marți, martie 19, 2024

Ucrainizarea securității europene: De ce Rusia acționează acum?

Starea tensionată de la frontiera ruso-ucraineană ține în suspans și, totodată, în alertă maximă tot spațiul (pan-)transatlantic, de la Kiev până la Bruxelles și Washington. Sub semnul întrebării este supraviețuirea arhitecturii actuale a securității europene sub presiunea unor eventuale ciocniri militare dintre Rusia (agresorul) și Ucraina (victima). Partea rusă percepe situația din Ucraina ca pe un element indivizibil al ecuației de securitate regională din care face parte activitatea Alianței Nord-Atlantice (NATO) în toată Europa Centrală și de Est. În schimbul neînceperii unei agresiuni, Rusia ar vrea ca brațul militar al Occidentului să nu se mai extindă spre Est.

Începând cu inițiativa acordului de securitate europeană din 2009 (fără a da roade), Rusia pedalează neîncetat conceptul de „securitate indivizibilă”. Potrivit acestuia, NATO și Rusia, în mod egal, nu trebuie să-și sporească securitatea din contul celeilalte părți (MID.ru, Ianuarie 2022). Același principiu transpare, de asemenea, din propunerile privind “garanțiile de securitate”, înaintate SUA și NATO, la finele lui 2021 (Vedomosti, Decembrie 2021). Cel mai grav defect al acestor propuneri rezidă în faptul că sunt omise interesele statelor care nu aparțin la niciun bloc militar și care își doresc în mod transparent și pe cale constituțională să părăsească zona gris (Ucraina și Georgia). Poziția rusească față de dreptul acestor state de a-și asigura propria securitate este exclusivistă și ancorată într-o gândire centrată pe supremație și revanșism geopolitic. Această abordare este în contradicție cu principiul de suveranitate, exprimat de voința populară în constituțiile naționale și proclamat de Carta ONU din 1945 (Art. 2).

Partea rusă pune în prim plan realizarea propriei securități naționale, în baza unei evaluări eronate asupra riscurilor exogene. O analiză elementară a situației din sfera militară arată că amenințările proiectate de Moscova sunt complet nefondate. Cu sau fără „garanțiile de securitate”, cerute de Moscova, nimeni nu ar intenționa să atace o țară cu cel mai mare arsenal nuclear și potențial militar din Europa (Vezi Tabelul de mai jos). Scopul primordial al Moscovei este mai degrabă de ordin strategic și anume cel de a-și restabili și consolida sfera de influență în vecinătatea imediată. Materializarea acestui scenariu ar implica costuri enorme pentru Ucraina și Georgia, ale căror suveranitate ar urma să fie știrbită, într-un mod neocolonial fiindu-le interzis dreptul de aderare la NATO. Deși demersul Rusiei este inadmisibil, NATO, UE și statele membre cu pondere majoră (SUA, Franța, Germania) realizează că ignorarea „ofertei” rusești poate avea consecințe de ordin militar pentru Ucraina și securitatea europeană. Din acest motiv, diplomația americană, germană și franceză încearcă să angajeze Rusia într-un dialog activ, chiar dacă, fără rezultate palpabile. În paralel, SUA și UE elaborează (Reuters, Ianuarie 2022), împreună și separat, sancțiuni individuale (cercul oligarhic al lui Vladimir Putin), financiare (eliminarea din sistemul SWIFT și reducerea la maxim a posibilității de împrumut pe piețele internaționale), tehnologice (limitarea accesului la tehnologiile americane) și în sectorul energetic (sistarea gazoductului Nord Stream 2).

Poziția Rusiei în domeniul militar: Europa
Clasamentul „Puterii Militare”, 2022  
3. Rusia
7. Franța
8. Marea Britanie
11. Italia
13. Turcia16. Germania
19. Spania
Dimensiunea armatei (personal militar activ), 2021 
5. Rusia (1,014,000)
15. Turcia (355,000)
21. Franța (270,000)
22. Ucraina (255,000)
Bugetul militar, (miliarde de dolari), 2020 
4. Rusia (61.7)
5. Marea Britanie (59.2)
7. Germania (52.8)
8. Franța (52.7)
11. Italia (28.9)
Arsenalul nuclear, (focoase nucleare, total), 2021 
2. Rusia (6,255)
3. Marea Britanie (255)
4. Franța (290)

Sursa: Date compilate de către autor cu referință la globalfirepower.com, statista.com and sipri.org

“Fereastra de oportunitate” a Rusiei

Momentul pe care Rusia l-a ales pentru tentativa sa de redefinire a sferelor de influență nu este deloc întâmplător. Mobilizarea forțelor militare la frontiera cu Ucraina putea avea loc oricând, dar există câteva explicații, a căror examinare elucidează motivația a o face anume acum.

În primul rând, prezența Rusiei în conflictul militar activ din Luhansk și Donbas permite desfășurarea oricăror manevre necesare pentru a provoca un conflict frontal cu Ucraina și respectiv susținătorii săi occidentali. Pretextul principal pentru a declanșa un asemenea conflict este protejarea cetățenilor ruși, care în 2021 numărau circa 530 mii de persoane (în regiunile separatiste din Luhansk și Donbas).   

În al doilea rând, criza energetică de pe piața europeană (prețuri la gaz care vor fluctua cel puțin până în luna aprilie între 1.000 și 2.000 EUR pentru o mie de m3) și poziția dominantă absolută a Rusiei în domeniul livrărilor de gaze naturale îi conferă o pârghie strategică importantă pentru a riposta și anihila eventualele sancțiuni aplicate de către Occident. Începerea unei operațiuni militare pe timp de iarnă, când securitatea energetică a UE depinde în proporție ridicată de livrările de gaze naturale rusești, constituie un scenariu favorabil Rusiei.

Un al treilea aspect pe care Moscova îl ia în considerare este situația pandemică severă (provocată de varianta Omicron), dar și scumpirea surselor energetice, care înrăutățesc percepția publicului față de guvernele naționale și incită spiritul protestatar din societate. În lumina nemulțumirii publice ridicate, majoritatea statelor UE și-ar putea spori apetitul pentru negocierea unui compromis cu Rusia în vederea opririi unei deflagrații militare în Ucraina, decât pentru a se angaja în contracararea agresiunii rusești.  

Și cea de-a patra dimensiune de semnificație majoră în calculele rușilor ar fi contextul politic și geopolitic transatlantic. Un conflict militar în Ucraina (de orice proporție) ar putea avea impact asupra alegerilor în legislativul SUA (noiembrie 2022), soldate cu ascensiunea Partidului Republican în Congres, chiar dacă președintele Joe Biden va aplica sancțiuni dure împotriva Rusiei. Ceva mai devreme, alegeri prezidențiale vor avea loc în Franța (Aprilie 2022), în contextul cărora o eventuală agresiune militară rusă l-ar putea obliga pe președintele Emmanuel Macron să adopte moderație pentru a-și menține oponenții politici, Marine Le Pen și Eric Zemmour, în subsolul preferințelor politice (IPN, Decembrie 2022). În acest sens, nu poate deloc fi exclus faptul că, pe lângă celelalte aspecte, Rusia vede o oportunitate tactică de a influența rezultatele alegerilor franceze și americane, care să propulseze forțe naționaliste.

Circumstanțele descrise mai sus creează o “fereastră de oportunitate” unică pe care Rusia vrea să o valorifice pentru a slăbi potențialul de reformare și respectiv democratizare a vecinătății sale vestice. Or, Moscova înțelege că aderarea la NATO va consolida integrarea în UE. Sincronizarea acestor procese pot reduce dependența de Rusia, afectând în mod iremediabil capacitatea acesteia de a exercita influență în extremitatea vestică a spațiului post-Sovietic.

Trei fronturi de luptă – Est, Nord și Vest

Intervenția militară a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (ODKB) pentru stabilizarea situației din Kazahstan în urma protestelor anti-guvernamentale (ODKB, Ianuarie 2022) a testat eficiența aplicării Art. 4 cu privire la apărarea colectivă. Acest lucru înseamnă că statele ODKB ar putea fi atrase nolens volens în acțiuni militare de partea Rusiei împotriva Ucrainei, dacă escaladarea conflictului militar va aduce atingere teritoriului rusesc. Deci, este foarte probabil ca cel puțin Belarusul să se solidarizeze cu Rusia. În acest caz, se întrezăresc scenarii negative privind deschiderea unor noi fronturi de luptă împotriva Ucrainei, inclusiv din partea nordică. Recent Belarusul a găzduit exerciții militare comune cu partea rusă (Guardian, Ianuarie 2022), iar instrumentalizarea crizei migranților (IPN, Decembrie, 2021) și coborârea forțată a avionului Ryanair în decursul lui 2021 demonstrează că Aleksandr Lukashenko este capabil de orice.

De asemenea, nu trebuie trecut cu vederea nici potențialul militar rusesc din regiunea transnistreană. Deși este minor (1,500 de soldați ai Grupului Operativ de Trupe Ruse al Rusiei), acesta poate produce provocări pe direcția vestică. Ca și în cazul unei eventuale implicări a Belarusului, manifestarea vreunui risc plauzibil din partea regiunii transnistrene, va obliga Ucraina să-și disperseze forțele pe trei direcții – est, nord și vest. Chiar și o slăbire nesemnificativă a concentrației de pe frontierele estice poate oferi avantaje de manevră pentru trupele rusești dislocate la frontiera cu Ucraina.

Specificul “unității occidentale” vizavi de Ucraina

În timp ce Rusia reflectează asupra următorilor pași, Occidentul colectiv acționează la nivel de discurs politico-diplomatic în solidaritate cu Ucraina, ale cărei îngrijorări vizavi de Rusia sunt împărtășite pe deplin în UE, NATO și în majoritatea țărilor OSCE. Chiar dacă Ucraina nu este membru NATO, frontierele estice și nordice ale Ucrainei sunt în centrul atenției occidentale, fiind tratate ca pe o parte integră a securității europene.

Unitatea transatlantică cu privire la susținerea integrității teritoriale și a suveranității statului ucraineană este indubitabilă, dar această nu se traduce întocmai în acțiuni concertate dedicate înarmării Ucrainei împotriva amenințării militare rusești. Țări precum Germania și Franța pledează pentru dialog cu Moscova, în paralel, convenind asupra unor sancțiuni extraordinare, care vor depăși scara sancțiunilor economice din 2014. Spre deosebire de SUAEstonia, Letonia, LituaniaRepublica CehăPolonia, care deja au transmis sau planifică să ofere asistență militară Ucrainei, alte state NATO (Franța, Spania, Danemarca) s-au focusat pe dislocarea de forțe și echipament militar (terestru și naval) către statele din proximitatea Ucrainei (Romania, Bulgaria). Deși nu participă la reînnoirea echipamentului militar aflat în uz, NATO asistă autoritățile ucrainene în domeniul securității cibernetice, în particular după ce circa 70 de instituții de stat din Ucraina au fost lovite de atacuri cibernetice coordonate (Reuters, Ianuarie 2022). Adițional, NATO sprijină modernizarea capacităților tehnologice de comunicare în cadrul armatei ucrainene (NATO, Ianuarie 2022). Astfel, în termeni practici, standardele sectorului militar din Ucraina sunt ridicate, în ritm accelerat, inclusiv ca urmare a amenințărilor rusești, la nivelul celor euroatlantice.  

Unitatea occidentală este însă pusă la îndoială, din cauza suspiciunilor că Germania ar acționa în detrimentul unei poziții dure față de Rusia. Deși Berlinul sprijină partea ucraineană și condamnă acțiunile Moscovei (EuroActiv, Ianuarie 2022), acest lucru nu este considerat suficient pentru a preveni o eventuală agresiune rusească. Pe lângă încercarea de a proteja gazoductul Nord Stream 2 de noile sancțiuni, guvernul german este criticat aspru pentru refuzul de a livra armament Ucrainei. Constrângerile legale privind exportul de armament către statele terțe implicate în conflicte militare, invocate de Berlin, întâmpină dezaprobarea autorităților ucrainene. Argumentele Berlinului sunt subminate de informația că anterior armamentul german a fost vândut unor țări din Orientul Mijlociu, care participă fățiș sau latent în conflicte armate (DW, Ianuarie 2021). Crește presiunea internațională asupra Germaniei, ceea ce pune la încercare grea guvernarea de coaliție, care deocamdată demonstrează obiective comune focusate pe stabilirea unui dialog „substanțial și stabil” cu Rusia (Oficiul Federal de Externe, Ianuarie 2022). Este improbabil ca guvernul condus de cancelarul Olaf Scholz să cadă din cauza subiectelor de pe agenda externă. Totuși, atenuarea tensiunilor de la frontiera ruso-ucraineană este o necesitate urgentă, care va scoate în evidență dacă noua conducere a Germaniei poate depăși performanța Angelei Merkel în soluționarea situațiilor de criză sau nu.

În loc de concluzii…

Probabil, Rusia ar fi evitat să tensioneze situația de la frontiera cu Ucraina, dacă nu era sigură că pierderile de ordin politic și economic sunt gestionabile, iar mizele merită asumarea unor asemenea costuri. Miza mare este de a obține garanții de securitate și a seta o ordine europeană nouă, iar cea mică prevede forțarea Ucrainei (preferabil cu mâini occidentale) să negocieze cu forțele separatiste din Donbas.

Ca urmare a presiunii exercitate de Moscova securitatea europeană este într-o criză existențială profundă, deoarece pilonii săi se clatină, iar cei aflați în afara NATO sunt descoperiți și vulnerabili. Dacă securitatea europeană eșuează să înglobeze securitatea Ucrainei, atunci riscă să devină derizorie pentru statele non-NATO din cadrul UE. Anume în acest sens, securitatea europeană trebuie ucrainizată. Prin aceasta se subînțelege eliminarea zonelor gris din Europa și liberalizarea spațiului de securitate în conformitate cu voința populară națională și nu în funcție de egocentrismul hegemonilor geopolitici regionali.

Articol aparut pe site-ul IPN.md

Distribuie acest articol

29 COMENTARII

    • Priviți evoluția din ultimele trei secole ale graniței de vest ale Rusie și veți înțelege. Lupul schimbă părul, dar năravul, ba!

  1. Este reala amenintarea pe care Rusia se pare ca o pregateste asupra Ucrainei sau totul este doar de fatada spre a permite „tarului ” sa arat propriului popor maretia individuala si a natiei ?Dealtfel , in acest moment, este cunoscuta retorica si de o parte si de alta .Raspunsul SUA si tarilor ce fac parte din UE este si el clar si a fost exprimat de vocea presedintelui Biden dupa conferinta video cu reprezentantii tarilor NATO.Mai mult, un formator de opinie de talia lui George Friedman ne spune cum nimic nu se va intimpla la nivelul unui razboi intre NATO si RUSIA ba chiar Rusia nici nu va ataca Ucraina .Pina la urma este foarte importanta reactia Ucrainei . Va raspunde militar Ucraina in caz de agresiune a trupelor regulate rusesti ? Asta ar insemna o declaratie clara de razboi din partea Rusiei .Daca Rusia aduce trupe de linie in deja cuceritele regiuni Dombas si imprejurimile totul se opreste fara lupta . Trupele ruse isi schimba doar aliniamentul .Totusi, pentru ca Rusia sa atace Ucraina , o tara ce poseda mii de km. de retele de tramsport gaz si citeva centrale nucleare (sa nu uitam Cernobil ) pare a fi un nonsens ca dealtfel si incercarea de a-ti omori propriul FRATE (asa ii numeste Putin pe ucrainieni ) .In mod normal ,daca razboiul ar fi aproape atunci , am vedea trupe ale tarilor riverane Ucrainei si trupe NATO dispuse masiv in preajma acestor granite .Acest lucru nu se intimpla de forma unei mobilizari masive de trupe ce ar elimina instantaneu ideile trasnite ale unora de a ataca Ucraina .In cel mai nefericit caz , daca Rusia ataca si nimeni nu i se impotriveste (asta e intrebarea ) isi vor stabiliza trupele pe Nipru si volens nolens NATO nu are ce face si va securiza rapid partea de Ucraina ramasa libera .Rusia are de ales . Deja SUA face o oferta ce tine de controlul asupra armamentului din tarile estice(foste socialiste )armament ce nu amenita Rusia .Deja , o mina intinsa de pace , pregatiti de razboi fiind , SUA o intinde Rusiei ce este pusa in situatia de a deveni agresor confirmat conform tuturor intelegerilor de dupa cel de al Doilea Razboi Mondial ? Isi permite Putin sa ramana in Istorie cel care refuza aceasta mina intinsa si sa devina satrapul propriilor lui frati ?Este chiar o ineptie si sa crezi ca cineva poate ataca Rusia .Motivatia rusilor este clar nesustenabila .Totul pare o punere in scena ce ofera unora modalitati politice de a ramane tot mai vizibili in prim planul imaginii nationale si mondiale . .Germania tocmai a trimis cel mai evident semnal (cele 500 de casti ) spre a arata tuturor ca nimic nu se va intimpla cel putin la amploarea pe care doresc unii sa o arate (alarmisti fiind ) in Media .Trebuie bine intelesa aceasta pozitionare a nemtilor ce au in spate, grozaviile din timpul celor doua razboaie mondiale si care au mers in ultimii zeci de ani pe aceasta formula de PACE .Un razboi intre NATO si Rusia nu poate exista .China sta la pinda .

    • Aceasta tactica de a dilua mesajul, este doar o strategie ieftina…
      In primul rand Rusia este agresorul, are trupe in Crimeea si Donbas dar sustine ca Nato are trupe in Ucraina.
      In al doilea rand pune niste conditii inacceptabile la negocieri, adica sa revenim la situatia din 1997 cand Romania si Bulgaria nu erau in NATO este doar un exemplu.
      In al treilea rand Rusia se vrea din nou o putere globala dar este prea ,mica”, are un pib/cap mai mic decat Romania, daca nu ar avea gaze si petrol erau chiar mai jos; este clar ca nu au resurse sa sustina un razboi de anvergura…

      Germania a reactionat cel mai prost din UE&NATO, ei sunt interesati sa primeasca gaz rusesc ieftin si sa-l vanda mai scump in Europa, sunt dependenti dpdv energetic de Rusia prin renuntarea la energia nucleara; Oare ce sa faca Ucraina cu castile din Germania daca Rusia lanseaza rachete Iskander? erau mai bune niste dopuri de urechi, plecai in liniste :(

  2. Mai întîi, să remarcăm analizele domnului Cenuşă, unul din cei mai buni analişti ai spaţiului Estic.
    Iată câteva bune idei:
    ” Scopul primordial al Moscovei este mai degrabă de ordin strategic și anume cel de a-și restabili și consolida sfera de influență în vecinătatea imediată.”
    Da, cred că acesta este scopul imediat al Rusiei.
    şi:
    „…eliminarea zonelor gris din Europa și liberalizarea spațiului de securitate în conformitate cu voința populară națională și nu în funcție de egocentrismul hegemonilor geopolitici regionali.”
    Acesta este un deziderat occidental.

    Şi totuşi, „împricinaţii” pot găsi găsi o fantă/ intersecţie comună pentru negocieri. Fiindcă, dintr-un eventual război, nu ar avea de câştigat nimeni. Cel mai mult ar avea de pierdut Rusia, care s-ar trezi cu adversitatea întregului Occident.

    Aşa că….după Yalta şi Malta….ce urmează?…

    NB. Moldova noastră ce-o mai face?

  3. Ultimele zile mi-au lasat impresia ca – desi tobele razboiului sunt batute cu inversunare si de rusi si de americani – o noua IALTA a avut deja loc acum cateva saptamani si tot ce vedem acum sunt „perdele de fum” Cele doua puteri deja au batut palma si s-au inteles intre ei, spre satisfactia deplina a rusilor
    (din pacate pentru noi si pentru Europa de est in general).
    Ma surprins neplacut faptul ca la intalnirea (online) a presedintelui american cu cei implicati in aceasta poveste ruso-ucrainiana a participat si presedintele Poloniei iar presedintele nostru a fost lasat pe dinafara.
    Asta spune 2 lucruri despre Romania noastra (dincolo de declaratiile oficiale gen pilon de stabilitate, furnizor de securitate, parteneriat strategic etc etc…care sunt de-a dreptul scabroase btw :))) );
    1 relevanta noastra in zona este zero
    2 suntem perceputi ca o tara care la comanda hegemonului :( da din cap si aproba natang orice

    Pe mine ca cetatean al Romaniei ma deranjeaza teribil faptul ca nu avem coloana vertebrala, ca ne place sa ne lasam condusi de altii, ca nu avem mandrie suficienta sa ne dorim sa contam si noi un pic
    Probabil sunt multe alte lucruri importante pentru oameni dar prinntre ele ar trebui sa se numere si mandria si a iti dori sa fii respectat ca tara, ca popor

    • Lasarea pe dinafara a lui Johannis nu are de-a face cu Romania, are de-a face cu lipsa sa de credibilitate in urma scandalurilor politice interne de anul trecut si a solutiei de guvernare contra naturii PNL-PSD pe care a nasit-o. Dragnea la vremea sa a crezut ca se poate pune sub umbrela lui Trump cu donatii si s-a inselat amarnic, insa ambasada SUA la Bucuresti si Departamentul de Stat l-au pus intotdeauna la punct si i-au sanctionat derapajele democratice. Privind retrospectiv la multe dintre actiunile si pozitionarile trecute (contracte guvern guvern pentru armament american, declaratii de iubire si sprijin neconditionat, etc…), am putea spune ca si Johannis a incercat si incearca cam acelasi lucru, dar in timp ce Dragnea era un trepadus de provincie fara anvergura politica care doar incerca sa se scape de parnaie, cu Johannis cel care nu vorbeste, lucrurile par sa fie mai grave. Initial am crezut ca tinteste o cariera la Bruxelles, dar anumite actiuni si articolele critice din presa europeana ( germana, elvetiana, …) din toamna anului trecut ma fac sa cred ca pentru Bruxelles i s-a cam trantit usa in nas. Apoi am crezut ca tinteste NATO, pe urmele lui Geoana, insa ultimele intamplari ma fac sa cred ca este deja o vulnerabilitate.
      Cand te lasa pe dinafara discutiilor aliatii strategici, ori se tem ca elemente din conversatii ajung unde nu trebuie, ori iti bat obrazul pentru anumite actiuni. Sa nu uitam cine ni l-a scos pentru prima data in fata pe Johannis, sa nu uitam ca el a fost „premierul de la Grivco”, ca Grivco reprezinta o parte din fosta Securitate a lui Ceausescu care a acaparat domenii importante din economia post decembrista a Romaniei. Derapajul democratic de anul trecut de la noi, mimarea reformarii justitiei, aparitia AUR-ului nasit de anumite factiuni ale serviciilor cu discursurile sale suveraniste si antioccidentale, incercari ale pnl-istilor de a-i recupera pe cei de la ALDE, pomeni de la stat pentru partidul neparlamentar a lui Voiculescu, etc…, nu par sa fi trecut neobservate de SUA si nu cred ca americanii au interesul ca Romania sa se transforme intr-o tara condusa de oligarhi si de servicii. Chiar daca la fatada stam relativ bine cu Johannis, Ciuca, Dancu, actiunile zilnice ale guvernului arata o restauratie si recapturare a statului de rau augur.
      Valoarea geostrategica a Romaniei nu s-a schimbat, din pacate credibilitatea guvernantilor nostri lasa de dorit.

  4. De ce nu Bielorusia? In limba româna tarile sint de gen feminin. ,,Rusia”, ,,Franta” sint nume de tari in timp ce ,,rus”, ,,francez” e denumirea locuitorilor. Cind spui ,,Belarusul” ai o referinta la un ,,rus”, ,,rusul” desi e vorba de altceva.
    Stiu ca e o cauza pierduta, dar macar atunci sa spunem in româneste si Sverige, Finland (cu Finlandul) etc. Cu scuzele de rigoare ca nu e o referire personala, pentru ca stiu ca ,,toti” spun la fel.

    Aprecieri pentru articol!

  5. – Nord Stream 2 este DEJA construit 100%. Suplimentar este și umplut cu gaz. Lipsesc doar aprobările germane pentru a deschide robineții și astfel să ” curgă” gazul din Rusia direct in RFG. Germania fara acest gaz are probleme la închis centralele nucleare , deschis altele pe gaz și în general probleme groase la implementat economia verde.
    Se va sacrifica de dragul Ucrainei ? Nu cred.
    – Franța are și ea mari investiții în Rusia. Menționez doar grupul Stellantis care a dublat capacitatea de producție în Rusia. In idea de a aprofita de costurile scăzute ( personal , energie) producând aici mașinile pentru piata UE. Evident se vor împușcă francezii singuri in picior ?
    – Italia are 30% gaz rusesc pentru consumul intern. Chiar daca are și alte surse de gaz ( Algeria, Tunisia , Libia, Norvegia) și chiar daca rușii le vând gazul SUB prețul pieței, sunt dependenți total de importul gazelor.Fara gazul rusesc sunt imediat în blocaj energetic. Dar vor strânge cureaua de dragul Ucrainei ?

    Deci daca primii 3 protagoniști economici ai UE sunt la mana lui Putin, ce va decide comunitatea unde unanimitatea sancțiunilor e regula scrisă , acceptată și legiferată ? Absolut nimic funcțional.

    Suplimentar , Putin nu e un prost ca ăla din Corea de Nord. Daca va ataca , se va mulțimii cu zona sudica a Ucrainei. Adică zona geografic ușor de cucerit și care asigura siguranța militară terestră a Crimeii.
    Inclusiv rezolvarea definitiva a problemelor de aprovizionare cu apă.
    Trupele din Bielorusia au rolul de a menține grosul forțelor ucraine la granița de acolo. De frica invaziei. Că e mai ușor/rapid să ajungi la la Kiev din Bielorusia decat din Crimea.

    Vrea Putin să ocupe toată Ucraina ? Nu cred.

    Vrea sudul cu excluderea Ucrainei la Marea Neagra.
    Și așa marea asta devine lac rusesc. Inclusiv prin pretențiile de renegociere a zonelor economice exclusive.
    Romania devine vecin cu Rusia și evident va apăra propriile zona exclusiva.
    Cu doua fregate fără armament și cele 4 corvete inexistente care așteaptă încă semnarea contractului. 😀

    Deci NATO va face joc de glezne.

    Că e mai ușor să trimiți trupe în Polonia decât în România lipsei de autostrăzi și căi ferate decente. Basca că oricare transport de trupe către România trece obligatoriu prin Ungaria. Care va controla la sânge fiecare transportor , tanc , să aibă trusa de prim ajutor complecta , asigurarea valabilă și luminile de poziție funcționante. 😀😀
    Că și ei sunt leșinați fara gazul rusesc.

    Deci sa nu ne așteptam la mari decizii, dislocări de trupe.
    Romania sa se doteze cat mai urgent cu ce e necesar . Că doar cu generali pensionați din tinerețe și in supranumar, nu speriem pe nimeni.
    Realitatea pe teren bate fanteziile utopice tip ” sa vina NATO sa ne apere”.
    Vine când demonstrezi că faci eforturi sa te aperi și singur. Cum e Polonia de ani buni.
    Nu e cazul României. Si tot de ani buni.

    PS.
    Franța va trimite ceva oameni în RO exclusiv după ce contractul pentru corvete devine realitate. La la NOUL preț stabilit.
    Iar Biden în cădere liberă la popularitate, va avea nevoie de aprobarea congresului să trimită oameni , tancuri și avioane in Romania.
    Unde nu au loc pentru ele.
    Câmpia Turzii e in faza de lărgire prin noi construcții.
    Kogălniceanu e in raza rachetelor ruse din Crimea. Sumedenia de Iskander și Kalibr din Crimea au și misiunea asta. Să lovească în RO.
    Iar Patriot mioritic e de așteptat încă să devină operațional și în cantități suficiente.

    • Foarte bun comentariul Dvs. As mai adauga ca in Ucraina se intampla acum ce s-a intamplat in Moldova in anii 90, adica conflictul din Transnistria, la alta scara bineinteles.

      “Nothing has changed, this is the bad news,” Kuleba was quoted by Reuters as saying, adding that “unfortunately, the biggest demand that Russia has is that Ukraine engages directly in talks with Russian proxies in Donetsk and Luhansk instead of negotiating with Russia.”

      ”Meanwhile, political advisers from Germany, France, Russia, and Ukraine are gathering in Paris
      for „Normandy talks” to discuss the situation in Ukraine. According to Peskov, Russian representative Dmitry Kozak „will bring Moscow’s concerns to the attention of his interlocutors in the Normandy Four.”

      Deci, acelasi etern specialist in ”vecinatatea imediata” si aceleasi naratiuni: razboi civil, reconciliere, federalizare, bla-bla-bla, toate sub privirea atenta a ”Fratelui mai Mare.”
      Dar ce pot face ucrainenii? Mai nimic, altfel le mai iau o bucata de tara. De facto, sunt negocieri cu arma la tampla. Deja vu.

    • @Stefan60 nu prea cred ca NS2 va mai fi functional dupa declaratia lui Biden de ieri. Daca Rusia intra in Ucraina, North Stream 2 se anuleaza, iar asta da fiori reci pe sinele spinarilor din Bundestag. Aici este vorba de dominatia Europei de catre Rusia, lucru care se intampla deja. Daca pentru acesti europeni mai conteaza si altceva in afara de gaz si afaceri cu Rusia, atunci vor trebui sa se sacrifice de „dragul” unitatii occidentale si valorilor sale. Daca nu, atunci va fi clar, Romania va reintra in sfera Rusiei si cu asta basta.

  6. NATO a declarat ca despre aderarea Ucrainei la NATO si oprirea extinerii catre est nu este loc pt negocieri, ce putem intelege ? sunt pozitii principiale.

  7. Sincronizarea sfârșitului pandemiei cu explozia prețurilor energiei și cu lansarea Green Deal-ului e ciudată. Există articole care spun că Putin forțează federalizarea Ucrainei, de fapt, și altele care leagă vizita lui în Cuba de o posibilă re-editare a Crizei Rachetelor (în urma căreia SUA a retras rachee din Turcia și Italia). Sunt și articole care lasă să se înțeleagă o anume conivență între marii dușmani ai războiului rece (cu proștii la mijloc, bineînțeles).

    Primul război mondial a pornit, zic unii istorici, pentru a împiedica realizarea Bagdad-Bahn-ului, calea ferată care ar fi putut lega armata germană de petrolul Orientului, ceea ce marina Majestății Sale nu prea putea accepta și-a deplasat niște specialiști la Beograd. Al doilea război a fost pornit de Hitler (care a avut rezultate economice miraculoase cu bani împrumutați inclusiv din SUA!) pentru că râvnea la cernozionul ruso-ucrainian, fără de care nu-și mai putea hrăni poporul numeric în creștere. Acum, tot Germania vrea să se lege de gazul rusesc, de data asta, iar Rusia vrea o singură uniune (prin vocea lui Putin!) de la Lisabona la Vladivostok. Da, dar atunci rămân unii fără gheșeft!
    Nu pot să pricep de ce nu se ajunge la compromisul de a lăsa NATO acolo unde este ACUM (rușii au cerut să se revină la situația din 1997, dar au cerut ca să aibe de unde să lase). De ce trebuie să plătesc eu jumătate din salariu pe gaz și pe lumină pentru că unii mor de grija unor slavi dintr-o țară ne-membră UE, ne-membră NATO, hiper-coruptă care-și mai și oprimă cetățenii de etnie română? Și de ce trebuie să mă percep ca pe o sursă de poluare, pe deasupra și ineficientă energetic și economic odată cu ieșirea la pensie? Și nici de ce nici SUA, nici UE nu s-au oripilat de pericolul uriaș reprezentat de colapsul prin corupție al României și n-au trimis rapid 1000 de procurori (fără dosare la SRI) ca să întărească flancul estic …

  8. Poate ar trebui detaliat ce si cat armament se mai afla in depozitele din regiunea transnistreana.
    Deoarece, acolo nu e vorba doar despre trupele ruse ordinare de acolo ci despre declansarea unui adevarat razboi civil cu munitiile si armele alea.
    Odata rezolvata Ucraina, regiunea transnistreana devine cum e si normal – cum a si inceput sa fie in ultimii 7 ani – complet irelevanta pentru toata lumea. Rusii neavand cum ajunge acolo, decat cu acordul UCRAINE, rep.moldova si ROMANIEI, isi vor retrage trupele si ceva din munitii si armamente in schimbul unor garantii – fapt care deranjeaza prea multi asa-zisi analisti, sefi de institute, strategi si geopoliticieni conjuncturali care desi romani lucreaza pentru altii… De ce oare?
    Sa fie din cauza PEROLULUI care se scurge dinspre Rusia (ori prin BUNAVOINTA rusilor) pe aceste Plaiuri Mioritice si prelucrat , ori BA, de firme prietenoase cuRusia, mai departe, spre SERBIA (cea cu drogurile concentrate cu GPS de la Marea Neagra), Austria si evident Hungaria cea atat de iubita de toti acesti analisti platiti cu bani publici de catre statul roman multiplu membru guvernat de tot felul de ardeleni patrioti indferent de etnie!

  9. ..e ca un meci de box plictisitor, în care protagoniștii mai au „Putin” și trec pe tangouri celebre.
    Oricare-ar fi arbitrul, ar fi dezamăgit la rându-i că nu poate arăta până la cât știe să numere și i-ar avertiza pentru non-combat, în fluierăturile publicului.. Altel spus, câinele care latră nu mușcă..

    În Crimeea au intrat fără surle și trâmbițe. Lumea s-a trezit cu ei acolo și n-au mai plecat. Era prea târziu.. Surse din anturajul lui Putin au declarat la puțin timp după, că acesta și-ar fi dat seama că a comis o mare greșeală. Marea lui problemă este, de atunci, de a găsi o cale onorabilă de a ieși din situația dată.
    Nici sancțiunile diplomatico-economice nu-i pică prea bine la stomac.. Iar ceea ce încearcă acum e un joc de poker, la care pretinde că e servit.. Ridică miza la cacealma știind că americanii nu-i vor da cu sec (europenii fiind doar chibiți..)

    Mai mult, americanii îi fac jocul, pretinzând că iau în serios pericolul. Spre a frăgezi în felul ăsta elanul de frondă manifestat de țări ca Franța și Germania, față de interesele economice ce vin de peste ocean. Mai e și contribuția la fondurile NATO.. Li se arată (și lor și nouă) pisica..

    Rusia și-ar dori desigur ca Ucraina și restul lumii să facă uitată invazia Crimeei, de dragul retragerii trupelor de la graniță. Ar plusa și cu anularea sancțiunilor și cu blocarea aderării noilor candidați la NATO, desființarea scutului strategic de la noi, plus câte și mai câte.. Nu cred însă că va obține mare lucru. Americanii știu și ei poker

  10. ” eliminarea zonelor gris din Europa și liberalizarea spațiului de securitate în conformitate cu voința populară națională” banuiesc ca prin „zone gris” intelegeti statele din afara spatiului NATO si UE, ca Ucraina sau R.Moldova, nicidecum Suedia, Elvetia sau Finlanda care se afla in miezul aliantelor occidentale. Desigur, mai exista si problema Serbiei si Bozniei-Herzegovina care se afla cumva intr-o astfel de zona „gri”, insa acestea sunt state considerate importante pentru Moscova si ma indoiesc profund ca vor adera la NATO. Sunt state pe care Rusia le doreste in sfera ei de influenta, la fel cum doreste si Ucraina. Pentru a afla vointa populara este nevoie de referendumuri organizate in statele care nu sunt membre NATO. Inca ceva, trupele alea rusesti nu vor pleca prea curand de la granita cu Ucraina, iar Rusia le va folosi constant pentru a „negocia” cu Occidentul.
    Putin nu are ambitiile SUA de a apara alte teritorii prin Pacific sau de a face aliante cu alte state de la antipozi. Nu, Putin are idei putine si fixe, si nu vrea prea multe lucruri, insa ceea ce vrea trebuie indeplinit din punctul lui de vedere. El se concentreaza doar pe plan „local”, in Ucraina si un pic in Romania si Polonia, acolo unde ar vrea sa vada doar un spatiu liber de americani, baze militare si sisteme AEGIS. In rest, gazul trebuie sa curga pe teava de tur a NS2, iar pe cea de „retur” miliardele de euro din Germania.
    Desigur, cerintele Rusiei sunt inacceptabile pentru europeni sau americani, insa a pune piciorul in prag in fata lui Putin, nu inseamna prostie, ci un semnal ca Rusia se apropie de o linia „rosie” peste care occidentul nu poate sa treaca. In caz contrar, daca vor exista diferente de opinie in cadrul NATO (asa cum se intampla acum), Putin va castiga pe toate planurile.

  11. Asemănarea dintre ambițiile lui Putin și Hitler sunt izbitoare: ambii aveau nevoie de spațiu vital pentru propriile popoare.
    1. In primăvara lui 1938, după câteva mișcări politice dibace, se petrece Anschluss-ul (anexarea) Austriei, țară cu populație germanică.
    Puțin a anexat Crimeea cu etnici ruși dominanți, regiune evident de importanta militară și economica strategică.
    2. Tot în 1938, la câteva luni distanță, Hitler anexeaza și Regiunea Sudeta a Cehoslovaciei cu etnici majoritari germani, regiune deasemenea cu importanță strategică.
    Puțin cu ajutorul armatei roșii înfiltrate în regiunea Donbass din Ucraina, cu uniforme fără însemnele vreunei armate (omuleții verzi), provoacă secesiunea zonei. Planul final a lui Putin, fiind invazia totala a Ucrainei, așa cum s-a întâmplat și cu Cehoslovacia ulterior.

    Hitler zicea:
    „Germania nu va permite altor țări, de a se amesteca în reglementarea raporturilor sale cu țările care comportă o numeroasă populație german”

    Putin zice că nu va permite altor țări INDEPENDENTE să aibă adeziuni către ce alianțe vor dori acestea, NATO în cauză.

    Invit pe bețivii troli de la Tiraspol, dacă s-au trezit din pufoaica de aseară și pe AURarii-legionari trădători din Romania, să găsească și diferențe între Hitler și Putin.
    Eu am găsit doar asemănări, până acum…

  12. 1.Din pacate, analizele strict militare nu pot explica temerile reale ale Rusiei!Rusia nu se teme de nici o armata din lume, avind tot ce este necesar in acest sens!In schimb se teme de moarte de accesul ,,DEMOCRATIILOR” care se apropie de Rusia, ,,via NATO si UE”!Epoca Eltin explica situatia, daca ne amintim de esecul ,,privatizarii” rapide – domeniul ,,ales” de firmele Vestice si americane fiind doar al zonei energetice!Daca Rusia s-ar fi ,,democratizat” in continuare pe ,,modelul Eltin”, astazi averea sa energetica ar apartine altora – la fel ca in Romania – iar 20 de milioane de rusi ar fi asigurat forta de munca astazi lipsa din UE!
    2.Rusia n-a realizat ,,tranzitia la economia de piata” in epoca Eltin (1991-2000), deoarece ea era imposibila fiindca trebuia sa inceapa macar din anul 1980 (iar Gorbaciov a venit prea tirziu si dezorientat economic), lipsind si acum institutiile, antreprenoriatul capabil, sistemele de reglementare financiara si fiscala moderna, cele de finantare, etc. a caror constructie nu era posibila nici in cei 20 de ani de guvernare ai d-lui Putin de pina acum!In Romania si alte tari Estice, nici acum aceste cerinte nu s-au realizat, desi sint membri UE, NATO de 15- 20 de ani.
    Tranzitia Rusiei la economia de piata necesita o a ,,doua tranzitie”, realizabila in urmatorii 10 -15 de ani, perioada in care Rusia se va dezvolta INDUSTRIAL ACCELERAT!Abia dupa aceea democratia economica si treptat cea politica vor permite ,,relaxarea” iliberalismului FORTUIT de azi al ,,modelului Putin”, urmind ca resursa enegetica nationala sa nu mai poata fi acaparata de tari si firme straine in detrimentul natiunii!
    Fara evaluarea si analiza economica a cauzelor care l-au pus pe d-l Putin si Rusia in ,,opozitie militara” cu Ucraina (evadata din CSI) si UE/NATO care ameninta integritatea energetica a tarii prin ,,liberalizarea” economica a unei tari (incapabila sa-si apere resursele decit politic si militar), nu pot exista solutii de detensionare si prevenire a unei interventii militare, care sub raport economic o justifica Rusia!.
    3.Rusia nu poate sa se retraga din fata amenintarii ,,economice” aratate, UE/NATO nu pot renunta la ,,principii” (si sa impuna Ucrainei un demers sau altul), deoarece fara ele lumea Vestica ar deveni inexistenta moral.Astfel, acest conflict extrem n-are solutii din partea celor doi mari actori politici/militari!
    Solutia unica este ca Ucraina sa se angajeze ca nu va intra in UE si NATO, devenind ,,platforma de tranzit si schimb” economic, industrial si financiar (in urmatorii 10 -15 ani) intre Europa si ,,Asia ruseasca” a d-lui Putin.Ucraina ar urma sa se dezvolta rapid cu sprijin economic din ambele zone, atit din Rusia cit si din Europa/SUA, pentru asi indeplini functia!
    In caz contrar, chiar fara a fi atacata militar, Ucraina ramine fractionata teritorial, lipsita de orice investitii si dezvoltare datorita instabilitatii teritoriale si militare – adica fara viitor pe termen lung si foarte lung, iar mai rau de atit NU SE POATE!
    Nu cred ca ,,Revolutia MAIDAN” si-a dorit un astfel de final!UE si NATO nu-i pot spune Ucrainei ca nu exista alta cale, dar trebuie macar sa suporte aceasta realitate, pe care n-o poate controla ori schimba nici macar d-l Putin!
    In istorie par sa se repete situatiile in care ,,trebuie suportate situatii insuportabile”…
    4.Obtinind acest lucru, Rusia s-ar putea retrage onorabil sub raport politic si militar de la granita Ucrainei, urmind relaxarea sanctiunilor si dezvoltarea sa economica rapida, iar d-l Putin sa-si asigure iesirea linistita …la pensie!
    NATO si UE urmeaza sa astepte ca timpul sa aduca pina si Rusia la UE si NATO, in forma CSI-ului democratic (Rusia, Bielorusia, Cazahstan, etc.).Un CSI care se va afla sub presiunea economica, nedeclarata a Chinei, daca va avea loc aventura militara a Rusiei, justificata oarecum economic. UE si UCRAINA par a nu intelege cauzele si miza economica a conflictului, totul fiind dat pe seama agresivitati d-lui Putin.
    5.Cauzele conflictelor militare au fost intotdeauna profund economice, insa se pare ca analiza ,,unidimensionala”, politica/militara a luat locul analizei ,,stiintifice complexe” bazata deopotriva pe criterii politice-militare si social-economice, iar Ucraina va trage consecintele acestei esuari analitice…

    • ..Ucraina avea nevoie în acest context complicat de un politician abil. Au ales însă cu 73% un actor de comedie, showman tv, umorist, cântăreț și lista poate continua.. Admirabilele sale talente sunt însă lovite de o profundă inadecvare când vine vorba de politică.

      Da, dar Reagan, vor spune unii. Păi în anii ’80 americanii își puteau permite, pentru că URSS-ul schimba pe bandă rulantă ultimii mohicani până să iasă la rampă Gorbaciov. Ca să nu mai vorbim că la ei președintele nu e chiar de capul lui..

      Boris Johnson, vor spune alții. Cam la fel, un comic populist care-a reușit să-i manipuleze pe britanici spre ieșirea din UE. De atunci economia UK suferă, iar popularitatea lui s-a prăbușit, ajungând să-și ceară iertare reginei, pentru măgăriile comise de curând..

      Nu de „Have I Got News for You” avea nevoie Ucraina, un stat eșuat, fără perspective politice și economice, de unde investitorii și băncile, fug. Au ajuns monedă de schimb la negocieri. Nimeni nu va mișca un deget în apărarea ei, doar îngrijorări, proteste, sancțiuni ..etc Iar trimiterea de armament face mai mult rău decât bine..

      Și în final, „FORTUIT” înseamnă întâmplător sau neprevăzut, nu forțat, ghidat ..etc :))

  13. Motivele mentionate in articol, care pledeaza pentru momentul ales de Rusia sa ameninte militar Ucraina si sa puna presiune pe NATO/UE sunt evidente, cel putin prin prisma mesajelor (mai bine zis propagandei) Moscovei; ele se refera in principal la amenintarile externe la adresa securitatii Rusiei. Tot in articol se estimeaza cat de reale sunt aceste amenintari externe de securitate: „Cu sau fără „garanțiile de securitate”, cerute de Moscova, nimeni nu ar intenționa să atace o țară cu cel mai mare arsenal nuclear și potențial militar din Europa ” – corect!

    Care ar fi, atunci, motivul nedeclarat al acestei miscari de forta?
    Eu cred ca Putin vede principala amenintare la adresa regimului ca venind din interior. Pericolul nu este unul armat, ci unul ideologic si doctrinar, care poate produce convulsii interne in Rusia. Regimul in pericol?… Putin nu poate tolera asa ceva!

    Am vazut recent miscari incipiente de nesupunere civica in Kazahstan… in Georgia sunt probleme… Moldova s-a indepartat incredibil de rapid si neasteptat… in Belarus populatia a fost, pentru moment, brutal oprimata. Ei bine, trendul e clar! Rusia nu poate sa-si permita sa piarda si Ucraina!…si, repet, nu e vorba de forta militara, ci de lovitura de imagine ideologica; imaginati-va cum s-ar uita rusii din Rusia la „fratii” lor ucraineni aderand la valori si standarde occidentale – proces de durata, dificil, chiar discutabil in anumite puncte, dar ireversibil odata declansat.

    Pastrand proportiile simbolistice, e ca si cand „zidul Berlinului” s-ar muta in Donbas!

    In fata acestei perspective, Putin a inteles ca timpul curge in defavoarea lui. Numai el stie cat de departe va merge si ce amploare va da conflictului. Este, insa, in mod cert o intentie clara de a escalada un conflict, din moment ce s-a asezat la masa „negocierilor” cu occidentul punand niste conditii evident inacceptabile; asta dovedeste lipsa unei dorinte reale de a negocia, e mai degraba un pretext pregatit tot pentru interior, invaluit in propaganda ruseasca.
    In acest moment, cum zicea si Presedintele Biden, Putin trebuie sa faca ceva! Mingea e la el.

    Putin pare mai degraba disperat decat stapan pe situatie, de unde si riscul urias al unui conflict ce poate evolua necontrolat. Balaurul comunist e ranit, iar zvarcolirile lui pot matura cu coada tot ce e primprejur.

    • ..corect, Hitler era un fanatic populist, cu probleme la „mansardă”. Rasismul e doar una dintre ele, iar lagărele morții consecința..

      Putin e un borfaș calculat, cinic și lacom. A dat iama în averile oligarhilor ruși care nu i-au cântat în strună. E fostul smardoi de pe străzile din Sankt Petersburg, care i-ar cafti pe dizidenții militanți și pe ziariștii critici. Cum asta e mai greu de făcut în văzul lumii, le înscenează accidente adesea fatale..

      Îi unește naționalismul xenofob și boala după puterea absolută.

  14. Demonizarea lui Putin sau subestimarea lui nu ne ajuta deloc la intelegerea comportamentului sau.
    Putin nu este decat un autocrat rus, care proiecteaza cand o imagine de despot iluminat, cand de parinte al natiunii, deci care poate la fel de bine tutui o vedeta din Occident, dar si otravi pe cei care i se opun. Asa au fost toti autocratii rusi de la Petru cel Mare incoace. Ecaterina cel Mare, de pilda, a fost in relatii de prieteniei cu Voltaire si l-a folosit pe acesta pentru a-si promova imagineau in Europa.

    Intrebat care sunt eroii sau preferati, Putin ar fi zis Puskin si Petru cel Mare. Probabil Putin se raporteaza la Petru cel Mare ca la un model de reformarea a Rusiei, realizand ca URSS a fost o tara inapoiata economic, care nu avea decat arme nucleare si materii prime de export. Daca cititi istoria tarului Petru cel Mare, aflati ca a calatorit un timp incognito pentru a afla secretele constructiei navale. Petru cel Mare a initiat reforme care au modernizat Rusia si au transformat-o in imperiu. Deci, Putin doreste sa reformeze total Rusia pentru a o transforma din nou in putere mondiala, doar ca esenta reformei lui e cam asa cum a descris-o mai sus un propagandist: „Tranzitia Rusiei la economia de piata necesita o a ,,doua tranzitie”, realizabila in urmatorii 10 -15 de ani, perioada in care Rusia se va dezvolta INDUSTRIAL ACCELERAT!Abia dupa aceea democratia economica si treptat cea politica vor permite ,,relaxarea” iliberalismului FORTUIT de azi al ,,modelului Putin”, urmind ca resursa enegetica nationala sa nu mai poata fi acaparata de tari si firme straine in detrimentul natiunii! ” Cu o mentiune importanta: nu va fi nici o relaxare a iliberalismului. Ba din contra, odata pusa in functie aceasta masinarie, nu poate functiona decat pe un model dur de supraveghere si represiune, ca in China. A se vedea reportajele din China despre faimoasele lor „credite sociale” Cine a intrat in vizorul autoritatilor, pierde totul.

    Deocamda ceea ce i-a reusit, in mod clar, e reforma armatei, aici toti sunt de acord. Iar pentru celelalte reforme are nevoie de timp, dar timpul intr-adevar lucreaza impotriva lui, cum zicea cineva mai sus pentru ca a-i priva pe rusi de libertati devine tot mai complicat cand in tarile vecine modelul occidental de reforme
    functioneaza bine.

    https://www.nytimes.com/2022/01/18/opinion/putin-ukraine.html

    • Petru cel Mare.. care cf Voltaire era tambur major in armata sa, constructir naval in santoere si … arhitect. Cf unor legende sami era si nitel vrajitor : numei nu reusea sa construasca Skt Petersburg . cladirel se scufundau in lastina. Atunci Petru a .. construit orasul tinadu-l in aer si apoi l-a asezatr cu grija unde este si azi …

      Nu, nu nu sariti in sus. Petri avera si el 100.001 pacate incepand cu banala betie (da bea mia mult decta altii!!!) …. insa era fascinat de Occident. Mdelul lui era. Olanda cea burgheza .. Perimul sau palat din Skt Petersburg este de fpat o caldire birgehza flamanda. Din admiratie fata de „nemti” si realizarile lor s-a straduit sa invete cateva meserii .
      A ras boierii, a imbarat boereomea in haine frantuzesti si a obligat-o sa invete frantuzeste samd . In Skt Oetersburg nu exista decaty o singira biserica in stil rusesc , ea landga care a fots ucis Alexandru 2 .. (Smolnaii, Nevski nu eau chiar in oras la data construictiei)
      Skt POetersburg este un oras ueoepean … unde se vorbeste ruseste…

      De voi a zice.. Rsuia este interesdata, daca nu facinata de Europa ….. ba nitel si de SUA. De ce numeste civilizatie occidentala. Insa in gnl are girja sa ramana ruseasca.. adica modelul occidental „se adapteaza”.
      V cazul baletului… AU „imprumutat” dinVest.. dar dupa Diaghiliev …

      A da.. In gnl este bine sa iti cunosti adversarii. Si cu ce au rau si cu ce au bun sa macar bun ptr ei

  15. Ce bun judecator este TIMPUL !
    Este interesant sa citesti aceste articole si comentariile facute atunci trecute prin judecata Timpului !!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Denis Cenusa
Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro