii comerciale îndrăznețe ale administraţiei Obama, ce cuprinde 1,29 miliarde de oameni responsabili cu 64% din producţia economică mondială.

Însă, mai important este argumentul de politică externă în susținerea TTIP. De la momentul alegerii sale în 2008, preşedintele Obama a urmărit să remodeleze politica externă a SUA printr-o relaţie mai pragmatică şi integrată la nivel mondial şi european în mod special. Într-adevăr, cea mai timpurie încercare a Administraţiei Obama în acest sens a fost vizita Secretarului de Stat Hillary Clinton la Parlamentul European, cu scopul de a relua relaţiile SUA – UE, diluate în perioada precedentei administraţii. Deşi în anii ce au urmat am asistat la multe situaţii sensibile în relaţia dintre SUA şi UE, TTIP reflectă cel mai bine eforturile Administraţiei de a beneficia de legăturile istorice şi culturale şi de a marca dependenţa şi congruenţa economică. Tratatul ar avea, de asemenea, efecte pozitive şi în contextul mai larg al potenţialelor probleme de securitate ridicate de situaţia actuală din Europa de Est.

O piedică fermă în calea planurilor Administraţiei Obama o reprezintă puternica opoziție din SUA, preocupată în acest moment de încercarea de a contracara mai avansatul TTP (există, desigur, opoziţie vocală şi în Europa, deşi subsemnatul trebuie să recunoască lipsa de detalii mai aprofundate în legătură cu acest subiect). Această coaliţie formată din sindicate, industrii cu vechime, organizații conservatoare şi reprezentanți de extremă-stânga, critică acordurile comerciale precedente care au pus presiune pe clasa de mijloc, au redus salariile, au scăzut calitatea standardelor pieţei muncii şi au accentuat degradarea mediului. Deşi aceste critici pot fi valide, ele nu sunt susţinute de fapte şi maschează adevăratul subiect ce trebuie pus în discuţie, şi anume cine şi cum va scrie legile pentru integrarea globală a Secolului XXI. Prea des pare neglijată realitatea faptului că procesul de globalizare va continua cu sau fără TTIP şi că se pot alege regulile care vor guverna acest proces inevitabil de integrare sau se poate încerca supravieţuirea sub legile impuse de altcineva (sau absenţa lor completă). Non-integraţionaliştii nu vor putea fi, probabil, niciodată de acord cu acest fapt – secretul este ca Preşedintele să convingă suficient de mult că strategia sa este cea mai pragmatică şi avansată pentru un viitor incert.

Un alt impediment semnificativ în calea implementării TTIP poate fi rigiditatea negociatorilor europeni de a oferi cu adevărat acces liber pe piaţă pentru o varietate de bunuri şi servicii. De asemenea, negociatorii trebuie sa adopte prevederile care limitează barierele netarifare asupra comerțului, bariere ce au împiedicat integrarea pe care acest acord urmărește să o consolideze. De exemplu, Uniunea Europeană a respins până acum inițiativele negociatorilor americani de a elimina barierele pentru accesul pe piaţă al produselor agricole, inclusiv subiectele de interes major pentru SUA în domeniul fito-sanitar (SPS), care nu sunt susţinute cu argumente ştiinţifice, ci doar deservesc mecanisme protecţioniste. De la restricţiile privind organismele modificate genetic, până la spălarea cărnii de pui şi respingerea ractopaminei în carnea de porc şi de vită, negociatorii europeni nu au arătat până în acest moment că există voinţă politică pentru a permite accesul liber pe piaţă produselor agricole. Mulţi reprezentaţi SUA consideră că negociatorii TTIP pot renunţa în totalitate la capitolul agricultură pentru a nu risca abandonarea completă a proiectului din cauza intransigenței europene. Un astfel de rezultat ar reprezenta o greşeală majoră, pentru că ar marginaliza sprijinul valoros pentru agricultură în Congresul American. S-ar stabili, de asemenea, un precedent periculos pentru viitoarele acorduri comerciale. Această opțiune este de moment şi nesustenabilă. Agricultura este un bun exemplu, dar nu singurul, pentru problemele de actualitate care afectează negocierile. Ca acest efort să justifice capitalul politic investit de către negociatori, tratatul trebuie să ofere în mod real o soluţie pentru integrarea şi interconectarea economică pe care o pretinde.

Pentru ca preşedintele Obama să îşi atingă obiectivul de dispersare a rivalilor cu standarde comerciale înalte atât din Est, cât şi din Vest, trebuie să găsească bună-voinţă din partea negociatorilor de la Bruxelles şi să fie pregătit să înfrunte opoziţia din Washington. Dacă va reuși, aceasta va fi probabil cea mai importantă moştenire a mandatului său.

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Absolut halucinant articolul…

    Scrie asa autorul:

    a. ” TTP (există, desigur, opoziţie vocală şi în Europa, deşi subsemnatul trebuie să recunoască lipsa de detalii mai aprofundate în legătură cu acest subiect). ”

    b. „Pentru ca preşedintele Obama să îşi atingă obiectivul de dispersare a rivalilor cu standarde comerciale înalte atât din Est, cât şi din Vest,(!!!!!!) trebuie să găsească bună-voinţă din partea negociatorilor de la Bruxelles – nu are nici o sansa, opinia mea – şi să fie pregătit să înfrunte opoziţia din Washington”

    Pai daca nu cunoaste TTP care este diferit de TTIP< de ce s-a apucat de o treaba care il depaseste pe autor?

    In politica economica se pleaca de la bunavointa partenerilor (!!!!)????,

    Dar chestiunea cea mai tare mi s-a parut ideea precum ca rivalii se vor dispersa!!!!!

    Absolut absurd!

    P.S.
    Daca autorul are "expertise in agriculture, trade, environment and energy. … in federal policy, legislative process and national politics" este departe tare de politca externa!!!! Poate am criticat prea dur dar nu mi-am putut abtine mainile de la scrie aceste comentarii…

  2. Opoziţia europeană la TTIP este cel puţin la fel de acerbă precum cea americană. Şi mult mai veche şi mai structurată.
    TTIP poate reuşi cu câteva condiţii:
    1. Reconsiderarea ISDS pentru a garanta preeminenţa interesului public asupra celui comercial.
    2. Adoptarea celor mai înalte standarde de biosecuritate, securitate alimentară şi responsabilitate socială. Europenii nu vor renunţa niciodată la standardele lor înalte din industria alimentară sau cea farmaceutică. După cum nu vor accepta sub nicio formă distrugerea celor mai importante reguli în legislaţia muncii.

    • … si nici masinile cu 50% mai ieftine, si nici electrocasnicele tot cu 50% mai ieftine …. pentru ca da, suntem protectionisti … nu vorbim doar de sanatate, unde vad rostul protectionismului …

  3. Excelenta initiativa prin care un reprezentant calificat din SUA deschide in spatiul public romanesc o discutie pe un subiect foarte sensibil pentru reprezentatii stangii viscerale nu numai din SUA , ci si din Europa si in mod special din fostele tari comuniste care au aderat la Uniunea Europeana .

    Este o ocazie de a discuta si despre receptarea lui la nivel global ( “ Un tratat secret dintre SUA și UE ar urma să ofere corporațiilor puteri uriașe”) :

    http://mondediplo.com/2013/12/02tafta

    https://youtu.be/e1hNnYNMZ7U

    https://vimeo.com/63734818

    Aceasta receptare este considerata de catre autor drept una nefondata :

    „Deşi aceste critici pot fi valide, ele nu sunt susţinute de fapte ( s.n.) şi maschează adevăratul subiect ce trebuie pus în discuţie, şi anume cine şi cum va scrie legile pentru integrarea globală a Secolului XXI. Prea des pare neglijată realitatea faptului că procesul de globalizare va continua cu sau fără TTIP şi că se pot alege regulile care vor guverna acest proces inevitabil de integrare sau se poate încerca supravieţuirea sub legile impuse de altcineva (sau absenţa lor completă).”

    Dincolo de discutie pur tehnica despre TTIP accesibila in primul rand specialistilor si de posibila rezistenta din partea UE ( “Un alt impediment semnificativ în calea implementării TTIP poate fi rigiditatea negociatorilor europeni de a oferi cu adevărat acces liber pe piaţă pentru o varietate de bunuri şi servicii.” ) , o discutie deschisa despre argumentele pro si contra acestui tratat este binevenita in spatiul romanesc cu atat mai mult cu cat problema fundamentala pusa in discutie este una de nivel global si care afecteaza practic viitorul tuturor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Lee Lilley
Lee Lilley
Lee Lillez este Senior Vice President of Federal Public Affairs în cadrul McGuireWoods Consulting şi are aproape un deceniu de experienţă în politicile federale și naționale și în procesul legislativ. Lilley a deţinut în trecut funcţia de Director Legislativ pentru Congresmann G.K Butterfield (D-NC), membru al conducerii Casei Democraţilor şi Comitetului pentru Energie şi Comerţ, în prezent Președinte al Congressional Black Caucus.

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Navalnîi a fost judecat în secția de poliție. Doar pe vremea lui Stalin se mai putea întâmpla așa ceva. Interviu cu analistul Armand Goșu

Duminică seara, la revenirea în Rusia, Aleksei Navalnîi a fost arestat, la punctul de control al pașapoartelor, din...

De la numerologie la ”România Educată”

Religiozități arhaice în contemporaneitate   O doamnă inspector din Galați a dat o circulară școlilor cu privire la un ”training” (inevitabil, online) de numerologie care...

Cu stiletto pe pârtia de ski sau cum mint politicienii că… depolitizează educația

Politicienii, noi și vechi, vor să… depolitizeze educația cu grația unei doamne care, după șampania de anul nou, o ia pe pârtia de ski...

Ministerul Culturii e gol!

Răspunsul Ministerului Culturii la semnalul de alarmă tras de cineastul Alexander Nanau poate părea năucitor, dar în realitate nimic nu-i nou sub...

Transgenderii, „Dezastru al unor oameni fără Dzeu”?

Îi mai țineți minte pe CpFeii ăia cu mîna pe cruce și familia-n gură care puseseră de-un referendum acum vreo doi ani...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.