marți, octombrie 3, 2023

Ucenicul vrăjitor

Domnule Victor Ponta,

Ești tânăr – ca și mine. Dar, spre deosebire de mine, se pare că n-ai memorie. Îmi permit să-ți aduc aminte cam cum s-a purtat partidul tău de-a lungul vremii cu noi, opozanții lui.

Sub Ion Iliescu, adică în vremea în care încă nu-ți dăduse încă prin cap să parazitezi memoria lui Ion Rațiu, ne-ați bătut. Aceiași mineri care, în 1977, strigau: „Paul Goma e cu noi!” erau acum reeducați de voi & strigau: „Moarte intelectualilor!” Ați reușit asta fără să-i treceți pe la Pitești; acolo, fusese nevoie de un efort mai mare pentru reeducarea intelectualilor fragili decât vă luase acum pentru reeducarea minerilor robuști. Am învățat încă de atunci, terifiat & disprețuindu-vă, să încep să vă apreciez cum se cuvine anvergura & eficiența în rău.

Sub Emil Constantinescu, pe vremea în care nu-i dăduse încă prin cap să-ți paraziteze impostura morală, așa cum o face acum, ați scos iar reeducații la plimbare. Cu mai puțin succes, ce-i drept; dar am știut că sunteți încă acolo, în subterana istoriei, așteptând să năvăliți la suprafață.

Sub Adrian Năstase, ați năvălit; și ați redevenit ce ați fost sub Ion Iliescu – și mai mult de atât. Sub Iliescu au murit studenți din opoziție, sub Năstase jurnaliști din opoziție. (Foștii studenți supraviețuitori, probabil.) Iliescu controla TVR-ul, Năstase controla toată presa; n-am să uit emisiunea grlorificatoare a PRO TV-ului din casa Năstase. A fost o victorie simbolică pentru care Kim Jong-Un ar fi dat aprobator din cap. N-am să uit cum, pe Valea Oltului, se arunca cu ranga în parbrizul mașinii unui jurnalist care îndrăznise să critice Puterea. N-am să uit, deși el a uitat, cum Mugur Ciuvică a fost săltat brutal pentru același lucru. (Cred c-o urăște atât pe Monica Macovei fiindcă ea a îndrăznit să-l apere; există un diagnostic în psihanaliză pentru asta.)

V-ați făcut mendrele și sub Traian Băsescu, asociindu-vă când cu PNL-ul, când cu PDL-ul; ați reușit să divizați dreapta & s-o învrăjbiți, exploatând diabolic de eficient (fiindcă diavolul divizează, asta știe cel mai bine) temperamentul unui președinte care știe domina, dar nu știe să se domine. Și ați bătut ceva mai puțin – mai alaltăieri pe la Pungești, ieri la Brașov – doar atât cât să vă mențineți în formă.

Violența voastră a trecut acum la alt nivel; ați înlocuit bătaia cu anihilarea. Ați anihilat dintr-un condei ministerial sute de mii de români care nu vă conveneau. Se spune că viclenia diavolului constă în a te convinge că nu există; ei bine, sunteți mai diabolici decât diavolul; încercați acum să convingeți sute de mii de oameni că ei înșiși nu există. Iar răvășitor de trist e că există alte sute de mii de oameni, poate chiar milioane, care vă cred: i-am văzut pe internet spunând că, în afara granițelor României, n-ar trebui să aibă drept de vot decât funcționarii guvernamentali care muncesc peste hotare. Pentru o bună parte din votanții voștri, așadar, numărul de magie diabolică a reușit: grupuri enorme de oameni au încetat să mai existe.

Ai mai încercat, în nume personal, același exercițiu de magie diabolică și cu contracandidatul tău: l-ai declarat „lucru”. Nu știu exact câți te-au crezut; rămâne de văzut peste câteva zile.

Iată, așadar, rezumată în trei propoziții, istoria voastră: în anii 50, ne torturați; în anii 90, ne băteați; în 2014, ne anihilați.

Ești ucenicul vrăjitor al acestor magicieni negri, Victor Ponta. Iar sfârșitul tău va veni curând – nu cu un bang, ci cu un pocnet.

Pocnetul ștampiluței pe buletinul de vot.

Cei care nu există te vor trimite, ucenicule vrăjitor, în inexistență.

Joacă-te; mai sunt doar câteva zile.

Distribuie acest articol

20 COMENTARII

  1. cit sa mai disecam parameciul ? ce sa mai aflam ? ce sa asteptam de la niste neispraviti ? nu ne ajung 25 de ani de jaf si minciuna ? sigur, ruleta iti da speranta cistigului precum drogul iluzia fericirii. cite tari mai sint nedemocratice pe planeta asta ? apoi ce democratie i aceea care aduna sub propria i umbrela toti hotii, nataraii si lingaii ? altceva trebuie facut. dizolvati (cu cit mai repede cu atit mai bine) guvernul, parlamentul si institutia presedintiei. trimiteti acasa lichelele obediente, slugile de partid, lighioanele care s au tot rotit la putere. sunati din bucium si adunati romanii de prin cotloanele lumii. dar aceia care au facut ceva cu bratele si mintea lor. caci daca au stiut sa faca pentru altii cu siguranta vor fi priceputi si pentru tara lor

    • Eu sunt totuși mai de modă veche, ca orice liberal conservator. :)
      Cred că pe 16 noiembrie avem șansa enormă să producem, cu votul nostru, o limpezire a apelor.
      Rămâne de văzut dacă suntem destui.

  2. Aceeaşi vîrstă, pe planuri diferite , tot atît minte, chiar dacă Altfel .
    Acest limbaj, Aceste comparaţii, aceste imagini de stil,
    Aceste epitete şi metafore, miştocăreli, iluzii, aluzii şi morale de birt,
    Şi cîte şi mai cîte lamentabile provincialisme de scriitor-poet revoltat
    Rămas cu degetul în gură obsedat de „PONTA” ca mai toţi intelectualii minunaţi.
    DAR unde-i, AZI, de 25 de ani, domnule Radu Vancu,
    PAUL GOMA ???
    Ce-aţi făcut VOI poeţilor şi intelectualilor cu EL ???
    L-aţi lăsat să-mbătrînească în uitarea cea mai concret-oribilă.
    După ce o să moară, şi NU O SĂ VĂ mai Deranjeze,
    Ce-o să-l mai iubiţi VOI ca şi Ei toţi „ponta” ĂŞTIA !
    Căci, dle. Radu Vancu, încă nu aţi învăţat, la vîrsta dvs. Fragedă,
    Că „ponta”, nu-i Doar Unul Singur,
    „Ponta”-s TOŢI cei care VĂ conduc şi sînt la putere de 25 de ani!
    Tocmai asta-i şi POANTA !

      • Şiiiiii……………???
        Aţi rămas cu Cererea-n mînă !
        Şiiii………….
        UNDE-i PAUL GOMA ???
        NU E !
        cu „M” !
        pe Asta aţi înţeles-O !
        Ponta pe care îl luaţi la mişto E un Nimeni, UN NIMIC !
        Ca şi „ceauşescu” care a dispărut „instantaneu” ca un gîndac strivit de-un „tîrgoveţ”,
        Ca prin Magie revoluţionară !
        Vorbiţi de şi despre SISTEM-ul care este în spatele acestor marionete de paie,
        Care este RĂUL aici de 70 de ani, nu despre „ponta”, „ponta” este O DIVERSIUNE !
        O Cacealma !
        Şi nu mai acceptaţi cenzurările ideologice pe acest forum !
        Şi nu vă mai faceţi că nu înţelegeţi, nu-i frumos,
        Prea semănaţi astfel cu „ponta” la aceeaşi „vîrstă” !
        Cu drag, PG

        • E o limită a mea: când cineva/ceva e ilogic, nu înțeleg.
          Așa, de pildă, nu înțeleg cum a scrie despre Ponta că ilustrează un rău major mă face similar cu Ponta.
          Pe aceeași logică, i-ați fi spus probabil și lui Paul Goma că, scriindu-i memorii lui Ceaușescu, e asemenea lui.
          Logica asta, mărturisesc, mă depășește.

          • Pentru simplul motiv că „Ponta” nu este deloc RĂUL MAJOR !
            Este doar Răul de-acum, conjunctural, cel scos la înaintare ! Atît !
            Este cum spuneţi „un rău (hai, treacă de la mine !) „major””
            Este tocmai DOAR „un rău major” teribil MINOR pe lîngă RĂUL MAJOR.
            De unde şi DIVERSIUNEA la care deveniţi, din păcate, „complice” !
            de unde evident oarecarea Asemănare, Vîrsta, deloc Analoagă, ci doar puţintel oloagă !
            Ei vedeţi cum din păcate, nu înţelegeţi mai nimic, decît ceea ce vi se oferă
            Mură-n gură pe-acolo de 25 de ani, şi jucaţi copilăreşte jocul LOR,
            (problemă de vîrstă sau doar de provincialism bine întipărit în gene,
            sau amîndouă laolată ?!? )
            PAUL GOMA nu a scris şi nici nu ar fi scris NICIODATĂ
            „memorii” (poate „memoriile” !!!) lui „ceauşescu” !
            Nu este aici vorba de nicio Logică, ci pur şi simplu de un Minimum
            de Luciditate şi O! de chiar, de decenţă !
            Nu vă lăsaţi „depăşit” !
            Detaşaţi-Vă de încarcerările subtile ale elitelor de Gaşcă !
            Rămîneţi UN POET LIBER ! deja nu-i lucru uşor !
            Nu vă risipiţi energiile, PAUL GOMA tot nu e AICI !
            Oricît [vă faceţi că] nu pricepeţi, semnele-semnalele mele nu-s decît prieteneşti !
            Mai gîndiţi-Vă !

            • Paul Goma a scris, în 17 decembrie 1971, un memoriu lui Ceaușescu – în care-i explica fără menajamente lui Ceaușescu cauzele reale ale interzicerii romanului „Ostinato”.
              Tot Paul Goma îi adresează lui Ceaușescu o scrisoare deschisă în „Die Zeit” în 11 martie 1977, demonstrându-i încălcarea drepturilor omului în România.
              Sper ca prin cele două exemple să înțelegeți că nu fac afirmații fără acoperire.
              Vă asigur că o să rămân un poet liber, chiar dacă după 16 noiembrie va ieși președinte Victor Ponta – care, sunt de acord cu dumneavoastră, e doar un epifenomen.

            • Nici „ucenic”, nici „vrăjitor”, nici „mucenic”, nici „domn”, nici „fără de memorie”
              NIMIC din toate Astea, absolut nimic !
              Căci sfîrşitul Lor nu mai vine Niciodată !
              Şi nici nu se va sfîrşi cu-un de-alde „ponta”
              aşa precum nu s-a sfîrşit nici la Tîrgovişte-n două zile de Crăciun cu un atît de
              formidabil compatriot iubit fiu patriot român un de-alde „ceauşescu”.
              A dispărut de parcă nici n-ar fi fost, BUM-PAC, PUF-PRAF !
              „Tortura”, „Bătaia” şi „Anihilarea”, TOATE ACESTEA
              Poartă un NUME !
              Pronunţaţi-L ! Desemnaţi-L !
              VINDECAŢI-L !
              Cum se numeşte acest Nume-Rău MAJOR ???
              Că nu-i nici „ceauşescu”, nici „iliescu” nici „brucan”, „năstase”, „geoană”, „ponta” !
              DELOC !
              ABIA cînd îi veţi spune pe nume „pisicii, pisică” abia atunci veţi începe să înţelegeţi
              şi va fi CRUNT !
              La Brumaru-am pus o vorbă nu dE-Mil,ă
              ci de simplă silă de departe şi revoltă
              iluzoriu şi naiv şi simplu, tot nădăjduind
              cu patos, sincer, Pace,
              poate şi LUMINĂ !

            • Acesta deci, al Dumneavoastră,
              să fie nu-altfel, decît un pur şi simplu Memoriu scris lui Ponta,
              de unde care va să zică, şi-o oarecare-analogie nu cu „ponta”
              ci cu „paul”.
              Măi să fie !
              Abia acum am înţeles ! îmi cer deci scuze, şi cu gînduri bune,
              Numai de bine,
              şi să „ne” iasă don Iohannis, Preşedinte !

  3. Formidabila scrisoarea, domnule Vancu.Multumesc.As indrazni sa cred ca o mare multime din tara asta ar semna alaturi de dvs. Desi fac parte, din pacate , din „multimea” nevertebrata a pensionarilor care voteaza cu neispravitul destinatar al scrisorii.Inca odata multumesc pentru deliciul trairii, lecturand de multe ori epistola dvs.

    • Mulțumesc pentru cuvintele de apreciere.
      După cum s-a văzut pe 2 noiembrie, e doar un mit urban cel al „pensionarilor-care-votează-în-bloc-PSD”; în nici un caz n-aș îndrăzni să vorbesc despre „mulțimea nevertebrată” etc.
      De altfel, fac diferența între PSD (un partid complet ne-european), pe de o parte, și votanții PSD (un electorat complet european), pe de alta.

  4. Stimate domnule Vancu, multumesc pentru raspuns, dar de ce sunteti asa bland in aprecieri ? (care desigur va fac cinste).Oare ar fi posibil ca destinatarul epistolei dvs. sa se bucure, complet pe nedrept, de privilegiul de a fi candidat daca asa o mare multime (mancurtizata de A3) nu l-ar sprijini prin vot? Cum puteti aprecia ca votantii PSD reprezinta un electorat european? Ce Europa vor ei cu un astfel de conducator?Va inteleg si imi asum pe de-a-ntrgul aprecierea despre pensionari.Pentru ca fac parte dintre ei si le cunosc bine optiunile.Multora dintre ei.Inca odata stima mea pentru scrisoare.

    • Sunt atât de moderat întrucât cred, ca și Ioan Stanomir, în „pasiunea moderației”.
      Și încerc s-o practic. :)
      Aprecierea dumneavoastră mă onorează – tocmai fiindcă sunteți, în mod evident, un om de toată stima.
      Toate cele bune, RV

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Radu Vancu
Radu Vancu (n. 1978, Sibiu), poet, prozator, eseist și traducător. Conferențiar dr. habil. la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Președinte al PEN România. Membru al Grupului pentru Dialog Social. Redactor-șef al revistei "Transilvania". Redactor al revistei „Poesis internațional”. A publicat douăzeci de cărți, în toate genurile literare, pentru care a obținut câteva dintre cele mai importante premii naționale. A tradus din Ezra Pound ("Opera poetică", volumele I și II, Humanitas; ediție îngrijită de H.-R. Patapievici), din William Butler Yeats (tot pentru editura Humanitas) și din John Berryman ("Cântece vis", Casa de editură Max Blecher, 2013). Împreună cu Claudiu Komartin, a editat antologiile Cele mai frumoase poeme ale anului (Tracus Arte, 2011, 2012, 2013). Ultima carte publicată este "Răul" (Humanitas, 2021).

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro