joi, aprilie 18, 2024

Ucraina – un butoi cu praf de puşcă

Preambul si avertisment

Dupa 15 ani Romania se afla inca odata in fata unui razboi civil, care are loc la granitele sale. De asta data granita de nord, cea care ne desparte de Ucraina. Conflictele Iugoslave incepute in 1991 s-au terminat in 2001 dupa terminarea conflictului Macedonian si dupa bombardamentele NATO din 1999. Războaiele Iugoslave s-au încheiat cu noi state independente pe harta Europei, dar și cu o mare parte a Iugoslaviei rămasă săracă și masive dezagregări economice. Astazi, dupa 15 ani, Serbia se afla aproape de faliment, intr-o situatie disperata, secatuita si aproape in imposibilitate de a plati pensii si salarii. Are Romania parte de un déjà vu istoric? Raspunsul este afirmativ, din nefericire cu unele aspecte mult mai periculoase decat cele pe care le-am trecut in procesul dezagregare Iugoslav.

In aceasta perioada nefasta, Ministrul Apararii, Mircea Dusa, unul dintre cele mai obscure personaje care a indeplinit aceasta functie, trimite armata la dezapezire in locul CNADNR (Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România). Poate norocul nostru astazi este ca facem parte din UE si NATO. Sa speram ca guvernantii Romaniei, impreuna cu Comandantul Suprem, Presedintele Basescu, nu vor uita acest fapt nici un moment prin cele declarate si interprinse de ei.

În 1997, NATO a sfătuit guvernul român să rezolve orice diferend teritorial cu Ucraina pentru a se putea integra în organizație. Prin urmare, această problematică a fost abordată în relația cu partea ucraineană în decursul mai multor runde de negocieri, care s-au încheiat prin redactarea unui Tratat frontalier româno-ucrainean, numit „Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare„, semnat la Constanța, în 2 iunie 1997, care a oficializat de jure apartenența a cinci din cele șase insule contestate la Ucraina (rămânănd în litigiu doar Insula Maican și apele teritoriale din jurul insulei Șerpilor din Marea Neagră). Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare a intrat în vigoare la 22 octombrie 1997. CIJ (Curtea Internationala de Justitie), prin decizia nr. 2009/9 din 3 februarie 2009, a acordat 79,34% din zona în dispută României, anume 9.700 km² cu o adâncime medie de peste 80 m, iar Ucrainei 20,26% din zona în dispută anume 2.300 km² cu o adâncime medie de 35 m. Prin decizia CIJ, Insula Șerpilor rămâne în componența Ucrainei. [1] [2]

Potrivit recensământului populației Ucrainei din 2001, Românii din Ucraina constituie al treilea grup etnic (după ucraineni și ruși), numărând 409.608 de persoane, sau 0,85% (dintre care Moldoveni s-au declarat 258.619 or 0,53%, iar Români 150.989 or 0,32%) din populația Ucrainei, potrivit recensământului populației din 2001. Teritorial diaspora română locuiește în regiunile limitrofe cu România și Republica Moldova, în regiunile Cernăuți (44,38% din totalul diasporei), Odesa (30,22%) și Transcarpatia (7,85%), Mîkolaiv (3,21%) și Kirovohrad (2,02%), în rest (12,32%). [3]

Situatia economica a Ucrainei este grea, in special din cauza oligarhilor, care au acaparat tot ceea ce se putea acapara, inclusiv puterea politica, la inceput regionala, si dupa instaurarea guvernului Iuliei Timoşenco la butoanele guvernarii de la Kiev, cea centrala. Considerata in Occident drept simbolul luptei pentru democratie, respectiva este cosiderata de majoritatea poporului Ucrainean drept sefa unui cartel oligarhic, care a pus stapanire pe miliarde de dolari din avutiile si resursele naturale si comerciale ale Ucrainei.

PIB-ul Ucrainei era de 97 miliarde dolari în 2013, comparativ cu 113 miliarde dolari în 1992, raportat la valoarea dolarului din 2005, potrivit statisticilor SUA. Evoluţia pare şi mai puţin impresionantă dacă este comparată cu cea a Rusiei, marele vecin, al cărei PIB a crescut de la 684 miliarde dolari la 1.000 miliarde dolari, scrie The Wall Street Journal. Daca este sa luam in consideratie rezultatele Romaniei in acelasi an, PIB-ul per capita al Ucrainei (3861 USD) este la jumatatea celui Romanesc (8630 USD). [4]

Spre deosebire de Rusia şi mai ales de ţările baltice, o mare parte din structurile sovietice au continuat să existe în Ucraina, aproape intacte si fara schimbari semnificative. „Vechea elită comunistă a schimbat pur şi simplu carnetul de partid cu insigna naţională“, a explicat economistul suedez Anders Aslund, expert în economie de tranziţie şi a fost consilier al guvernelor postcomuniste ale Rusiei şi Ucrainei. De asemenea, Aslund este colaborator al Peterson Institute for International Economics. Aslund descrie în cartea intitulată “How Ukraine Became a Market Economy and Democracy” (“Ucraina – cum a devenit Ucraina o economie de piaţă şi o democraţie“), că principala prioritate a Ucrainei în 1991 a fost independenţa si despartirea urgenta de Rusia. [4] [5] [6]

“Naţionalismul a trecut peste reformele structurale în lista de priorităţi politice. Nomenclatura şi naţionaliştii ucraineni au făcut atunci un târg: prima a acceptat democraţia şi independenţa în schimbul rămânerii la putere. Vechea elită comunistă a acaparat de atunci procesul politic. Reformele economice au început abia în 1993-1994, mult mai târziu decât în Polonia, Rusia şi în alte state foste comuniste. Ucrainei i-a trebuit ceva timp să realizeze că se scufundă şi mai adânc în sărăcie. Înainte de 1990 Ucraina era considerată mai bogată decât Rusia şi Polonia. Acum, ţara este mult mai săracă decât ambele. La mijlocul anilor 1990 au existat unele privatizări, iar lupta cu hiperinflaţia a dus în cele din urmă la crearea monedei naţionale, în 1996. Apoi, nimic nu s-a mai întâmplat până la criza financiară din 1998, cauzată de blocarea reformelor de către preşedintele Leonid Kucima. În această perioadă şi libertăţile cetăţenilor au avut de suferit. Puterea canalelor media a fost redusă, iar jurnalişti au fost ucişi. Economia ţării a intrat pe mâna unor dealeri dubioşi de gaze naturale. Taxele au ajuns la niveluri exorbitante, dar la fel şi evaziunea fiscală, în timp ce elita privilegiată se bucura de scutiri de la plata unor impozite.” [4] [6]

Oligarhii Ucrainei – adevarata putere economica si politica

Daca in 2001 Ucraina cunostea numai doi oligarhi, pe stimata doamna Iulia Timoşenco si pe un alt fost premier ucrainean, Pavlo Lazarenko, astazi aflat din 2006 in detentie in Statele Unite pentru frauda, spalare de bani si santaj a sumei “modice” de 200 de milioane de dolari, comise intre anii 1996-97 cand era premierul Ucrainei [7].

Astazi cel mai bogat si probabil si cel mai puternic oligarh Ucrainian este Rinat Akhmetov, care este si patronul Șahtior Donețk si implicit al lui Mircea Lucescu. Conform Forbes, Ahmetov este plasat pe respectabilul loc 47 in clasamentul milardarilor lumii cu o avere de 15,4 miliarde de USD. Ahmetov, de origine tatareasca, s-a dovedit unul dintre cei mai abili oligarhi in ceea ce priveste politica si intrigile dintre Rusia lui Putin si conducatorii Ucrainei “democratice.” Unul din promotorii “Partidului Regiunilor” partidul care l-a adus Viktor Ianukovici la presedintie si el la randul lui originar din Donețk. Contribuitor extrem de generos, a reusit sa-si creeze un statut de “rege al Dombasului” cu enorma influenta politica.

Interesant de mentionat ca desi este considerat de “Maidanul European” un inamic al reformelor si al pozitionarii pro-Europene al Ucrainei, in ultimele zile se pozitioneaza mai aproape de protestatari decat de vechiul sau prieten, Presedintele Viktor Ianukovici. Intr-un interviu acordat postul german Deutsche Welle se afirma,  citez:

“Rinat Ahmetov, cel mai bogat om de afaceri din Ucraina, patron al echipei de fotbal Şahtior Doneţk, şi un susţinător fervent al lui Ianukovici, a atras atenţia asupra riscului de escaladare a conflictelor din Ucraina. Economia nu îşi poate reveni câtă vreme sunt ucişi oameni, afirmă Ahmetov într-o scrisoare deschisă apărută în presa din Ucraina. Ahmetov are dreptate. Violenţele trebuie să înceteze. Ucraina nu trebuie să ajungă la război civil. Or, pentru evitarea acestui lucru, alegerile anticipate sunt singura soluţie, lucru pe care opoziţia trebuie să i-l afirme răspicat lui Ianukovici. Ofertele sale otrăvite privind remanierea guvernului nu rezolvă criza. Alegerile parlamentare şi prezidenţiale anticipate trebuie să aibă loc.” [8]

Alti oligarhi de frunte, care joaca astazi in acest joc geopolitic intre Rusia si Uniunea Europeana, sunt: Petro Poroshenko, originar din Odesa, apropiat fostului presedinte Viktor Ianukovici Iushcenko si a Revolutiei Portocalii, astazi deputat independent in  Verkhovna Rada (Parlamentul Ucrainean) si conform informatiilor vestice unul din finantatorii miscarilor pro-Europene; Igor Kolomoisky, astazi si mogul media, este un influent om de afaceri din Ucraina, în prezent (ianuarie 2010) fiind cel mai important acționar al PrivatBank, una dintre cele mai mari instițutii bancare din Ucraina. În plus, începând cu anul 2003, este acționar și membru în board-ul Ukrnafta, cea mai importantă companie de petrol și gaze naturale din această țară, cu o capitalizare de piață de 3,6 miliarde dolari. În ianuarie 2010, a cumpărat posturile de televiziune din Ucraina, Studio 1+1 și Kino de la Central European Media Enterprises (CME). Probabil joaca la doua capete,  dar cu o predispozitie la optiunea Europeana.

Pericolul anarhiei si “egiptizarea” Ucrainei

Pentru cine crede ca toti ce aflati in “Maidanul European” optiunea europeana este o chestiune de consens am noutati – nici pe departe. Singurul numitor comun este dorinta de a se elibera de rusi cu tot ceea ce inseamna acest lucru. Momentul nationalist reprezentat in aceste demonstratii este atat de puternic, vocal si violent incat tind sa cred ca o continuare a discutiilor cu UE si inghetarea (imposibila) a relatiilor cu Rusia nu vor linisti masele protestatare.

“Maidanul European” incepe sa semne cu “Piata Tahrir,” ca si in cazul Egiptului, zeci de optiuni divergente, care cauta loc in mintile si sufletul ucrainienilor vor genera o potentiala anarhie care va sili o interventie aramata, daca va fi cea a armatei ucrainiene sau cea ruse sub pretextul apararii etnicilor rusi “aflati in pericol” nu vom sti prea curand, dar fara indoiala exista pericolul sa o cunoastem.

Romania se afla intr-o siguranta relativa si numai daca Guvernul Ponta va intelege in sfarsit mizele geopolitice in care se joaca astazi si daca Presedintele Basescu va iesi din noua lui mantra unionista cu Moldova, care contravine strategiei pe care a detinut-o ani de zile, cea a unei unificari in cadrul Uniunii Europene. Dl Ponta, ca si dl Basescu, trebuie sa inteleaga un lucru de o importanta majora: Romania trebuie sa respecte tratatele cu NATO si UE pentru a exista in pace si siguranta in special in fata pericolelor care ne pandesc.

Din nefericire, declaratiile Presedintelui Basescu au dat apa la sinistra moara a rusilor,  care vor incerca si mai accentuat sa intoarca Moldova din drumul sau European. Nimeni nu poate anticipa ce se v-a intampla in Moldova daca rusii vor hotara sa-si “apere compatriotii”, noi cel putin ii vom putea ajuta foarte putin pe cei ai nostri.

Nu are rost sa discut despre preturile prezumptive ale energiei in cazul in care conductele Drujba vor deveni o tinta pentru protestatarii Ucrainieni sau o noua tentativa de santaj si nici nu-mi imaginez care poate fi impactul pentru Uniunea Europeana si Romania.

Deocamdata vom vedea o Rusie impaciuitoare pana la sfarsitul Olimpiadei de la Soci, ce se poate intampa dupa este functie de ce vor reusi europenii si americanii sa faca in Ucraina pana atunci.

Din punctul meu de vedere – It ain’t over till  the fat lady sings. In acest caz Bronhilda este jucata de Vladimir Putin.

Nota: articolul este un rezumat al unei lucrari mai ample, pregatita de PGA (Politeia Geopolitical Analyses), mult prea “densa” pentru a fi publicata integral pe un site generalist. Propun cititorului  anterior publicat pr Contributors,  Ucraina între Occident şi Orient

Articol aparut initial pe Politeia

Bibliografie si citate:

[1] Hotnews.ro – „Verdict favorabil Romaniei la Curtea Internationala de Justitie: Insula Serpilor nu are statut juridic de insula, ci de stinca

[2] ICJ Maritime Delimitation in the Black Sea (Romania v. Ukraine)

[3] Державний комітет статистики України Rezultatele recensământului ucrainean al populației (2001)

[4] Ziarul Financiar – Cum a ajuns Ucraina, un stat bogat în resurse, una dintre cele mai sărace economii europene şi în pragul războiului civil

[5] Anders Aslund. A New Economic Battleground over Ukraine

[6] Anders Åslund. How Ukraine Became a Market Economy and Democracy

[7] The Associated Press – Former Ukrainian PM Sentenced for Fraud

[8] Deutsche Welle – Ianukovici în defensivă

Distribuie acest articol

46 COMENTARII

  1. „Din nefericire, declaratiile Presedintelui Basescu au dat apa la sinistra moara a rusilor, care vor incerca si mai accentuat sa intoarca Moldova din drumul sau European.”
    Iertati-mi ignoranta – in domeniul geostrategiei sint la nivel de wikipedia ceea ce sigur nu-i cazul dumneavoastra – dar de ce? De ce declaratiile Presedintelui au dat apa la moara rusilor care vor incerca si mai abitir sa intoarca Moldova? Pina acum doreau sa o intoarca partial? Sau doreau asa si asa iar acum doresc mai mult? Erau nehotariti si mutra Presedintelui i-a inversunat?

    • strategia Romaniei din 2007 si pana in ultimele luni a fost ca o „uniune” cu Republica Moldova se poate face dupa aderarea Moldovei la Uniunea Europeana.

      Schimbarea de pozitionare a Presedintelui a deranjat foarte mult, multe cancelarii in UE si bineinteles in SUA. Multa lume nu prea a inteles ce l-a apucat, in special cand lucrurile merg foarte prost in Ucraina si mai bine cu Moldova.

      De mentionat ca numai un referendum Moldovean poate propune asemenea rezolutie. Acest lucru nu are nici o sansa sa se intample. Desi in R.Moldova exista o majoritate de 69% romani, o mare parte dintre acesi romani sunt rusofoni si votanti ai comunistilor si in nici un caz nu-si doresc o uniune cu Romania.

      Cred ca pozitionarea premierului Moldovean care s-a plans si ministrului de externe american este edificatoare. Cred ca deschiderea intalnirii cu dna Nuland in care Basescu a vorbit despre „neintelegerei amicale” a fost legata de aceste vorbe in vant fara nici un rezultat si cu multe emotii unde chiar nu trebuie!

      • Ca ii enerveaza pe americani si mai ales nemti este alt subiect. Care e irelevant in momentul declararii oneste, la vedere, a unui obiectiv national. Odata verbalizat obiectivul, nervosi sau nu, partenerii si adversarii trebuie sa tina cont de el.
        Nu ati raspuns la intrebarea de ce declaratiile unioniste ale presedintelui ar face ca rusii sa accelereze eforturile de intoarcere a Moldovei de pe drumul european.

        • Despre ce vorbiti domnule! Inteleg ca aveti cunostinte limitate, dar chiar atat de limitate? Cititi va rog tratatul de aderare al Romaniei la UE in care Romania declara clar ca statu-quo la granitele ei inclusiv cu cea al Moldovei. Asta ca sa nu vorbim de tratatul la aderare NATO.Hai sa fim seriosi si sa ne documentam cu mtrebuie. Inima nu tine loc de creier (din nefericire)

          va atentionez si la tratatul de 8 noiembrie 2010 intre Romania si R. Moldova ratificat numai anul asta de moldoveni

          http://unimedia.info/stiri/parlamentul-a-ratificat-tratatul-de-frontiera-intre-republica-moldova–romania-62617.html

          pentru ca asta este obiectivul strategic al Rusiei. Nimic nu s-a intamplat acolo de la Petru ce Mare!

          • Cu respect as face totusi comparatia cu unirea celor doua Germanii. Daca in cazul lor s-a putut (si ei erau in NATO, ETC.) de ce nu s-ar putea si in cazul nostru ?

            • @cbogdan,
              din nefericire comparatia nu este deloc sinonima. Strctura Germaniei dupa cel de al II-lea Razboi Mondial era garantata printr-un tratat intre puterile ocupante – UK, Franta, USA si Rusia.

              Unificarea era posibila numai daca toate aceste puteri se puneau de acord. Germanii si-au cumparat unificarea cu miliarde de marci platite rusilor. Intotdeauna bogatasii castiga si cei saraci rabda! Si francezii si-au primit tainul, care se numeste astazi moneda euroa. Bineinteles ca au pierdut , mai bine cereau bani :)

          • Din ce ati explicat sint sigur ca cititorii dumneavoastra mult mai documentati decit mine au inteles deja de ce declaratiile Presedintelui ii vor face pe rusi sa „incerce si mai accentuat sa intoarca Moldova din drumul sau European”
            Nu stiu daca e la inaltime dar am incercat o documentare chiar astazi de aici:
            http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-16504652-crivatul-rusesc-inceput-din-nou-bata.htm
            Desi pare un tinar inimos (din nefericire) si desi trece sub o tacere vinovata strategiile externe execrabile ale Presedintelui, cel putin semneaza cu nume si prenume, nu cu initiale si pseodonim ca mine si dumneavoastra.

            • stimate domn,
              este treaba mea cum semnez si in nici un caz al domniei voastre, cred ca acest comentariu al dumneavoastra este chiar necuvincios, deci nu va asteptati sa mai comunic cu dumneavoastra in acest articol

      • Ce la apucat pe Basescu? Doua lucruri: 1. votul cetatenilor moldvoveni care au devenit romani tot datorita lui Basescu, 2. vrea omu’ sa lase ceva in urma, si crede ca poate pune piatra de temelie la aceasta unificare a Romaniei cu Moldvova. Amandoua mari greseli. 1. noii cetateni Romani deranjeaza foarte mult vestul Europei, 2. unificare se poate face numai natural, si nu prin presiune externa. Romania in primul rand ca nu are fortza economica sa sustina o astfel de unificare la acest moment dau in urmatorii ani. Cel mai bine este ca Moldova sa mearga pe drumul ei si dupa ce va fi in UE sa vorbim de Romania Mare.

        • Hai sa facem putin un recurs la istorie..la 1858-1859 ce au facut romanii ?
          Ca si atunci deranjau Conventia de la Berlin cu marile puteri.
          I-au pus pe toti in fata faptului implinit speculind disensiunile dintre ei,
          Pe cine s-au sprijinit?Pe o putere de linga granita lor -Nu
          Erau romanii mai puternici atunci dpdv economic, militar -Nu
          S-au sprijinit pe inteleptii lor oameni politici,in primul rind liberali/liberali radicali,si pe marii propietari de pamint nationalisti!
          Cum au reusit unirea .. speculind orice disensiune intre marile puteri.
          Din pacate acum avem niste politicieni cu o pregatire intelectuala precara,fara iubire de tara ,cre sunt in stare sa vinda o natiune si o aspiratie de secole pentru un pumn de arginti si pentru care binele national nu conteaza.Pe ambele malri ale Prutului

      • Pareti bine informat. Nu trebuie pe termen scurt conform intereselor americane si europene, dar pe termen mediu un presedinte USL ar duce la dificultati mari ale NATO cu Romania, mult mai mari decat cele datorate unei astfel de declaratii. Presedintele Basescu are probabil intuitia si informatiile ca avand o astfel de pozitionare urmatorul presedinte al Ro sustinut de domnia sa va avea succes.

        Poate ca a fost si o testare a partenerilor, sa vada ce fel de reactii va genera. Judecand dupa reactia d-lui Ponta la vizita d-neu Nuland, dl Basescu a actionat corect. Rusii nu vor intra in Moldova pentru declaratia lui Basescu, dar USL sa speram ca va pierde pentru pozitionarea lui Ponta in urma declaratiilor lui Basescu.

        Merg pe gut feeling-ul lui Basescu.

        • Buna Seara dle Iordache,

          de acord cu dumneavoastra pana la punctul care vorbeste de „feeling” . Cu multa durere va anunt ca feelingul s-a diluat profund in ultimii 2 ani. Doua lucruri sunt importante in asemenea ipostaze:

          1. respectarea tratatelor internationale;
          2. vorba lunga saracia omului in orice domeniu!

  2. @ Theophyle.
    Asteptam articolul tau si l-am citit cu mult interes. Sper ca va fi citit si luat in seama si de cei de la MAE. Astept si reactia lui Naumescu.
    Intrebare:
    – Ce i-a determinat pe occidentali sa conditioneze relatia Ucrainei cu UE de eliberarea Iuliei Timosenko
    (Si inca una: cine esti tu, Theophile? Nici de pe blogul tau nu am putut deduce cine ai putea fi).

    • Ciobanul Bucur, salut,
      are importanta cine sunt sau despre ce si cum scriu. Ca sa-ti linistesc curiozitatea te anunt ca scrierea sub pseudonim ma ajua sa traiesc din ceea ce scriu sub numele meu.

      la subiectul doi, lipsa de intelegere a configuratiei interne si faptul ca respectiva a jucat la doua capete. Procesul ei a fost o farsa judiciara ca intre mafioti care se joaca cu justitia, asta a fost destul de enervant!

  3. Rezulta oricum din context, dar, de dragul exactitatii, Poroshenko este/era oligarhul de casa al lui Iushcenko, nu al lui Ianukovici (ultimul paragraf din sectiunea respectiva).
    Altfel, multumesc inca o data pentru un articol foarte informat(iv).

  4. Domnule Theophyle regret ca interpretati ca necuvinta insistenta mea de a-mi explica de ce declaratiile Presedintelui ii vor face pe rusi sa “incerce si mai accentuat sa intoarca Moldova din drumul sau European”. O fac doar pentru a va feri de cei care ar putea interpreta afirmatia ca fiind complet lipsita de logica si deci motivata exclusiv de eventualele dumneavoastra optiuni politice legate de partidul domnului Mihai Razvan Ungureanu al carui sustinator declarat sinteti.
    Cit priveste eventuala mea ignoranta, fiti va rog ingaduitor, cu atit mai mult cu cit sinteti constient ca va adresati unui public eterogen specific unui „site generalist”.
    Respect dorinta dumneavoastra de a nu mai comunica cu mine si implicit nu astept un raspuns la comentariul meu.

    • „Ignoranta” nu este un motiv plauzibil ca sa-ti expui agasant parti-pris-urile politice! Daca vrei sa-ti exibi obedienta si sa „pui caramizi” la soclul statuii unui trecator „escu”, cred ca ai gresit site-ul! Daca vrei sa afli si sa integegi cu adevarat ce (ni) se intampla, incepe prin a invata sa asculti si sa citesti ceea ce spun si scriu cei care se pricep! Diplomatia, geopolitica si geostrategia nu se fac cu declaratii electorale! Oricat de legitim ar fi un „obiectiv national”, relizarea lui nu poate fi facuta, metaforic vorbind, „spargand geamurile vecinilor” si ignorand dispretuitor obiectivele lor nationale!

  5. „Din punctul meu de vedere – It ain’t over till the fat lady sings.”

    Si din al meu si din al multor americani (din cei de pe strada, nu propagandisti) si informati altfel decit din MSM. E clar ca Putin nu poate face mare lucru pina nu termina cu olimpiada, insa daca i se tot baga batul prin gard asa cum cum li s-a bagat si li se baga altora mai maruntei, s-ar putea sa iasa foarte prost. Un indiciu al nivelului de alarma am avut zilele trecute cind Lavrov a discutat cu Kerry despre Ucraina, iar ziaristilor le-a spus, cu un aer misterios si foarte sumbru, doar atit (citat din memorie): „Sper ca au inteles bine ce le-am transmis.”

    Uite comentariul unuia, de pe un alt site, cu care sint de acord:

    This is BAD BAD shit.

    The banskters and neocons are poking the Bear where he lives. Imagine if Mexico started breaking out in riots before the Super Bowl and there was reason to think the Russians were behind it.

    This is worth keeping an eye on. Russia will NOT let Ukraine fall into the western orbit. The anglo-american elites are insane if they think otherwise.

    • În 2008, Rusia a arătat că nu este dispusă să mai dea un pas înapoi, iar pentru mize mult mai mici decât Ucraina este dispusă să rişte enorm. Probabil s-a ajuns în situaţia „use it or lose it” în privinţa puterii militare, atâta cât mai au.
      Pierderea Ucrainei întregi ar aduce Occidentul la porţile Moscovei făra a trage un foc de armă, acolo unde Germania nazistă a ajuns în iarna lui 1940, dar după lupte grele. Este un lucru pentru care nemţii au pierdut două războaie mondiale.
      Cum ar putea Moscova să accepte aşa ceva pe cale paşnică, mai ales în condiţiile în care realmente Ucraina este un stat artificial extins pe seama vecinilor, inclusiv a ruşilor sub Hruşciov.
      Îmi amintesc şi tentativa de colonizare a Insulei Şerpilor, şi Canalul Bâstroe, lucruri pe care le-au făcut ucrainenii, nu ruşii. Ba chiar a avut loc violarea teritoriului românesc cu ocazia lucrărilor la Canalul Bâstroe, practic un casus belli în care probabil doar slăbiciunea militară şi delăsarea românească au împiedicat o reacţie militară împotriva Ucrainei, problema fiind muşamalizată. Pentru cine a uitat, detalii aici: http://adevarul.ro/news/societate/constructorii-canalului-bastroe-invadeaza-apele-romaniei-1_50abc09d7c42d5a6637fb3c4/index.html
      Aşa că am rezerve faţă de justeţea cauzei „maidanezilor” şi nu văd o Ucraină naţionalistă cu nimic mai bună decât Rusia, ba poate dimpotrivă.

  6. va citesc, am si eu unele cunostinte in domeniu. Aveti dreptate, situatia este foarte complexa si cu potential de a se inrautati. In ceea ce priveste Romania, eu zic ca puteti sta linistit, nu cred ca vom iesi din logica tratatelor cu UE si NATO (si, la rigoare, si cu Ucraina). Sigur, daca, Doamne fereste, se va ajunge la razboi civil si drepturile romanilor de dincolo vor fi grav afectate, atunci… no one knows! Dar nu cred sa se ajunga chiar atit de departe. Personal, cred ca aceasta criza (cea de acum) se va finaliza cu acceptul lui Ianukovici de a declansa alegeri anticipate, ce vor fi castigate (la limita) de cei ce lupta in Maidan. Dar asta nu va rezolva situatia. Rusia mai are asi in mineca, ii va scoate dupa Soci (nu chiar imediat, pt ca nu va dori sa isi strice imaginea tocmai peticita de olimpiada), asa ca finalul e cel cunoscut, anume ca Ucraina va ramine, chiar si cu o spoiala de orientare pro-europeana (reformele cerute de UE sunt imposibil de aplicat acum in Ucraina), in aria de influenta rusa.

  7. Va felicit pentru excelentul articol.
    Intr-adevar subiectul principal al demonstratiilor din Ucraina nu este Est v Vest. Manifestatiile sunt profund dominate de sentimentul nationalist ucrainean (rusofob) asa cum rezulta si din participarea formatiunii Svoboda, care, spre surprinderea mea (si nu numai) nu este condamnata de nimeni din Occident. Cred ca este fara echivoc riscul unei lipse de delimitare (mai ales, de incurajare) a grupari extremiste conduse de O Tyagnibok, cu un trecut antisemit (pana in 2003 logo-ul era reprezentat de un simbol neonazist) cu un program de reinarmare nucleara si de persecutare a ucrainenilor rusofili (nu mai mentionez dorinta de incriminare a actelor ‘anti-ucrainene’). Astfel de formatiuni nu reprezinta spiritul european si, in ciuda declaratiilor acestora, nu pot aduce Ucraina pe un veritabil drum occidental (oare cine isi imagineaza ca Romania ar fi intrat in NATO/UE cu Vadim presedinte sau in guvern?).
    O analiza pertinenta in acest sens: http://www.jamestown.org/single/?tx_ttnews%5Btt_news%5D=41880&tx_ttnews%5BbackPid%5D=7&cHash=246b1d3d221301cc0bc7524642f3c504#.Uuk5JPZ8wlI

    Cat despre actuala situatie din Ucraina, sunt curios (si asta nu apare explicit in text) sa aflu opinia D-voastra cu privire la influenta evenimentelor asupra R Moldova. Evident, ma refer la parcursul european al acestei tari: pare din ce in ce mai evident ca semnarea acordurilor de asociere cu UE va avea loc pana la data alegerilor parlamentare din aceasta tara. Cu toate acestea sondajele (si multi analisti) ii acorda favoriti pe comunisti: daca situatia din Ucraina (sau mai precis din Ucraina din vecinatatea R Moldova) ar lua un drum ‘ne-european’, credeti ca viitorul guvern de la Chisinau ar fi puternic influentat de acest aspect (si cat de puternic)? Fara indoiala ca ar fi un risc enorm pentru R Moldova sa isi opreasca drumul european in acest caz (practic un ‘rollback), dar este acest scenariu preferabil unei amanari a semnarii acordurilor pana dupa alegerile parlamentare din noiembrie 2014 (cu alte cuvinte, mai bine amanare decat incetare)?

    • Salut Klamm
      din nefericire europenii (ca uniune) nu prea au habar ce fac si dna Ashton nu a avut de la inceputul mandatului ei nici macar UN SINGUR SUCCES. Restul, fiecare isi vede de treaba lui pana in momentul ca nu sunt calcati pe coata (ma refer la englezi, francezi, olandezi…etc. nemtii sunt mai seriosi si mai aproape).

      Est europeni si-au cumparat o „extra asigurare CASCO” din care pe noi ne-au exclus. O stire mica astazi:

      http://www.hotnews.ro/stiri-international-16505978-summit-extraordinar-budapesta-premierii-cehiei-ungariei-poloniei-slovaciei-discuta-despre-situatia-din-ucraina.htm

      si raspunsul de ce noi nu suntem acolo:

      România a ratat aderarea la acest grup, datorită evenimentelor din 1990 (mineriadele şi conflictul din Târgu Mureş), refuzul fiind comunicat direct lui Ion Iliescu. Deci avem inca o mare binefacere geopolitica, marca Iliescu, cu sau fara ajutorul fesenismului dezlantuit si al sloganurilor vremii.

    • În aceste condiţii, pe care nu le cunoşteam (mulţumesc pentru informaţii), maidanezii reprezintă chiar o ameninţare pentru România. Asta ne mai lipsea, după Jobbik în vest.

  8. Un articol care, fara sa aiba note pesimiste ci mai degraba realiste, ma intristeaza si ingrijoreaza.
    Ma intristeaza pentru ca imi readuce in memorie nenoricirile petrecute in fosta Iugoslavie, imi reveleaza un presupus erou al democratiei ca, in realitate, fiind un corupt – Yulia Tymoshenko, imi confirma riscup pentru Romania si romani prezentat de declaratiile controversate ale Presedintelui Basescu, pe de-o parte si, pe de alta parte, de incompetenta Guvernului Ponta si in final, dar nu si cel mai putin important, este sa constat ca popoarele sunt inca, in aceasta epoca a revolutiei tehnologice, cunoasterii umane, cuceririlor spatiale si explozie a comunicarii, sclavele coruptiei, manipularilor si presiunilor executate de entitati interesate in mentinerea climatului specific Razboiului Rece.

    Ma ingrijoreaza pentru ca realizez ca interesele meschine, de orice natura par a periclita, in ciuda intelepciunii ce ar fi trebuit sa prevaleze dupa experientele nefaste ale celui de-al 2-lea Razboi Mondial, eforturile popoarelor de a crea o lume in care etica, libera determinare, sa fie puse la inaltimea locului pe care-l merita.

    Vazand aceste lucruri, te intrebi: are, oare, omenirea vre-o sansa sa supravietuiasca, sa profite de minunatiile ce i-au fost puse la dispozitie de natura?

    Nu pot sa-mi reprim o reflectie ironica: Rusia si Europa au fost salvate de americani din ghearele Germaniei naziste iar, in ciuda efortului uman si material american care nu s-a limitat doar la salvarea nationala dar si economica dupa razboi si recent din nou a Rusiei, dupa colapsul comunismului, America este vazuta acum ca inamicul intereselor lor…

    • Ar fi fost bine fără finalul apoteotic.
      Povestea aia cu salvarea Rusiei de către americani este cel puţin discutabilă. O întrebare potrivită pentru adepţii acestei teorii ar fi: cine ar fi înfrânt Wehrmachtul fără Armata Roşie? Crede cineva că fără frontul de est ar fi fost încunată de succes debarcarea din Normandia? Poate doar prin utilizarea pe scară largă a armelor nucleare.
      Dacă povestea cu salvarea Rusiei de către americani în război am mai auzit-o, aia cu salvarea Rusiei din nou (după căderea comunismului, presupun) e chiar o noutate.

  9. O analiza excelenta, nepartinitoare si foarte informativa. Personal, regret conflictul din Ucraina, care (sper sa ma insel) tinde clar sa degenereze in razboi civil. Cred ca vectorul de solutionare este o separare (quasi)amiabila, care va rezulta intr-o Ucraina de Est, prorusa si, in timp, aglutinata Uniunii Euroasiatice si o Ucraina de Vest, in care, cel putin o perioada de 4-5 ani, tensiunile vor continua prin excese nationaliste, posibile pretentii teritoriale ale Poloniei si Romaniei, guverne relativ instabile, fiind deci evitata de investitori straini si oricum neintegrabila in UE. Aceasta situatie va constitui un „dus rece” istoric si va dezamagi populatia acestei parti a Ucrainei.
    Pentru Romania vor fi probleme, pentru ca populatia romanofona din Ucraina va avea de suferit, probabil se va organiza si, inevitabil, va intra in coliziune cu autoritatile nationaliste ucrainiene. Bucurestiul va reactiona emotional si stupid, determinand implicit degenerarea relatiilor cu (noua) tara vecina. Indirect, rusii vor sustine radicalizarea nationalismului ucrainian din vest, accentuandu-l pe un format neonazist (deja existent „in nuce”) pentru a evidentia inc-odata eroarea revoltei si a separarii si iluzia integrarii in UE. Pe de alta parte, economic profitam, pentru ca multe investitii se vor redirija catre Romania, in conditiile instabilitatii cronice din Ucraina. Moldova pierde oricum Transnistria, care va fi inclusa solid spatiului de influenta rus si, in timp scurt, puternic inarmata, inclusiv nuclear. Md., din pacate, va deveni instabila.
    Surprinde fideismul primitiv al contributorului Iordache, care crediteaza (orbeste) intuitia „intestinala” a actualului presedinte in politica externa, domeniu in care Basescu gafeaza incontinent. Credeam ca suntem in 2014, nu in Evul Mediu!

  10. Declaratiile lui Basescu sunt foarte bune. Cineva trebuie sa o si mai zica din cand in cand public, pentru ca multora sa le ramana putin pe creier, chiar daca sunt de acord sau nu. El face publicitate unirii; nuantele sunt mai putin importante. Oricum, a subliniat faptul ca ramane pe formatul UE intai pt. Basarabia. Ramane singurul cu sange in instalatie din tot grupul de muhaiele politice romanesti. Si nici macar rusii nu s-au atacat; ba a fost hulit tot de romanii de pe ambele parti ale Prutului. Ce sa spun, a dat apa la moara, de parca rusii nu-si urmeaza oricum agenda bine pusa la punct sau nu stiu ce se poate intampla o data ce Moldova patrunde in UE.
    Rusii constientizeaza faptul ca au cam scapat situatia din mana in R. Moldova. Multi romani vorbesc din statistici, wikipedia, auzite si ce mai gasesc pe net; cum ca basarabenii ar fi rusofili, saraci, etc., foarte putini din cei care vorbesc au fost/se si duc pe-acolo ca sa vada cu ochii lor ce si cum si si mai putini ii inteleg cu adevarat pe basarabeni. Pana si rusii au inceput sa inteleaga ca procesul de derusificare continua netulburat si natural. Tot mai multi rusi sau pesudorusi au inceput sa invete romaneste. Economia cunoaste si ea o usoara revenire, culmea, avand in vedere ca 90% din industria fostei SSR e plasata strategic in Transnistria. Incepem sa fim capabili sa ii ajutam energetic si industrial si sentimentul pro UE incepe sa fie puternic. Comunistii incep sa iasa de la putere. Sunt rusofili? dupa cum mi-a zis un basarabean: faptul ca stiu si rusa pe langa romana nu poate fi decat un plus.
    Nu suntem gata de unire nici unii, nici altii; e clar ca va mai dura, insa daca nu ceri, nu ti se va da niciodata. Licuriciul suprem care sa dea aprobarea in toata aceasta ecuatie este Rusia, ori rusilor li se rupe de drepturi de autodeterminare, traditii istorice, etc. La ei conteaza situatia actuala, daca pot face ceva contra si ce castiga. Va trebui sa punem Transnistria (pe care ei oricum o detin de facto) si banu’ jos la momentul propice; sa uzitam diverse combinatii pentru a putea realiza aceasta unire.

  11. Chestia cu comandantul suprem e caraghioasa. Probabil ca asa este scris printr-o lege ceva, dar tot caraghios ramane.
    Modul de a actiona al Rusiei nu a fost surprinzator, in schimb prezenta a nu stiu ce ministru de externe si alti oficiali UE intre manifestanti (si mai nou Nuland, prin corturi) m-a mirat destul de mult, declaratiile prim ministrului polonez ca Ucraina se va dezmemebra fiind aproape halucinante (de obicei presa primeste astfel de „misiuni”).
    Este deci destul de evident ca mereu aceeasi dementi nu pot rezista fara conflicte interne grave prin ce tara apuca (eu nu as folosi termenul de razboi civil sau razboi, inclusiv din cauza ca mi-l imaginez pe Basescu (dar nu numai pe el) comandant suprem).

  12. Dupa cum arata diverse articole (de exemplu, http://www.george-damian.ro/sa-nu-se-bucure-nimeni-de-dezastrul-din-ucraina-5252.html si reportajul publicat de Casa Jurnalistului catre care este o legatura aici), exista o logistica serioasa in spatele demonstratiilor. Aceasta logistica are un cost, pe care eu il estimez la minim 100.000 euro/zi – doar asigurarea mancarii + bauturilor calde + medicamentelor + transportului celor din provincie + altor consumabile pentru minimum 10.000 oameni insemna cel putin atat. Inmultind cu 60 zile, obtinem un cost de minimum 6 mil euro pana acum (si inclin sa cred ca, de fapt, costul real este sensibil mai mare).

    Intrebarea care se pune si pe care nu am vazut-o abordata in nicio analiza este: cine a suportat si suporta in continuare acest cost ?

    • va propun sa cititi cu atentie articolul meu, citez din el:

      Alti oligarhi de frunte, care joaca astazi in acest joc geopolitic intre Rusia si Uniunea Europeana, sunt: Petro Poroshenko, originar din Odesa, apropiat fostului presedinte Viktor Iușcenko si a Revolutiei Portocalii, astazi deputat independent in Verkhovna Rada (Parlamentul Ucrainean) si conform informatiilor vestice unul din finantatorii miscarilor pro-Europene; Igor Kolomoisky, astazi si mogul media, este un influent om de afaceri din Ucraina, în prezent (ianuarie 2010) fiind cel mai important acționar al PrivatBank, una dintre cele mai mari instițutii bancare din Ucraina. În plus, începând cu anul 2003, este acționar și membru în board-ul Ukrnafta, cea mai importantă companie de petrol și gaze naturale din această țară, cu o capitalizare de piață de 3,6 miliarde dolari. În ianuarie 2010, a cumpărat posturile de televiziune din Ucraina, Studio 1+1 și Kino de la Central European Media Enterprises (CME). Probabil joaca la doua capete, dar cu o predispozitie la optiunea Europeana.

      • Este o varianta posibila, dar am unele dubii: de ce ar finanta un oligarh o miscare care are, cel putin in parte, obiective diferite de ale lui si, in plus, risca sa genereze un haos necontrolabil ?

  13. Eu tot nu ma lamuresc, cititnd articolul dvs. si alte articole, cam care ar fi problema noastra in cazul unui razboi civil in Ucraina.
    Cata vreme suntem membri NATO, deci, teoretic cel putin, in siguranta in spatele articolului 5 din carta cred ca din contra, escaladarea conflictului din Ucraina ar duce la o intarire a pozitiei noastre in alianta, poate chiar la o de multa vreme amanata modernizare si intarire a armatei romane!

  14. In Ucraina nu va fi nici un razboi civil, deoarece ceea ce se intampla acolo nu este deloc intamplator! Vreau sa spun, fara sa intru in prea multe amanunte, ca nu se pune problema „exportului” revoltei ucrainene dincolo de Nistru sau de Prut! Pe scurt: nu poti sa fi presedintele Ucrainei si sa te porti ca un geambas de cai cu liderii unei uniuni de 28 de state(in care ai pretins ca vrei sa fi acceptat!) si sa sfidezi o alianta militara de 29 de state, crezand ca nu ti se va intampla nimic! Yanukovych a inteles, cred, ca Rusia are prea multe si prea stranse relatii cu „licuricii” din UE(si viceversa!) si nu va face nimic care sa strice acest echilibru! Iar NATO…?! In fine, cred ca e o performanta sa aprinzi si sa intretii flacara unei revolte populare chiar sub ferestrele Kremlinului…!
    Asa vad eu lucrurile, dar s-ar putea sa ma insel, pentru ca nu sunt decat un oarecare profesor de istorie pensionar!

    • Sunt convins că nu vă înşelaţi.
      Pe de altă parte, liderii acelei (măreţe?) uniuni ar trebui să înveţe că trebuie să plăteşti dacă doreşti. Mai ales când există concurenţă.
      Că doar n-o să găseşti la tot pasul idioţi care să declare sus şi tare că nu există alternativă la a face afaceri cu tine, punând cruce din start oricărei negocieri reale.
      Dar ei sunt învăţaţi să ia, nu să dea.
      Dincolo de faptele conducerii Ucrainei şi eventual ale Rusiei, de la care nu avem cine ştie ce aşteptări, a incita şi a întreţine o lovitură de stat slow motion pe care o numeşti protest paşnic este o faptă criminală, pentru că acolo există oameni naivi care suferă sau chiar mor pentru ambiţiile tale … euroimperiale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Theophyle
Theophylehttp://politeia.org.ro/
Teophyle este autorul blogului Politeía (http://politeia.org.ro/).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro