vineri, iulie 30, 2021

TVR schimbă legea, dar năravul ba

Dezbateri și iar dezbateri în jurul modificărilor aduse Legii 41/1994, lege de organizare și funcționare a serviciilor publice de radio și televiziune. Schimbările propuse încă din legislatura trecută de Georgică Severin, pe atunci șeful comisiei de cultură și mass-media, au trecut tacit de Camera Deputaților și au ajuns la Senat care, fiind cameră decizională, va definitiva documentul legislativ. Ce s-a schimbat în vechea lege, nu este rău: s-au separat și  s-au precizat funcțiile de președinte al consiliului de administrație și de director general, s-au stabilit câteva criterii obligatorii pentru componența CA, cum ar fi interdicția de a fi membri de partid, competență, experiență și capacitate decizională, prestigiu profesional (ia, auzi!) etc. Directorului general, ca reprezentant legal al societății, i se vor putea stabili condiții de eficiență prin contractul de mamagement. S-au inclus și câteva prevederi pentru asigurarea transparenței instituționale. Ce nu s-a putut obține în discuțiile dintre senatori, sindicate, conducere și organizațiile media, a fost tăierea lanțului. S-a păstrat respingerea raportului anual ca instrument politic de demitere a consiliului de administrație, se perpetuează numirile politice în CA, după algoritm, și nu s-a ajuns deocamdată la niciun acord pentru numirea în CA a unor reprezentanți ai societății civile. Dealtfel, informații din interior, dar neconfirmate oficial, susțin că lui Georgică Severin i se rezervă o funcție, ceva, fiindcă nu a primit voturile cetățenilor pentru a intra în parlament: dacă nu președinte la TVR, atunci cel puțin președinte la ICR. Distanța între ce va spune legea și cum se aplică ea se profilează de pe acum.

Ce a mai rămas nerezolvat, este că nu s-a ajuns la o concluzie privitor la statutul mediilor publice, definite în prezent  ca”servicii publice autonome de interes naţional, independente editorial”, aflate sub controlul Parlamentului. Un statut incert, care nu se potrivește nici cu jurisprudența europeană, nici deplin cu cea românească, o struțo-cămilă utilizată pentru a nu da socoteală pentru eșecul economic și mediatic. Aspectul a fost semnalat la dezbaterea publică din 1 martie de reprezentanții ActiveWatch, CJI, AZIR/AEJ, care au cerut, pe lângă „redefinirea misiunii serviciilor publice de media și a obiectului de activitate a acestora, în acord cu evoluțiile sociale, tehnologice și economice”, mandate decalate, pentru a evita suprapunerea cu ciclurile politice și deschidere față de producțiile independente.

În vreme ce organizații media, sindicate, parlamentari din comisiile de specialitate își bat capul cum să facă să fie bine (ca să nu fie rău), TVR 1 se aliniază încetișor stilului Antenei 3, cu unele talk-show-uri politice căzute într-o rână, cu ”analiștii” de multiplă folosință plimbați de la Antena 3, RTV și B1 TV, acum și la TVR, pentru o propagandă pro-PSD securizată. Amestecul cu emisiuni corecte dă televiziunii publice posibilitatea de a arăta că editorial se află în perfect echilibru. Mai este și incompetența la vârf. Proiectul de grilă a TVR 3 ilustrează crasa inaptitudine a directorului Zgabercea, omul lui Nicușor Constantinescu, cercetat penal, care face din canalul televiziunilor regionale un talmeș-balmeș greu digerabil pentru public și imposibil de realizat ca producție de către studiouri. Radioul public se dă și el în stambă cu orice ocazie, fiind, probabil, instituția campioană a incompatibilităților, de la PDG Miculescu, declarat definitiv incompatibil prin sentință și obligat, tot prin lege, să plece de la conducerea SRR, până la membri ai Consiliului de Administrație și la alți membri din conducere, de zici că incompatibilitatea a devenit criteriu. Iar calitatea emisiunilor este invers proporțională cu veniturile: cei mai slabi redactori, dar oportuniști, gata de compromis, au salarii grase și sunt, de preferință, șefi. Sindicatul SUS România și supervizor.ro semnalau anul trecut că Laura Sgaverdea, director la Radio Reșița, avea un salariu lunar de12.000 lei, pentru programe și management mediocre.

Nu putem uita ce zbateri și dezbateri a iscat eliminarea taxei radio-tv, terminate cu o concluzie generală, venită de la TVR și SRR, din societatea civilă, de la președinție, de la majoritatea partidelor, și anume că taxa trebuie păstrată ca o garanție de independență a serviciilor publice și ca o legătură cu cetățenii. Nu s-a ținut cont de nimic, actul normativ fiind votat în regim de urgență de majoritatea parlamentară. Ziua, ce-i drept, nu noaptea, dar tot la comanda lui Dragnea. Astfel, clasa politică a mai aplicat un șut societății civile și cetățenilor, în semn de respect.

Articol apărut în revista ”22”

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Unde sunt sindicatele? Niciunde în estul continentului nu mai e vizibil cea ce pînă 1900 era în ascensiune în Mitteleuropa: sindicatele „internaționale” (Victor Adler, Viena, …. …. solidaritate între etnii numai pînă 1914?). La nivel UE 1957 – 2017 sindicatele sunt invizibile. De ce? Solidaritate? Multinaționalele? Internaționalismul…

    In occident modelul francez al sindicatelor (greve lungi, paralizarea căilor ferate etc).e confruntarea. Politica franceză preferă confuntarea. In Bundesrepublik D. compromisul e preferat grevelor lungi. Gewerkschaften sunt organizații foarte mari (au pierdut enorm de mulți membri) și ajung de regulă la arangamente tarifare (libertatea tarifară) pentru 2- 3 ani. Scăderea salariilor în ultimul deceniu a dus la nemulțumirile care îl plasează pe Martin Schulz SPD la parlamentarele din toamnă în poziția de concurent serios. O surpiză… în vest ceva nou. Vom vedea. Olanda, Franța, Germania 2017….

    Perioada lungă 1949-1989 în estul continentului, cu sindicate ca „sluga” partidului, a ruinat sindicatele. Ce rol au azi în România? Cu ce pot contribui în serviciile publice, Radio-TV, învățămînt, sănătate, la țelurile dorite de citoyenii de pe stradă? Oamenii știu ce vor, se vede pe stradă 2017.
    Cum se pot realiza dorințele enumerate în textul de față?

  2. Desi finalul articolului aseaza bomboana pe coliva tvr (eliminarea taxei PUBLICE), nu-i limpede de ce autoarea toooot pomeneste in cuprins de „televiziunea publica” si „radioul public”. Vorba bancului: „a murit Dumitru!” Ele sint (si ramin, fara nici un dubiu) institutii DE STAT!!!!! Adica, BUGETARE!!!! Adica niste SLUGI OFICIALE ale PUTERII!!!!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

 

Recomandare Contributors.ro - Musica Ricercata Festival Op.3

https://www.hotnews.ro/stiri-cultura-24929744-23-iulie-incepe-musica-ricercata-3-festival-despre-muzici-pierdute-regasite.htm

Intre 23 si 25 iulie, la Sibiu, va avea loc un festival foarte interesant, Musica Ricercata Festival Op.3. Titlul este un joc de cuvinte care pornește chiar de la crezul proiectelor Musica Ricercata: aducerea la lumină a unor muzici pierdute în biblioteci și arhive. Descoperirea lui Joseph Haydn (denumit și “părintele simfoniei”) dintr-o perspectivă a Transilvaniei este punctul de pornire a periplului, muzica devenind o mașină a timpului prin care reușim să pătrundem din perspectiva culturii transilvănene în centrul Europei. Vezi programul festivalului in articol.

 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

În ultimii 40 ani, temperatura medie anuală din România a crescut cu circa 2°C

În baza de date întreținută de NASA la Goddard Institute for Space Studies (NASA GISS), care funcționează în New York, pe lângă...

Orfani de știință

Undeva în Transilvania. Masca obligatorie pe stradă și în instituțiile publice. Unitatea militară, la intrare. În uniforme și în civil, un grup...

Locomotive Diesel-electrice realizate la Craiova sub licenţă elveţiană şi exportate în Republica Populară Polonă (1)

O analiză referitoare la achiziţionarea unei licenţe de fabricaţie ar putea stârni discuţii în contradictoriu între inginerii români. Unii dintre ei pot...

Așa grăit-a Cîțu

Poate ar fi mai rațional ca Primul Ministru să pună capăt banilor risipiți pe nu-știu-câte instituții (începînd cu Ministerul) menit(e) a se ocupa de cercetare (pe mentenanța cărora și pe banii de salarii ale personalului se duc sume masive de la buget) și să organizeze anual un concurs de proiecte, cu jurizare internațională, ai căror câștigători să beneficieze și de o minimă vizibilitate (grație subvențiilor de la guvern pentru diverse televiziuni, deja alocate).

Energie și Geopolitica – Pe unde este România în relațiile energetice cu Moldova și Ucraina?

În ultimile zile s-au petrecut două evenimente care ar putea influența situația energetică regională. Prima și cea mai importantă...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

 

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro