Pe parcursul săptămânii trecute, Varșovia, apoi Vilniusul au devenit pe rând epicentrele securității europene. Simbolic, desantul vicepreședintelui american Joe Biden, personal implicat în campania de extindere a umbrelei NATO deasupra Poloniei și statelor baltice, a avut rolul unei reafirmări a angajamentului SUA față de articolul 5 al Tratatului de la Washington. Două sunt concluziile de etapă: prezența SUA în Europa este vitală, fiind ingredientul cheie pentru credibilitatea NATO; Polonia și Țările Baltice sunt locomotivele unei mișcări care poate schimba balanța de putere regională. Pentru ele, Crimeea anunță un “shift” geopolitic fundamental forțând o resetare a peisajului securității europene. Este un context care impune un pivot, o repoziționare simbolică a NATO dincolo de “Pasul Fulda”, în Noua Europă. Nucleul tare, centrul gravitațional al NATO rămâne încă anchilozat în geografia Războiului Rece. “Nevoia de a identifica soluții permanente care să consolideze prezența SUA și în general a NATO, în regiunea Baltică, a devenit evidentă” a transmis președintele Ilves, Washingtonului. Și România pare să subscrie acestei agende.
Prin 2011, în ultimul său an de viață, Ron Asmus, unul dintre arhitecții intelectuali ai primei extinderi NATO de după sfârșitul Războiului Rece, era în mod special preocupat de faptul că am ajuns să fim mult „prea concentrați pe problemele din afara Europei. Însă cred că începem să vedem primele fisuri în fundația securității și stabilității europene“. Astăzi, după anexarea în forță a Crimeei, pe flancul estic al NATO, mai ales în zona statelor baltice și a Poloniei, cuvintele sale rezonează ca un fel de înțelepciune de avangardă. Fisurile sunt mai evidente ca niciodată. Nu este vorba doar de contestarea normelor de fond ale sistemului de securitate european, dar revine în actualitate clivajul, dezechilibrul dintre Vechea și Noua Europă. Este un context în care multe dintre statele flancului estic au ajuns la concluzia că este momentul ca măsurile asumate la nivelul NATO după războiul ruso-georgian, în primul mandat al Administrației Obama, să meargă mai departe.
Deopotrivă resetare și reasigurare Este foarte ușor să acuzi retroactiv Administrația Obama de ignoranță, de blat față de Rusia. Se uită însă că după 2009 nu avem doar resetare, nu avem doar “détente” în relația cu Moscova. Poate mult mai importantă este tendința articulată secvențial, fără prea mult zgomot, de reasigurare strategică a flancului estic. Administrația Obama a înțeles atunci că statele baltice și Polonia au ajuns să se îndoiască masiv de capacitatea și disponibilitatea Vestului de a le apăra, în eventualitatea unei crize. În acest sens, chiar în timpul resetării, a lucrat meticulous pentru dezvoltarea primelor planuri de apărare teritorială a Poloniei și statelor baltice din istoria NATO. Mai mult, sub influența recomandărilor raportului Albright, Noul Concept Strategic al Alianței a reorientat Forța de Răspuns a NATO dinspre atribuțiile sale expediționare în afara teritoriului acoperit de Tratatul de la Washington spre operațiuni de apărare teritorială a flancului estic. Rezultatul îl vedem în noiembrie 2013, atunci când în Polonia are loc primul exercițiu live pe un scenariu de articol 5 (apărare colectivă) organizat pe teritoriul Noii Europe. Suplimentar acestor inițiative, avem și continuarea desfășurării scutului antirachetă, a unor baterii de rachete Patriot și a detașamentului de avioane F-16 în Polonia. Se conturează astfel o construcție matură strategic, o resetare cu dinți, menită să consolideze prezența americană pe flancul estic și să repare criza de credibilitate dezvoltată în timp în Alianță.
Revitalizarea NATO Toate acestea au fost măsuri generate de criza georgiană din 2008, însă, pe fond, ele rămân perfect în spiritul Actului Fondator NATO-Rusia. De data aceasta, însă, trebuie mers mult mai departe. Pentru tot mai multe state europene, în special cele aflate în proximitatea „străinătății apropiate“, acțiunile Rusiei reprezintă o contestare a fundamentelor securității europene așa cum au fost ele conturate după 1989. În cuvintele ministrului de Externe al Suediei, Carl Bildt, vorbim de „un atac asupra principiilor fundamentale pentru securitatea Europei“. Acum pentru europeni miza devine „recâștigarea respectului pentru principiile care sunt esențiale în menținerea păcii și securității“, a spus Bildt. Pentru baltici, de altfel state direct vizate de doctrina protejării etnicilor ruși, concluzia este limpede: „odată ce începi să folosești un argument utilizat în 1938 pentru anexarea Sudeților, atunci nicio frontieră din Europa nu mai este sigură“, a spus președintele Estoniei, Toomas Ilves. Mai mult, noua realitate impune regândirea premiselor care au determinat reorientarea misiunii tradiționale a NATO, cea de apărăre teritorială, spre operațiuni de răspuns la crizele internaționale din afara Europei: „de mai bine de două decenii, Alianța s-a concentrat pe conflictele din afara zonei NATO, pornind de la premisa că statele membre nu își percep propriul teritoriu amenințat. Desigur, astăzi, această premisă a dispărut“, a declarat pentru CNN președintele Estoniei. Pentru baltici, categoriile care au dominat decisiv imaginarul euroatlantic post 9/11 „out of area“ sau „out of business“ nu mai au sens. Se impune revenirea NATO la fundamente: „ne confruntăm cu o situație de articol 5, este vorba de apărarea Alianței. Nu mai suntem în căutarea de monștri în afară. Ne aflăm în Europa și trebuie să ne asigurăm că niciun monstru nu vine în Europa. Astăzi NATO este back în area și back în business“.
În căutarea „domnului X“ Invadarea Ucrainei pare să fi generat o schimbare fundamentală de optică. Se forțează regândirea vechilor paradigme codificate pe parcursul anilor ‘90. Efectul tectonic al anexării Crimeei „cere propriul Mr. X, propriul George Kennan, pentru că regulile perioadei post-Război Rece au luat sfârșit în 2014. Trebuie să gândim diferit. Nu mai avem voie să credem în lucruri de negândit. Țările sunt încă invadate, sunt încă ocupate“, a spus președintele Estoniei, Tomaas Ilves, pe scena Forumului GMF de la Bruxelles. În această atmosferă, la Washington se conturează o tot mai vizibilă masă critică în sprijinul reinterpretării radicale a relației contractuale dintre NATO și Rusia. Se propune chiar anularea celor „Trei Nu“ (no intentions, no plans, no reason) care exprimă tabuul anilor ’90, când era de neimaginat un scenariu în care aliații ar fi luat în calcul desfășurarea de arme nucleare pe teritoriul Noii Europe. „Chiar dacă NATO nu are intenția sau planurile de a disloca forțe nucleare în noile state membre, are acum mai mult decât un motiv suficient să o facă“, concluzionează Jim Thomas, un fost strateg al Pentagonului, aflat astăzi la Center for Strategic and Budgetary Assessments (CSBA)[1].
Un pas intermediar, până la depozitarea efectivă, ar fi optimizarea avioanelor F-16 poloneze pentru eventuale misiuni nucleare în serviciul Alianței. Ar fi un mesaj puternic, iar simbolismul său nu ar scăpa Moscovei. În plus, un foarte recent raport al CEPA semnat printre altii de Edward Lucas –The Case for Strengthening NATO’s Eastern Defenses[2]– pledează pentru un pivot intraregional prin redesfășurarea infrastructurii militare americane blocate pe aliniamentul Războiului Rece, în bazele din Europa de Vest (preponderent Germania și Italia), pe flancul Estic. Ar fi un răspuns ferm, o mișcare decisivă de reafirmare a unei „linii roșii“ fundamentale (articolul 5) și de „reconfirmare a statu-quo-ului în contextul unui test major al sistemului post-1989“, ne-a spus Wess Mitchell, președintele Center for European Policy Analysis (CEPA).
În același sens, sub egida Foreign Policy Initiative (FPI)[3], 50 de foști oficiali guvernamentali (precum David Kramer, Thomas G. Mahnken) și universitari cu renume au cerut Administrației Obama, prin intermediul unei scrisori deschise, consolidarea potențialului de descurajare al NATO, prin investiții convenționale semnificative pe teritoriul fostelor state membre ale Varșoviei. O idee susținută acum activ și de unul dintre artizanii resetării, fostul ambasador al SUA la Moscova, Michael McFaul (în editorialul de duminică publicat în NYT[4]).
Astfel de pași ar corecta „păcatul originar“, moștenit din prima rundă de extindere, al unei Alianțe care, deși promitea o securitate indivizibilă, în realitate a perpetuat o frontieră europeană vulnerabilă, expusă și acoperită doar parțial de serviciile de apărare colectivă oferite nucleului tradițional al membrilor. În cele din urmă, acesta este și unul dintre motivele pentru care a fost dorit scutul antirachetă pe flancul estic. Nu era vorba doar de hardware american în Noua Europă, ci de garanții de securitate suplimentare articolului 5.
Să nu uităm că Polonia a semnat acordul de acceptare a scutului la 6 zile după invazia Rusiei în Georgia. Pe celălalt mal al Atlanticului, Polonia a speculat imediat nișa creată, confirmând prin vocea ministrului Apărării, Tomasz Siemoniak, că pe flancul estic „există o așteptare clară din partea noastră și a tuturor aliaților NATO din Estul Europei pentru o prezență militară americană extinsă“. Discret, într-un editorial din Washington Post, intitulat sugestiv A need to contain Russia, Anne Applebaum strecura ideea tot mai la modă a nevoii profunde de a „reimagina NATO, prin relocarea forțelor sale din Germania către frontierele estice ale Alianței“[5].
Desigur, aceasta este o veche agendă poloneză (articulată în spațiul public încă din timpul Summitului NATO de la București), dar acum, cu sprijinul potențial al Washingtonului și presupunând că flancul estic ar putea forma un front comun, există șansa depășirii diviziunilor anacronice dintre Vechea și Noua Europă. În acest efort de creionare a unei poziții comune a flancului estic, în perspectiva summitului NATO din toamnă, pe fondul vizitei ministrului polonez al Apărării la București, România pare să accepte insistența Varșoviei pentru o recalibrare a posturii militare a NATO și a Statelor Unite în partea estică a Europei. Între timp, președintele României a pledat pentru „nevoia de repoziționare a resurselor militare ale NATO“ în marginea Summitului Securității Nucleare de la Haga.
Articol publicat si in Revista 22.
______________________________________
[1]http://online.wsj.com/news/articles/SB10001424052702303824204579421660993452026
[2] http://cepa.org/content/case-strengthening-natos-eastern-defenses
[3] http://www.foreignpolicyi.org/content/Letter-President-Obama-Ukraine-Russia
[4] http://www.nytimes.com/2014/03/24/opinion/confronting-putins-russia.html?_r=0 [5] http://www.washingtonpost.com/opinions/anne-applebaum-a-need-to-contain-russia/2014/03/20/8f2991dc-b06b-11e3-9627-c65021d6d572_story.html
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
aceste pare din ´´Și România pare să subscrie acestei agende´´ si ´´România pare să accepte insistența Varșoviei pentru o recalibrare a posturii militare a NATO ´´
ar trebui scrise cu litere mari daca ortografia ar permite,ha ha
Toate bune si frumoase, insa Romania are un prim-ministru care are alta agenda si este foarte posibil ca influenta pe care acest personaj o are in viata politica romaneasca sa continue pentru ani buni. Adica, degeaba face NATO planuri pentru Romania cand o parte importanta si influenta a politicienilor de la noi au agenda scrisa in chirilice. Eu vad anii viitori foarte tulburi pentru noi.
o domnule,daca ar fi vorba doar de una sau un grup restrins de persoane,fie ele si mari politicieni.traseul vietzii multora a fost determinat de lumina ce venea de la rasarit
Ma tem ca nu conteaza!
Aveti dreptate, dar ma tem ca nu are absolut nicio importanta ce vrea persoana Ponta sau guvernul sau, si nici daca la putere ar mai fi fost Base si Boc, sau Constantinescu.
Daca federatia Rusa decide sa ne inghita, optiunile politice sau geostrategice ale premierului sau ale presedintelui conteaza prea putin …
da,ash fi vrut sa va intreb daca sintetzi tare credincios,dar ash fi catalogat de proasta creshtere.
sigur,nu o persoana sau un grup,dar o populatzie majoritara a unei tzari poate sa shi decida soarta.exemple sint o multzime in aceasta lume.nu este vorba,sigur,de cazul de fatza
NATO si UE au acum ocazia de a-si da cu adevarat examenul in Estul Europei.
Toata centura de state ex-membre a pactului de la Varsovia (si aici ma refer la populatii) este intr-o deriva politica, economica si militara ce dureaza de peste 20 de ani.
Pe de o parte Marele Urs de la Est ..iaca are din nou si gheare, nu numai „vinturi” – ase citi gaze.
Daca Occidentul nu trece repede la un program complet si complex de integrare reala a fostelor state comuniste, atunci dezamagirile datorate pb economice, frustrarile nationaliste retrograde, mentalitatile colective atasate inca unui trecut recent si manevrele „democratice” ghidate de Moscova (kestie in care Kremlinul e specialist – vezi miscarile de „eliberare nationala” din perioada decolonizarii, doctrina „tarilor nealiniate” din perioada razboiului rece si „referendumul” proaspat din Crimeea vor duce la prabusirea intregii constructii europene si euroatlantice din zona central si estica a Europei.
Economic – tari ca si Rominia, Bulgaria , cele mai afectate – plutesc intr-un limb parca nesfirsit de semi-capitalism, semi-economie de piata, cu economii afectate de omniprezenta statului capusat de gasti de partide si de sisteme de gen „baroni locali + securisti reformati + neamuri si cumetrii” – un model mai degraba rusesc decit occidental.
Social – educatia, mass media si mentalitatile sunt in alunecare fie spre ortodoxisme greu digerabile, fie spre o postmodernitate copiata dupa cea vestica, dar golita de orice continut valoric real.
Politic – tarele democratiei se vad cel mai bine in zona fostelor tari comuniste, votul e tot mai putin ” la moda” , dezorganizarea si demotivarea initiativei asociative cetatenesti si o lehamite generalizata deschid larg usa la diverse formatiuni politice bolnave, maligne (gen Jobbik, PSD, Romania Mare, PMP etc). Liderii politici locali ce profita de aceasta situatie au tendinte centripete fata de Occident si atrag masele pauperizate, idiotizate si debusolate, carora li s-a „luat” acu 24 de ani comunismul cu tente nationaliste si nu li s-a dat nimic in loc, in afara de facturi mari si frustrari iredentiste. Tembeli de genul lui Ponta cu atractia ce o exercita de ex China cu banii ei pt Romanie (sfatuiti de mumii gen Ion Iliescu) trag din nou spre estul salbatic din care abia credeam ca am scapat.
Acum si in viitorul imediat apropiat NATO si UE au nevoie sa construiasca in Europa de Est sisteme politice, economice, sociale pe fundatii serioase.
Cistigarea „inimilor” maselor din Est este un deziderat necesar, ba chiar vital. Optiunea euro-atlantica a popoarelor din fostul bloc comunist a fost facut cu „mintea”…dar dezamagirile sunt mari, imense…erodeaza lent dar sigur proiectul de pace, stabilitate si prosperitate propus de Occident.
Daca pot face o paralela…in sec XVIII – XIX existau in Transilvania dominata de Imperiul Austro- Ungar regimentele graniceresti – zona estica a Ardealului (Bistrita, Secuimea, Maramuresul). Populatia de romini si secui din acele zone aveau fata de alte grupuri populationale din Imperiu un set de drepturi si de privilegii, deoarece furnizau soldati si graniceri ce aprau granitele Imperiului. Avind ce apara, avind demnitatea ce le-o dadea o stare materiala, culturala si sociala buna….chiar o faceau.
Pastrind proportiile – daca Estul nu va fi dominat de entuziasm proccidental generat de bunastare, domnia legii, corectitudine in relatiile capitaliste si in cele institutionale intre stat si cetatean, atunci de ce ar mai apara (sau macar servi ca vitrina fata de Est) o granita a unei uniuni politico – militare ce doar a scumpit gazul si benzina, e „democratica” de fatada, perpetuind un sistem de economie capitalista dupa model putinist si creeaza mediul de cultura pentru dezvoltarea unor politicieni verosi, corupti, incapabili si incompetenti – aici puteti pune lista tuturor guvernelor si sefilor de stat din ultimii 24 de ani , cel putin pt Romania…
In nota anecdotica…in loc sa ne scoata ochii Vestul ca indraznim sa eutanasiem ciinii comunitari si ca le trimitem legiuni de tigani la cersit – ar trebui sa se ocupe serios de pb structurale, institutionale si economice ale tarilor din Est.
Daca o pot si o stiu face- cistiga si al doilea Razboi Rece. Daca nu…ne-am ars cu totii..
sint mari diferentzele intre statele excomuniste domnule;ginditzi va doar la Visegrad.
in comunitatea in care traitzi, shmecheria si tradarea sint fapte de lauda.ele se cheama a te descurca si a intoarce armele si sint fireshti acolo.
Mai frumos comentariul d-tale, decat articolul. L-as inittula, „Ucraina va reinventa Estul”
-evident, nu Ucraina, ci conjuntura politica actuala.
Intr-adevar UE va da un examen; popoarele din Sud-Est sunt dezamagite de ultimii 20 de ani de capitalism. Un lucru e clar: Vestul ne-a vrut ca si piata de desfacere – parteneri fara industrie; apoi, nu poate face mai mult pentru bunastarea noastra, pentru ca au si ei problemele lor. Capitalismul in sine e in criza: primul lucru palpabil este calitatea scazuta a produselor.
Al doilea lucru clar: memoria colectiva, inca stie, ca in regimul trecut, locul de munca era asigurat, si o locuinta (mare, mica), primeai. Comunismul a raspuns mult mai bine la nevoile primordiale ale omului: nevoia de hrana, si nevoia de adapost. [ in ultimii 10 ani era criza de alimente, datorita liderului , si nu a sistemului – Bulgaria, Cehoslovacia nu aveau aceasta problema ]. Urmatoarele nevoi ale omului – dupa psihologi – sunt: nevoia de siguranta, si nevoia de libertate (in aceasta ordine). Comunismul a oferit mai multa siguranta, in detrimentul libertatii; capitalismul – invers. In Comunism nu aveam UNELE Libertati , dar aveam siguranta zilei de maine. Libertatea cuvantului AZI?? Se vorbeste foarte mult (la TV) si nu se face nimic. Votul liber?? poti vota o viata intreaga un partid, si sa nu castige niciodata. Asadar libertatile sunt cam efemere. In fapt sunt praf in ochi, instrument in mana bogatilor, pentru a nu-si pierde avutiile.
Solutie: Un parteneriat, alianta cu Rusia ar fi benefic pentru Romania: Rusia ne vrea cu o industrie functionala, pentru ca au RESURSE naturale sa ne vanda (nu numai gaze). In plus m-as baza mai mult pe ajutor militar de rusi, decat de la NATO; s-a vazut in trecut, se vede si acum. Rusia se baga pentru prieteni, daramite pentru aliati ( in Siria – americanii au lasat-o moale); NATO da sanctiuni. Mai mult: NATO isi va permite sa ne piarda, in extremis; le ramane Turcia, care e bine „insurubata acolo. Pentru Rusia, avem o pozitie excelenta, nu si-ar permite sa ne piarda. E bine sa fii aliat cu cel care te considera mai important pentru el.
Scuze , nemo a raspuns lui Alex
Ce ti-e si cu propagandistii astia, unde-i Iliescu, ca bine le mai zicea tatucu’. Tiii si ce-am mai pierdut noi romanii, in loc sa avem comunismul ala cu fata umana, il avem pe Ponta care ne minte in fata ca ne da, si nu ne da domnule nimica – cita obraznicie, n-am mai vazut asa ceva. Ca asta nu e in stare nici macar sa ne dea un picior in fund, ca tare l-am mai merita. Am dat noi din mina bunatate de comunism, cu puscarii gata facute, cu cimitire doldora de intelectuali, cu locuri de munca la canal, cu analfabeti la putere si ordine pe strazile goale. Am avut si noi o sansa si s-a dus. Si dusa e, sa ne intre bine in cap. Acuma ar mai fi ceva sanse pentru noi, da’ nici Rusia parca nu mai e ce-a fost, Coreea-i cam departe iar pe criza asta nu mai poti sa te repezi nici pina-n Cuba. Stam asa de rau acuma, ca oamenii nu mai vad adevarul, adevaru’ ala pe care cizmaru’ il vedeau dintr-o ochire. Azi e lumea plina de oameni cu scoli si ce primim? Numai minciuni, ca cica ne dau, da’ nu ne dau dom’le nimica. Trebuie sa luam problema in miini tovarasi, ca asa nu se mai poate, ca pina si animalele o duc mai bine decit noi, ca macar ele au custile asigurate, de mincare nu mai vorbim, pe saturate. Si zic sa mergem de-acuma in pelerinaj electoral la Moscova, cit mai sintem inca oameni liberi. Tre’ sa ne grabim ca rusii vor pune de-acuma vize pe Siberia: sa prindem barem ultimul tren… in ceferisti ne e speranta… ca la inceput… si uite-asa se incheie inca un arc peste timp.
Zic totusi sa ne fie de bine ca am reusit sa traim degeaba. E ceva, ca altii platesc cu virf si indesat pentru libertate. Pai ce, iti dai seama imediat ca nu merita. Nu merita decit ce primesti degeaba sau iti iei cu mina ta, ca ala nu e furt, inseamna sa-ti iei dreptu’, fiindca meriti. Si-asa-i, meriti numai fiindca te-ai nascut. Oamenii trebuie sa fie egali, ca daca-s mai multi prosti, atunci si cei destepti trebuie sa faca pe prostii, ca asa-i frumos si politicos, nu trebuie sa atraga atentia cu ideile lor, ca nu intereseaza pe nimeni.
Comunismul cu fata umana, e probabil apropiat de Capitalismul cu fata umana, existent in Suedia, Finlanda… . In rest exagerati: puscarii exista peste tot in lume (mai repede mori in puscarie in Mexic, decat in Romania pre-decembrista). Si Mexic e stat capitalist; si daca credeti ca Romania va fi vreodata ca Germania, cred ca va inselati. Parerea mea e ca popoarelor, li se potriveste mai bine un sistem decat altul.
In puscarii pe vremuri, ponderea o aveau detinutii de drept comun.
In cimitire erau si neintelectuali; si ei mor. E vreun stat cu mai multi intelectuali, decat neintelectuali??
Locuri de munca nu erau doar la canal; mai erau si profesori,…;
Analfabeti la putere? Doar unul.; dar in SUA, toti sunt destepti??
Spre final sesizez ca nu va place nici regimul trecut , nici cel prezent; mie macar imi place unul cel trecut.
@nemo, postarea asta e din ciclul de povestiri pentru copii „Vulpea pacalita de urs”? Ca exista romani nostalgici dupa comunism, cred; dar dupa alianta cu marele prieten de la rasarit nu prea gasesti. De la razboaiele ruso-turce cand s-au folosit de romani in lupte ca apoi sa le inhate Basarabia, pana la fructuasa colaborare din cadrul CAER conform principiului „Voi ne dati petrolul iar noi va luam graul” trecand prin Pactul Ribentrop-Molotov si ocupatia de dupa razboi, romanii sunt perfect lamuriti.
Cat despre statornicul sprijin acordat prietenilor din Siria si cu asta este clar: pe acolo sunt deja vreo 300.000 de morti si cateva milioane de refugiati datorita acestui statornic sprijin. Merci, cred ca ne putem lipsi de asta!
Nu sunt povesti; CAER ne-a ajutat (normal ca nu gratis); UE ne-a distrus industria, pentru ca asta este interesul tarilor bogate: sa ne vanda produse, si sa devina si mai bogate.
Siria, Primavara araba; revolutii orchestrate de fanatici, sustinute financiar de prietenii americanilor: Arabia Saudita.
@nemo…
Pt mine libertatea e primordiala…restul nevoilor primare tin de capacitatea mea ca persoana libera de a mi le asigura sau nu.
A fii transformat intr-un animal tinut intr-o cusca (mica, mare) si hranit (bine, rau) de mina unui tatuc (rauvoitor sau benevolent) NU este un mod de viata acceptabil.
A analiza destinul unei tari dupa criterii de genul „Rusia se baga pt prieteni” …e ca si cum ai recomanda unui adolescent:
Nu face scoala, facultate…nu te educa, ca stiinta si literatura is numai niste vb goale, nu tin de foame…is niste bla – bla-uri…
Mai bine fa-te membru intr-o gasca de strada …aia se „baga”…iti tin „spatele” si o sa fie fratii tai..
Mesaje si pozitii ca cea enuntata de tine…sper ca sunt doar rezultatul naivitatii, nostalgiei si unei anumite mentalitati caracteristice unei grupe populationale si de virsta…
Altfel …ar trebui sa ma speriu, fiindca tendetiozitatea pare dirijata si regizata la nivel de KGB sau alte servicii…
App…in „lumea sigura” a comunismului nu am putea avea aceasta discutie publica…prefer un viitor nesigur (il vad ca pe o provocare) unei „paci sociale”unde nu am voie sa spun „f,,ck the gorvernment”…
Libertatea e primordiala pt. cei ce nu o au, pt. incarcerati. Si atunci avem libertate, poate nu asa de mare. E mare diferenta intre ce era si „cusca’ care o zugravesti; cred ca vorbesti din carti (eu am 47 ani).
Ai auzit de teoria similitudinii?? Ce se intampla intre oamni, se intampla si intre state (exact la fel). Marile aliante, parteneriate, sunt ca gastile de cartier.
Nici acum nu poti sa injuri guvernul; te baga in inchisoare; poti sa-l critici cu argumente in mod organizat ; dar nu sa-l injuri la colt de strada.