Subiect: UDMR a trecut testul alegerilor europlamentare obținând 6,30% din voturile valabil exprimate (350.659 de susținători), reprezentând 2 mandate în Parlamentul Uniunii Europene. Campania electorală și rezultatul scrutinului ne oferă posibilitatea de a formula o serie de caracterizări cu privire la evoluția în reprezentarea politică a comunității maghiare din România, sub aspectul organizării interne, a dialogului dintre maghiari și români dar și a posibilelor opțiuni ale electoratului maghiar pentru alegerile prezidențiale.
Analiză
Atingerea pragului electoral de către UDMR la alegerile europarlamentare prezintă importanță sub următoarele aspecte:
– comunitatea maghiară își păstrează o cale de exprimare a intereselor specifice în forul Uniunii Europene, menținând-uși politica de atingere a dezideratelor proprii prin dialog, pe căile constituționale de reprezentare politică în Parlamentul României, la nivelul administrației publice și centrale, respectiv la nivelul Parlamentului Uniunii Europene;
– UDMR rămâne o organizația reprezentativă cu susținere electorală consistentă a maghiarilor, o ratare a pragului electoral ar fi subminat poziția Uniunii în politica internă;
– România are interesul de a evita crize politice interne în sânul minorității maghiare în contextul evenimentelor regionale. Reprezentarea proporțională a minorităților naționale (chiar în prezența unor solicitări mai radicale) în instituțiile publice alese sau numite este o condiție primordială a existenței unui dialog interetnic și a soluționării pe calea negocierii a posibilelor diferende;
– Kelemen Hunor își consolidează poziția de lider în organizație (trei teste electorale promovate – alegeri locale și parlamentare în 2012, alegeri europarlamentare în 2014) câștigând timp pentru gestionarea schimbării de generații în reprezentare politică a comunității maghiare dar și pentru a se prezenta la Congresul UDMR din primăvara anului viitor cu o nouă față a organizației pentru obținerea unui nou mandat de președinte.
Elementul de motivare a minorității maghiare pentru participarea la alegerile europarlamentare a fost diferit de a lungul anilor, astfel:
– în 2007 concurența creată de candidatura independentă a lui Tokes Laszlo;
– în 2009 acordul dintre Marko Bela și Tokes Laszlo în baza căruia acesta din urmă a candidat de pe prima poziție a listei UDMR; și
– în 2014 susținerea reciprocă, parteneriatul dintre UDMR și FIDESZ.
Alături de aceste elemente de motivare trebuie să reținem că în comportamentul electoral al minorității naționale are un rol determinant sentimentul de a fi în siguranță, de a fi protejat, confortul securității, care este prezent mai ales atungi când comunitatea minoritară națională se știe reprezentată în mod legitim în structurile unui stat. Succesul UDMR în alegeri a fost întotdeauna determinat și de buna organizare a structurilor teritoriale și pregătirea profesionistă a campaniilor electorale.
Dinamica parteneriatului UDMR cu FIDESZ a luat prin surprindere opinia publică maghiară și mai ales cea română, deși normalizarea relației cu Orban Viktor a fost una dintre punctele asumate de Kelemen Hunor la Congresul Uniunii din 2011, când a preluat mandatul de președinte al organizației. Parteneriatul a fost posibil din rațiunile izvorâte din:
– schimbarea de generații din UDMR, și din
– anul electoral 2014.
Schimbare de generații din UDMR a permis “înlăturarea„ treptată din centrul de putere a formațiunii a persoanelor considerate de FIDESZ ca fiind “indezirabile„ într-un parteneriat. Intrarea în coaliția de guvernare, a constituit o altă oportunitate pentru Kelemen Hunor de a-și consolida puterea în cadrul Uniunii prin numirile în funcțiile guvernamentale.
De asemenea, liderii UDMR din județele Covasna și Harghita (președinții de consilii județene, primarii de municipii dar și de comune), noul centru de putere al Uniunii, sunt simpatizanți FIDESZ, au întreținut de-a lungul timpului un parteneriat efectiv cu liderii formațiunii guvernamentale din Ungaria, ceea ce a netezit calea “normalizării„ relațiilor la nivelul liderilor celor două entități.
Anul electoral din 2014 din Ungaria și România reprezintă ocazia de exprimare a parteneriatului dintre Kelemen Hunor și Viktor Orban, interesele fiind comune și s-au definit sub următoarele puncte:
– FIDESZ a obținut sprijinul UDMR pentru înregistrarea în număr cât mai mare a maghiarilor din România pe listele de alegători din Ungaria în vederea votului la parlamentarele organizate pe 6 aprilie, FIDESZ obținând în Transilvania aproximativ 100.000 de voturi;
– FIDESZ i-a asigurat lui Tokes Laszlo un loc pe listele proprii la europarlamentare, retrăgându-i în mod indirect sprijinul de a candida în România la concurență cu lista europarlamentară a UDMR. Tokes Laszlo este un politician în retragere, locul pe listele FIDESZ fiind o soluție la necesitățile de existență ale fostului episcop reformat;
– FIDESZ a avut interesul ca UDMR să treacă pragul electoral la europarlamentare, cei doi deputați ai Uniunii sunt în grupul PPE, contează în calculul final în lupta acestora cu Socialiștii Europeni;
– FIDESZ a sprijinit direct UDMR în campania europarlamentarelor prin mesajul de îndemn al maghiarilor din Transilvania să participe la scrutin și să voteze lista Uniunii (mesajul lui Semlyen Zsolt, vicepremierul Ungariei din 14 mai 2014, mesajul comun a lui Orban Viktor și Kelemen Hunor în urma întâlnirii de la Satu Mare din data de 22 mai);
– UDMR a avut acces la instrumentele mass-media din Ungaria pentru mesaje legate de alegerile europarlamentare din 2014, Kelemen Hunor susținând un șir de interviuri în cascadă la televiziunile naționale de stat și private din Ungaria;
– FIDESZ l-a “îmblânzit„ pe Tokes Laszlo, care s-a abținut de la orice atac al UDMR-lui în campania europarlamentară.
Evoluția spectaculoasă a parteneriatului dintre UDMR și FIDESZ, aparent, se abate de la comportamentul politic al UDMR din ultimii 24 de ani. În istoria sa post-decembristă 1989, minoritatea maghiară din România prin organizația sa de reprezentare, UDMR, a urmat o politică de relaționare caracterizată prin principiul echidistanței cu partidele politice parlamentare de la Budapesta dar și de la București. Aceste principiu, promovat și apărat intens de liderul Marko Bela, s-a fundamentat pe necesitatea existenței unei autonomii, a unei libertăți a comunității maghiare din Transilvania de a se exprima politic în raport cu propriile interese de politică internă din România dar și cu aspectele de politică externă în sens restrâns.
Astfel, doctrina Marko promova o echidistanță față de partidele politice din Ungaria și susținea o neimplicare a comunității maghiare din Transilvania și a UDMR în lupta de politică internă din statul de rudenie, Aceași echidistanță s-a manifestat față de partidele politice parlamentare de la București, o neimplicare în viața internă a acestora.
În schimbul echidistanței, UDMR solicita o neutralitate a partidelor parlamentare și a guvernelor curente de la Budapesta și București în viața de politică internă a comunității maghiare din România.
Așteptarea față de ambele guverne (atât a statului de cetățenie, cât și a statului de rudenie) a fost să sprijine prin toate mijloacele democratice dezideratul comunității maghiare din România de păstrare și dezvoltare a identității minorității naționale, fără vreo ingerință în viața politicii interne a acesteia, permițând maghiarilor să-și organizeze în mod liber reprezentarea și să adopte în mod liber decizii politice.
Doar prin această formulă, comunitatea maghiară, UDMR, a reușit să-și construiască și consolideze imaginea și poziția de partener de dialog puternic și credibil pe scena politică.
Tentația de a influența, subordona politic comunitatea maghiară din Transilvania s-a manifestat din toate direcțiile și a fost și este prezentă.
Îmbunătățirea substanțială a relației UDMR-lui cu FIDESZ nu înseamnă în mod automat pierderea autonomiei politice a comunității maghiare din România, a Uniunii. Astfel de critici au fost formulate în spațiul public al comunității. Provocarea pentru Kelemen Hunor este să mențină autonomia politică în cadrul UDMR, chiar și în prezența unei aproprieri substanțiale de partidul lui Orban Viktor.
În privința comportamentului electoral al maghiarilor la alegerile prezidențiale din noiembrie anul curent, tonul dat de UDMR va fi important dar nu va putea să facă abstracție de caracteristicile, opțiunile, comunității maghiare. De la alegerile din 1996, UDMR a avut candidat propriu la prezidențiale, având astfel posibilitatea de a exprima doleanțele comunității maghiare și să obțină o poziție pentru negocierile din al doilea tur. Liderii UDMR nu s-au pronunțat public cu privire la strategia pentru alegerile prezidențiale din acest an. Fostul președinte al UDMR, Marko Bela a declarat că în decizia Uniunii pentru al doilea tur al prezidențialelor “va conta foarte mult în ce coaliție suntem, în ce alianță„ dar “acest lucru nu înseamnă că vom susține în mod automat pe oricine din partea alianței„ ( a se vedea interviul lui Marko Bela pentru RFI din data de 10 aprilie 2014 pe http://www.rfi.ro/invitatul-diminetii-48984-marko-bela-senator-udmr-relatiile-romano-ungare ). Fostul președinte al Uniunii a subliniat că va exista o prioritate față de coaliția politică din care face parte organizația dar această situație nu înseamnă că Uniunea va susține în mod automat candidatul coaliției în cauză la prezidențiale.
În acest moment este mai facil a răspunde la întrebarea pe cine nu vor vota maghiarii la președinția României? Memoria colectivă mult mai puternică în cazul unor minorități etnice va conduce la sancționarea candidaților prezidențiali care au avut comportamente și/sau exprimări antimaghiare în ultimii ani. Acești candidați nu vor fi votați de majoritatea electoratului maghiar.
Pe de altă parte, nici posibilii candidați la alegerile prezidențiale nu au transmis până acum mesaje către comunitatea maghiară din România. Victor Ponta a afirmat că PSD nu a contează pe voturile maghiarilor în al doilea tur al alegerilor prezidențiale (vezi interviul acordat la emisiunea lui Victor Ciutacu din data de 26 mai 2014 – România TV).
Unii potențiali candidați se feresc de o apropriere evidentă de electoratul maghiar de teama să nu-și îndepărteze electoraltul român ca urmare a speculării “pericolului maghiar„ (vezi cazul lui Adrian Năstase în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2004).
Concluzii
UDMR și-a atins ținta propusă la alegerile europarlamentare, obținând reconfirmarea electorală a maghiarilor din România în plin proces de schimbare de generații în reprezentarea politică a comunității. Totuși, scăderea numărului de voturi exprimate pentru Uniune, incapacitatea de a determina o mobilizare superioară la urne rămân realități îngrijorătoare care impun o analiză aprofundată a cauzelor.
Elementul de mobilizare a electoratului maghiar a fost susținerea electorală reciprocă între UDMR și FIDESZ, având la bază îmbunătățirea “spectaculoasă„ a parteneriatului dintre cele două organizații politice, ceea ce constituie și o deviere de la tradiția principiului echidistanței Uniunii față de partidele parlamentare din Ungaria (unii vorbesc de un UDMR în culoarea verde cu nuanțe portocalii).
Parteneriatul comportă efecte negative doar în măsura în care va afecta gradul de autonomie politică a maghiarilor din Transilvania.
Această evoluție deschide premisele unei reunificări forțelor politice maghiare din România sub egida UDMR pentru alegerile din 2016 dar și o coagulare a comunității maghiare în jurul unei solicitări deschise pentru promovarea unor forme de autonomie care să garanteze păstrarea și dezvoltarea identității naționale minoritare maghiare din Transilvania (autonomie teritorială și culturală).
Aceste procese nu exclud însă, și posibilitatea radicalizării politice a comunității maghiare.
Singura imagine, perspectivă de viitor cu impact, oferită de liderii politici maghiari, comunității maghiare din România este legată de autonomie.
Cererile de autonomie apar pe fondul eșecului implementării efective a cadrului legal privind drepturile și protecția minorităților naționale din România.
România este încă un exemplu că politicile publice vizând minoritățile naționale etnice trebuie judecate doar după rezultate și nu prin prisma analizei structurii formale a acestora.
Solicitările autonomiste ale comunității maghiare pot fi atenuate prin asumarea statului român a implementării efective a cadrului legal în vigoare privind drepturile și protecția minorităților naționale din România.
Electoratul maghiar poate să constituie elementul decisiv în finala pentru prezidențialele din noiembrie. Va fi însă foarte greu a convinge maghiarii să voteze acel candidat la alegerile prezidențiale care a avut comportamente și/sau exprimări antimaghiare în ultima perioadă. Decizia UDMR pentru susținerea unui candidat în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale va fi și ea decisivă în obținerea votului maghiarilor.
Candidatul prezidențial trebuie să obțină sprijinul electoratului maghiar fără a pierde voturi ale majoritarilor români pe fondul manipulări subiectului bazat pe stereotipul “pericolului maghiar„. Cel care va termina acest exercițiu fără o ratare, cădere de pe “bârnă„ candidează cu șanse pentru funcția de președinte al României.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Apropierea dintre UDMR si FIDESZ, un partid populist si autoritarist din ce in ce mai prost vazut de liderii politici din UE (cu cei din PPE sunt frictiuni mari, Viktor Orban anuntand deja ca europarlamentarii FIDESZ nu-l accepta pe Juncker drept candidat PPE, pe motivul ca este „luxemburghez” ca dna comisar Reding, ea insasi luxemburgheza si severa observatoare a derivelor fascistoide ale FIDESZ) risca sa aiba consecinte negative pe termen lung, in planul relatiilor si perceptiilor externe, pentru UDMR.
Efervescenta nascuta printre autonomistii si separatistii maghiari/secui din Transilvania de politica ultranationalista a regimului actual din Ungaria e de inteles tinand cont de asteptarile utopice ale unei parti din electoratul maghiar transilvanean manipulat fara jena in scopul mentinerii izolarii sale cultural-lingvistice in interiorul Romaniei, „statul de cetatenie”.
Dar apropierea de un partid care a devenit in Ungaria un partid-stat si de un premier maghiar care a devenit un pion al politicii imperialiste rusesti transforma UDMR si indirect comunitatea celor care se autodefinesc ca maghiari/secui intr-un pericol real pentru Romania si politica ei vadit pro-europeana si pro-americana.
Ungaria are in acest moment o alianta clara cu Rusia lui Putin si din acest punct de vedere Ungaria e un stat deloial fata de UE si NATO si un stat care actioneaza, direct sau indirect, impotriva intereselor strategice ale Romaniei de obtinere a independentei energetice fata de Rusia si protejare a integritatii R.Moldova, al doilea stat romanesc.
Asocierea UDMR cu regimul FIDESZ nu poate decat sa transforme comunitatea maghiara din Romania, fidela organizatiei sale culturale ce o reprezinta in Parlamentul Romaniei intr-un pericol pentru stabilitatea tarii noastre.
Cine lucreaza pentru UDMR si coopereaza cu FIDESZ-ul lui Victor Orban, lucreaza indirect pentru Rusia lui Vladimir Putin si impotriva Romaniei si poporului roman.
Vom reaminti asta fiecarui candidat la presedintia Romaniei !
Cat despre cererile pentru o ‘autonomie’ ele nu pot decat sa intareasca neincrederea si ostilitatea majoritatii romanilor fata de lideri maghiari transilvaneni, opinia romaneasca observand atent evenimentele din Ucraina si Basarabia, acolo unde astfel de ‘autonomii’ etnice si teritoriale au reprezentat primele trepte catre cereri de federalizare, apoi catre declaratii unilaterale de auto-determinare, interventii externe si razboi civil.
Romania este in acest moment un model de toleranta si de protectie a minoritatilor, model recunoscut in UE pentru generozitatea sa neobisnuita intr-o Europa care uneori nici macar nu recunoaste notiunea de „minoritate etnica” sau „minoritate nationala” (vezi Franta, Grecia, Bulgaria, etc).
Constitutia Ungariei nu permite nici un fel de forma de autonomie teritoriala pe criterii etnice, la fel si cea a Romaniei, minoritatea maghiara din Romania nu poate pretinde altfel decat demagogic la o autonomie teritoriala de care nu are parte nici un fel de minoritate din Ungaria !
Observ o atentionare/amenintare asupra candidatilor care au facut „declaratii” despre cereri politicianiste maghiare aflate in contradictie cu legile si Constitutia Romaniei, statul de cetatenie al electorilor UDMR, adica statul caruia i se datoreaza loialitate legala si constitutionala (ca cea de suflet si morala inteleg ca merge la ‘statul de rudenie’, Ungaria).
E vizat Crin Antonescu, poate si Ponta partial.
La ultimele alegeri prezidentiala majoritatea alegatorilor maghiari din Romania au votat cu candidatul Basescu impotriva avizului oficial al UDMR, se poate intampla si in acest an la fel, UDMR nu e proprietara acelor voturi si opinia UDMR nu e acceptata mecanic si nici nu e urmata automat de un vot al electoratului maghiar, demonstratia a fost facuta.
Ba chiar mi se pare ca o ostilitate fatisa a UDMR fata de un candidat ar putea conduce la o mobilizare a unei parti din electoratul romanesc altfel indiferent. O astfel de arma e intotdeauna cu doua taisuri, s-a vazut deja.
UDMR ramane un partener acceptat de politicienii romani atat timp cat are ca prioritate dezvoltarea si stabilitatea statului romanesc, pentru ca implicit asta asigura prosperitatea si protectia minoritatii etnice maghiare. O Romanie agresata de Putin si aliatii sai FIDESZ si Jobbik nu va fi o Romanie mai buna pentru maghiari, asta ar putea sa o ia in calcul si cei care in UDMR isi inchipuie ca dragostea cu FIDESZ nu are urmari negative ci doar avantaje.
O sa incerc eu sa raspund la cateva puncte din articol:
– Minoritatile nationale nu prea au avut de suferit in Romania. Un caz este si populatia maghiara, dar si cea rroma. Ultima chiar s-a inmultit aici (spre deosebire de cea din alte state „europene” – se stie ca populatia rroma a venit prin sec. 16-17 in toata Europa, nu numai in Romania sau Bulgaria). Acum nu stiu daca e vorba de toleranta sau indiferenta.
– Asocierea UDMR cu FIDESZ/Tokes nu e de folos nici uneia miscari – FIDESZ/Tokes sunt de extrema dreapta iar UDMR pare de centru-dreapta.
– Autonomia HarCov nu pare fezibila (daca erau la granita cu Ungaria mai intelegeam). Acum chiar se pune problema crearii „Europei mari” :) Mai bine ati incerca sa va integrati si sa va multumiti cu ce aveti.
– Daca populatia rroma era la fel de organizata ca si dvs. (si daca ii si sprijineau cei din India) noi romanii am fi avut mari probleme.
– UDMR e de centru-dreapta (membru PPE), deci ma astept sa voteze candidatul dreptei. Dar, poate unii dintre maghiari considera ca in loc de drepturi minoritare isi doresc ca Sf. Gheorghe sau Tg. Mures sa se numeasca Putingrad…
Pogromul de la Iasi: romi si evrei omorati?
Chiar si concesiile gen placute bilingve, scoli, etc si modul in care au fost „oferite” mi se pare prea putin. Nu stiu ce o fi asa greu sa acceptam ca in cateva zone sunt maghiari carora le place sa se simta maghiari in Romania.
In Portugalia, cand au observat ca sunt 50000 de romani in anumite zone au inceput sa infiinteze clase cu predare in limba romana.
Ma rog, daca inca ne consideram cei mai drepti si mai intelepti dintre traci… mai avem de tras 20 de ani
Erorile de ortografie ale dlui. Asztalos îi aparțin?
Comentariul semnat ”Ungaria lui Vladimir Putin” este excelent.
La care greseli de ortografie va referiti? Daca autorul era roman ar fi fost observate?
1. Sunt mult prea multe erori pentru a alcătui o listă.
2. Dl. Asztalos este cumva autor francez?
Asa, doua exemple va rog.
La Analiză, rândurile 4, 7, 11, etc. Oricum sunt erori minore, pardonabile unui autor francez
Este un text ciudat.
Ceva intre raport birocratic si text de propaganda. Este greu sa-ti imaginez ce urmarea autorul redactandu-l. Sa-l linisteasca pe Kelemen ca a facut bine cand a „normalizat” relatia cu Fidesz, sa-l linisteasca si pe Marko in privinta pretuirii mostenirii echidistantei, sa trimita un semn spre partenerii din Romania cu privire la conditiile UDMR?
Sau toate la un loc? Atunci insa si-a ratat tinta. Nu poti sa le faci pe plac tururor. Risti sa ramai undeva la mijloc. Nici-nici in loc de si-si.
Reactiile, mai ales prima interventie, dovedesc aceasta ratare. La un text neadecvat n-ai cum sa te astepti la reactii adecvate. Doar sa provoci vechile ideosincrazii cu ungurii care nu-si vad lungul nasului.
S-atunci ramane intrebarea cea din urma: ce a urmarit Contributors prin publicarea acestui text ca un mesaj de departe venit la post-restant?
Textul prezinta unele evolutii din UDMR si comunitatea maghiara. Nu urmareste sa multumeasca pe nimeni. Dimpotriva, nimeni nu este multumit de un astfel de text, nici Kelemen, nici Marko. Pur si simplu nu se scrie in limba romana despre situatia comunitatii maghiare, evolutiile politice din UDMR si posibile perspective.
Cine stie sa citeasca… intelege. Cine nu… ramane cu sentimentul ratarii. Interventiile nu se masoare din comentarii neasumate.
Respect dreptul Dumneavoastra de a stabili cine intelege si cine nu.
Aveti un avantaj mare numai prin faptul ca Dumneavoastra sunteti convins ca ati inteles. Poate insa ati scapat din vedere o posibilitate: ca cel care comenteaza in romana sa fie capabil sa citeasca si in maghiara. Si nu e vorba doar de cel care scrie aceasta interventie asumata semnand cu un pseudonim ce poate identifica autorul. Mie nickname-ul Dumneavoastra mi se pare mult prea contondent asumat.
Recunosc insa, nu am inteles exact ce vroiati sa spuneti cu ultima observatie. E posibil oare sa fie doar o eroare semantica?
asta e domnule Asztalos; traim in romanica si asha a fost construita.
ma gindeam ca domnul Clej le poate raspunde ruminilor,dar dvs nu !
1. „România este încă un exemplu că politicile publice vizând minoritățile naționale etnice trebuie judecate doar după rezultate și nu prin prisma analizei structurii formale a acestora.” Ok. In acelasi mod sa evaluam si rezultatele politicii FIDESZ si Jobbik in ceea ce priveste minoritatile – rezultate care au fost evidentiate si in The New York Times, de pilda, cotidian care dedica acest an unei campanii de promovare si ajutorare a minoritatii evreiesti din Ungaria ale carei drepturi au fost incalcate cu salbaticie in ultima vreme. Cotidianul american nu este singurul. Ungaria a ajuns din nou, datorita atitudinii agresive aproape naziste, calul breaz al Europei. Ca sa nu mai vorbim de bataia de joc in ceea ce priveste minoritatea romana…
2. Parteneriatul Putin – Orban, parteneriatul autoritarismului si al nationalismului desantat care ameninta vecini si ignora tratate internationale, nu este deloc in masura sa sperie UDMR? Pai nu, fiindca pentru un partid corupt, cu membri tutankamonici mentinuti in posturi de conducere in secuime de ani de zile indiferent de guvernare, mai importanta este accederea la putere cu orice pret, iar conflictul cu FIDESZ nu prea aducea bani la bugetul Uniunii.
3. Cu cine vor vota maghiarii??? – Raspuns: cu cine le va spune sa voteze preotul in biserica. Ne plangem de inteligenta politica a romanilor, dar ignoram modul in care maghiarii voteaza incolonati cu cine li se dicteaza. De obicei propaganda este facuta in biserica si de ani de zile UDMR uzeaza acest instrument. Voi, UDMR, va erijati in mari cosmopoliti, in pro-europeni, dar in speta nu sunteti decat niste insi cu mentalitate enclavizanta, care calca in picioare si discrimineaza tot ce nu glasuieste in aceeasi limba in zona (iar mai apoi mai aveti tupeul sa si conduceti in bataie de joc Consiliul… ), si pe care nu va sperie nimic decat deconectarea de la bugetul public pe care il mulgeti cu atata succes de ani de zile. De aici si tupeul de a scrie astfel de articole.
Rumani amuzanti care se cred cei mai toleranti si cu cele mai multe drepturi acordate minoritatilor etnice, cele mai tari „drepturi” istorice din sud-estul Europei samd
Sa intelegem ca italienii, spaniolii, finlandezii sunt stalinisti de vreme ce accepta autonomia teritorial-etnica pe teritoriul lor (doar Stalin e cel care a dat ordin pentru infiintarea Regiunii Autonome Maghiare).
Rumanii nu accepta existenta minoritatii armane desi aceasta e ceruta de o parte din respectiva comunitate. Doar existenta cererii ar fi suficienta pentru acceptarea existentei acestei minoritati, fara dezbateri „stiintifice” despre existenta sau nu a limbii, recte etniei armane. Plus ca mai exista si o recomandare a Consiliului Europei din 1997 referitoare la „limba si cultura armana” (nu dialectul arman).
Desigur ca exista limba armana, care nu e un dialect rumanesc ci provinde din romana de est (roman ca in Imperiul Roman sau locuitor al Romei, nu ruman), din care provin si rumana si meglenovlaha si istrovlaha (meglenitii si istrovlahii nu mai pastreaza vreun etnonim/glotonim derivat din latinul „romanus”). Asa cum reto-romana nu este reto-rumana si nici dalmata nu era rumana (si dalmatii erau numiti vlahi de catre slavi/greci asa ca „argumentul” ca in Balcani „vlah” desemna numai pe vorbitorii de „dialecte rumanesti” cade, dalmata neprovenind din „proto-rumana”, „stra-rumana”, ci direct din latina). Cum sa numim insa acea proto-limba, limba comuna din care au iesti armana si rumana? Evident romana de est, in opozitie cu romana de vest din care au iesit romansha, ladina („latina”) si friulana. A sustine ca armana e un dialect ruman e ca si cum ai sustine ca ruteana/rusyna e un dialect rus sau ca rusa e un dialect belarus (cele 3-4 limbi est-slave provenind toate dintr-o proto-limba comuna). N-are nicio importanta daca arman e un cuvant mai recent decat etnonimul/glotonimul „ruman” deoarece:
a) ruman a fost inlocuit cu „roman”, un hibrid intre „romanus” si „ruman” (ruman devenise sinonim cu iobag si nu mai era „apropriat” pentru un popor asa magnific ca rumanii)
b) exista cuvinte mai vechi in armana decat corespondetele lor rumanesti (oclju) in care „lj” e mai vechi decat „y” (i semivocalic) din rumana, deci exista cazuri cand cuvantul armanesc e mai vechi decat cel romanesc corespunzator aceluiasi etimon latin.
Revenind de la lectia de logica lingvistica:
Conform „logicii” „istoricilor” rumani, bulgarii, ungurii n-au niciun drept la tara lor deoarece teritoriul neocupat de sate/orase si niciodata ocupat de vreo localitate umana permanenta ar trebui sa apartina Rumaniei deoarece „Imperiul Roman de rasarit a fost un imperiu rumanesc” (!!!), deci teritoriile respective ar trebui sa apartina Rumaniei, ungurii si bulgarii urmand sa circule dintr-un oras/sat intr-altul cu elicopterul, ei locuind in enclave inlauntrul „pamanturilor stramosesti rumanesti”
Ungurii au ajuns intr-adevar in sud-estul Transilvaniei abia in sec 12 dar in Oradea si Satu Mare au ajuns in secol. 10-11. Registrul capitlului de la Oradea si toate documentele maghiare din acele secole care cuprind sute de nume de oameni nu cuprind si nume de rumani. Cenadul e mentionat inca din sec. 11 iar primii rumani de acolo sunt mentionati dupa cateva secole bune. Chiar si dupa ce documentele maghiare se inmultesc rumanii tot nu sunt mentionati decat in unele zone ale Transilv, Crisanei, Maram. si Banat., observandu-se clar ca odata cu inmultirea lor ei incep sa fie mentionati in din ce in ce mai multe zone. De ce nu sunt mentionati peste tot in sec 14, cand sunt suficiente documente? De ce in unele zone apar mai devreme iar in altele mai tarziu?
Care rumani in Panonnia dupa cum zice Anonymus cand interfluviul Tisa-Dunare nu a apartinut niciodata Imperiului Roman, iar Panonnia e la vest de Dunare? Care rumani acolo cand aria culturii/civilizat. Dridu e mult mai restransa, neatingand nici macar zonele extreme ale Rumaniei (nord Marmamures rumanesc, zona Carei, alte zone din extremul vest al Crisanei si Banatului). Nu vedeti ca „arheologii” rumani il contrazic pe Anonymus?
Care Ungarie care nu respecta tratatele internationale cand Rumania acum cateva luni dorea sa invadeze cu armata Ucraina?
Nu pocniti ba de atata ipocrizie si prostie?
Ce importanta are „autohtonia” cand sarbii din Kosovo nu mai sunt autohoni decat in cateva localitati (in multe unde inca mai erau 2-3 sarbi ei s-au dez-autohtonizat cand au fugit mancand pamantul de frica albanezilor dupa interventia NATO). Daca Grecia ar fi capabila sa-si croiasca drepturi istorice cu forta armelor, gonind pe toti non-grecii din Dobrogea atunci ei ar redeveni autohtoni acolo, asa cum erau la cucerirea de Imp Roman (ei locuind si in sate, nu numai in orase). Grecii locuiau in Dobrogea inaintea romanizarii tracilor de acolo, deci inaintea aparitiei poporului ruman. Daca ar putea invada militar Dobrogea si izgoni ne-grecii de acolo ei ar avea toate drepturile istorice (ar re-deveni autohtoni, fiind cei mai vechi popor locuitor acolo). Iar in partea de nord-vest a Bucovinei de nord moldovenii/rumanii au disparut aproape in intregime, in multe sate sunt zero moldoveni + zero rumani iar in altele doar 1. Evident cand ala pleaca pentru prima data din sat temporar (ducandu-se ori in alta localitate „cu treburi”) ucrainenii de acolo (hutuli) devin autohtoni in satul respectiv, din simplul motiv ca nu mai exista alt ruman acolo (nici macar neautohton, stabilit mai mult sau mai putin recent in sat, nefiind nascut acolo). Deci situatie identica cu cea din cea mai mare parte a Maramures de nord, tot din Ucraina, la care Rumania nu are pretentii teritoriale, spre deosebire de Bucovind de nord.
Rumanii din Solotvino (Slatina), oras situat la granita cu Rumania in Maramures de nord sunt autohtoni sau nu? Adica aia din Sighetul Marmatiei sunt dar cei situati in localitatea imediat nordica nu sunt???? Si daca rumanii din Solotvino (care deci nu e enclava) sunt autohtoni si Rumania nu are pretentii teritor. la localit asta, de ce ar avea la Bucovina de nord? Daca poate sa renunte la niste rumani „autohtoni” de ce nu la toti???? Cu ce sunt mai prosti rumanii nord-maram decat cei nord-bucov???? Exista rumani inferiori si rumani superiori????
Cum e posibil bai ca limba rumana sa apara in sec 7-8 (conform „lingvistilor” rumani) iar poporul ruman abia in sec 9-10 odata cu „romanizarea completa” a slavilor si aparitia etnonimului vlah (care insa se folosea si pentru dalmati si limba dalmata dar „istoricii” rumani nu au cunostinta de asta)??? Adica exista limba rumana dar nu si poporul, poporul era proto-ruman dar vorbea rumana????? Vai de logica voastra de „superiori” romanici!
Poate sunt superiori la nelogica si prostie, acolo sunteti chiar supremi.
Dar cu strategikon-ul lui Mauriciu din sec 7 cum ramane?? Care cica ar mentiona vlahi??? Deci vlahii nu sunt mentionati prima data in sec 9-10 ci in sec 7! Deci poporul roman are 3 „zile” de nastere: „ziua” mentionarii etnonimului vlah, ziua formarii limbii rumane si ziua asimilarii complete a slavilor (sec 9-10) care insa in Transilvania s-a prelungit pana in sec 12 (lunga ca o zi de post!!!) Deci poporul ruman din Transilv e mai recent decat cel din Tara Rumaneasca de exemplu iar poporul ruman s-a nascut de trei ori si n-a murit niciodata!!!!
Domnule Iorgulescu, ne-ati oferit o excelenta lectie de istorie.
Cu toate acestea sunt curios care sunt implicatiile sale practice, sau altfel spus, la care situatie „de drept” propuneti sa revenim (presupunand, prin absurd, ca aceasta revenire ar fi posibila)?
La cea dinainte de AD? La cea de la inceputurile erei noastre? La cea din 800? 900? 1200?
Iar daca faceti o alegere, va rog sa o argumentati!
Ati scris: „Grecii locuiau in Dobrogea inaintea romanizarii tracilor de acolo, deci inaintea aparitiei poporului ruman. Daca ar putea invada militar Dobrogea si izgoni ne-grecii de acolo ei ar avea toate drepturile istorice (ar re-deveni autohtoni, fiind cei mai vechi popor locuitor acolo).”
Posibil sa aveti dreptate, dar presupun ca inainte de venirea grecilor Dobrogea nu era nelocuita, deci daca impingem lucrurile la limita ar trebui ca aceasta regiune sa apartina tracilor (sau urmasilor acestora, adica rumanilor).
Ce vreau sa spun? Ca Europa a avut parte de multe schimbari de „proprietari” si de multe invazii (cu sau fara integrarea populatiei preexistente). Prin urmare, repet invitatia: daca ar fi sa aplicati strict dreptul de precedenta, fara restrictii din partea autoritatilor actuale, cum ati vedea Europa, si mai ales de ce? Mai mult, cum tratati modificarile structurale ale populatiei in urma invaziilor/asimilarilor etc. pentru a determina urmasii de drept ai vechilor civilizatii (astazi disparute)?
Hai lasa-te de ironii ca nu te pricepi
Deci tracii sunt rumani sau ce?
De ce nu vorbesti ceva in traca atunci?
Parca traci+romani=rumani => tracii neromanizati (inca, ca cei din Dobrogea) n-au nimic de a face cu rumanii (traci romanizati)
Dar stai putin! Grecii au grecizat traci cu mult inaintea romanilor (au existat familii mixte cu copiii grecizati=greci), inclusiv in Dobrogea, dar si in actuala Tracie greaca, si in actualele Tracii bulgara si turceasca, si in zona Varna din Moesia. Cine va face pe voi singurii urmasi legitimi ai tracilor????
Acum despre Dobrogea. La inceput a fost… (nu cuvantul ci) Moesia, dupa care a aparut subprovincia romana Scythia Minor, delimitata de restul Moesiei. Asta avea ca granita conventionala, nu naturala, linia Rasova-Kranevo (in Bg, „Ecrina”, „Ecrene”). Intrucat Scythia Minor e Dobrogea initiala, originara => e si Dobrogea „adevarata” => zona Ostrov din „Dobrogea” nu e chiar dobrogeana, ci moesian, propriu-moesiana (ce sa mai vorbim de Silistra, Tutrakan/”Turtucaia”). E adevarat ca uneori, mai ales in perioada otomana, Dobrogea era considerata ca incepand de la Silistra (inclusiv), uneori chiar si Tutrakan a fost considerat dobrogean, dar (alas!) asa a fost si Varna, ba chiar, ce sa vezi, fu si capitala a Dobrogei (principatul medieval Tara Kavarnei) care se intindea pana aproape de Burgas dar nu cuprindea si zona Tutrakan. E posibil ca Dobrogea sa aiba capitala in afara ei????? Poate doar „istoricii” rumani sa consimta la asa ceva. Ei si niste specialisti in outer-body experiences. Sau poate ca asta si sunt, „istoricii” rumani.
Dar sa revenim: daca rumanii sunt singurii urmasi ai tracilor => tot teritoriul trac ar trebui sa le apartina, Varna, Ruse, Istanbul, Plovdiv (Pulpudeva, in „rumaneste” „orasul lui Filip), Burgas – pamanturi rumanesti, la fel ca si Banatul sarbesc si zona orasului Pirot – Quiemdava – din Serbia. Dar daca rumanii sunt si urmasii romanilor, nu numai ai tracilor => Roma, Milano, Torino, Paris, Lisabona = pamanturi rumanesti.
Parvan a fost inexact cand a spus ca Dobrogea e cea mai veche tara rumaneasca, deoarece romanii au cucerit mai intai teritoriul de la vest/sud de Dobrogea (din actualele judete bulgare Ruse, Varna, Shumen si Razgrad), inainte de a ajunge in Dobrogea. Deci modestia „arheologului” Parvan nu e justificata, Ruse si/sau Varna sunt cele mai vechi pamanturi rumanesti!
„Hai lasa-te de ironii ca nu te pricepi”
O replica de inalta tinuta stiintifica!
Am pus intrebari simple, si absolut ne-ironice. Se pare insa ca nu sunteti capabil sa raspundeti.
Ce-i drept, eruditia sterila pusa in cauza relativizarii situatiei actuale este mai rentabila, si nici nu implica asumarea unei pozitii clare. Deci daca adoptati aceasta pozitie imi voi permite sa va raspund in acelasi stil: nu-mi pasa cine a fost primul sau al doilea, si nici cina a plecat sau a ramas – imi pasa de situatia actuala, rezultata prin jocul deciziilor politice si al echilibrului de putere.
Dar daca vreti, puteti insa sa le explictati cetatenilor SUA ca nu prea au ce cauta acolo (teritoriul era populat, si exista dexcendenti directi ai acelei populatii). Idem pentru spanioli si America Latina, „australieni” si Australia (desigur) si altii asemenea.
Mai mult, va sugerez sa mergeti in Israel si sa le explicati ca s-au extins mult dincolo de teritoriile pe care de detineau in vremurile biblice – sunt curios cum veti fi primit acolo!
Dar sa revin: am intrebat, fara urma de ironie, la care situatie teritoriala „de drept” propuneti sa revenim, si de ce? Sunteti capabil de raspuns – bine! Nu sunteti capabil – iarasi bine! Doar ca lasat-o moale cu atacurile la adresa interlocutorilor, ca aici nu suntem in piata publica.
Scuze daca n-ati fost ironic.
Desigur, preferabil ar fi statu-quo-ul cu schimb total de minoritati etnice intre Ungaria si Rumania, fara nicio compensatie teritoriala pentru minoritatea mai numeroasa. Acest model trebuie insa aplicat consecvent si fara duble standarde si in relatia cu Ucraina si Bulgaria.
Tendintele separatiste ar trebui contracarate cu privarea de cetatenia respectiva (de ex. ucraineana) si expulzarea in statul afin. Oricum Rumania ar iesi avantajata net, ar scapa de 1,3-1,4 mil de etnici maghiari + cateva zeci de mii bune de ucraineni si bulgari.
pai de aia s or fi oprit la unguri conducatorii: pe ashtia nu le da nimeni bani;da ii ruminizam noi
Corect.
Visul de veacuri al omogenitatii rasiale ar deveni atunci o realitate in Rumania, cum va palce sa numiti tara fara urma de ironie.
Va intreb, totusi, pe tigani – dupa unele statistici, desigur, neoficiale, mult peste numarul ungurilor- cu cine i-ati schimba?
Nu cred ca India ar fi doritoare iar cu Madagascarul nu i-a mers nici lui Hitler.
@noba, pe tigani ii dam fara sa cerem nimic la schimb, ba mai punem si ceva pe langa, numai sa fie primit(i) :)
Hai lasa-te de ironii ca nu te pricepi
Deci tracii sunt rumani sau ce?
De ce nu vorbesti ceva in traca atunci?
Parca traci+romani=rumani => tracii neromanizati (inca, ca cei din Dobrogea) n-au nimic de a face cu rumanii (traci romanizati)
Dar stai putin! Grecii au grecizat traci cu mult inaintea romanilor (au existat familii mixte cu copiii grecizati=greci), inclusiv in Dobrogea, dar si in actuala Tracie greaca, si in actualele Tracii bulgara si turceasca, si in zona Varna din Moesia. Cine va face pe voi singurii urmasi legitimi ai tracilor????
Acum despre Dobrogea. La inceput a fost… (nu cuvantul ci) Moesia, dupa care a aparut subprovincia romana Scythia Minor, delimitata de restul Moesiei. Asta avea ca granita conventionala, nu naturala, linia Rasova-Kranevo (in Bg, „Ecrina”, „Ecrene”). Intrucat Scythia Minor e Dobrogea initiala, originara => e si Dobrogea „adevarata” => zona Ostrov din „Dobrogea” nu e chiar dobrogeana, ci moesian, propriu-moesiana (ce sa mai vorbim de Silistra, Tutrakan/”Turtucaia”). E adevarat ca uneori, mai ales in perioada otomana, Dobrogea era considerata ca incepand de la Silistra (inclusiv), uneori chiar si Tutrakan a fost considerat dobrogean, dar (alas!) asa a fost si Varna, ba chiar, ce sa vezi, fu si capitala a Dobrogei (principatul medieval Tara Kavarnei) care se intindea pana aproape de Burgas dar nu cuprindea si zona Tutrakan. E posibil ca Dobrogea sa aiba capitala in afara ei????? Poate doar „istoricii” rumani sa consimta la asa ceva. Ei si niste specialisti in outer-body experiences. Sau poate ca asta si sunt, „istoricii” rumani.
Dar sa revenim: daca rumanii sunt singurii urmasi ai tracilor => tot teritoriul trac ar trebui sa le apartina, Varna, Ruse, Istanbul, Plovdiv (Pulpudeva, in „rumaneste” „orasul lui Filip), Burgas – pamanturi rumanesti, la fel ca si Banatul sarbesc si zona orasului Pirot – Quiemdava – din Serbia. Dar daca rumanii sunt si urmasii romanilor, nu numai ai tracilor => Roma, Milano, Torino, Paris, Lisabona = pamanturi rumanesti.
Parvan a fost inexact cand a spus ca Dobrogea e cea mai veche tara rumaneasca, deoarece romanii au cucerit mai intai teritoriul de la vest/sud de Dobrogea (din actualele judete bulgare Ruse, Varna, Shumen si Razgrad), inainte de a ajunge in Dobrogea. Deci modestia „arheologului” Parvan nu e justificata, Ruse si/sau Varna sunt cele mai vechi pamanturi rumanesti!
Si albanezii ce sunt? Byzantion, Bizone – cetati de pe malul marii, de pe “buza” marii, cuvantul neromanic, neslav exista si acum in albaneza. Ilirii romanizati au dat dalmatii si limba dalmata iar limba dalmata avea f putine cuvinte in comun cu albaneza, spre deosebire de rumana, nici nu facea parte din uniunea lingvistica balcanica, ca rumana, albaneza, bulgara, armana, istrovlaha, meglenovlaha.
Domnule I.I.
Lectia Dumneavoastra de istorie este o epatare a unor cunostiinte care depasesc cu mult media. Desigur istoria popoarelor din zona este infestata de ideologii vechi de 200 de ani, legate de constituirea statelor nationale pe aceste meleaguri. Se poate afirma ca istoria stiintifica se poate scrie de acum incolo iar cei care invoca in continuare argumente istorice recurg la informatii puternic prejudiciate.
Numai ca, de o vreme, nu de mult, argumentul istoric nu mai este acceptat in raporturile care se stabilesc intre tari si popoare in UE. Noua organizare – departe de a fi perfecta – recurge la argumente de drept care vizeaza depasirea cadrului national in directia drepturilor umane generale.
Pana cand la argumente istorice se replica cu alte argumente istorice, cercul vicios al urii nascute in cele doua secole despre care pomeneam n-are cum sa se inchida.
Desigur, comunitatea maghiara din Romania / cea mai mare minoritate din UE/ este departe sa se simta in toate drepturile la care poate aspira. Dar situatia ei s-a imbunatatit mult fata de perioada interbelica sau cea din vremea comunismului.
Ar fi pacat ca acest trend pozitiv sa fie minat de revenirea la discursul absolut penibil si fara rost despre cine a fost primul aici sau acolo.
Puteti fi siguri ca nici unul dintre cei care pun acum problema asa!
Domnule @Noba spuneti ceva despre o lectie de istorie. Posibil sa fie. Dar autorul sau autorii comentariilor, deoarece sunt trei la numar, isi scriu, oare de ce, numele in trei feluri: romaneste (prima postare), cu nuanta albaneza (a doua postare) si greceste sau tangential si armaneste (a treia postare).
Domnilor @Iorgu, Jorgu, Yorgou. Atzi dori oare sa ne transmitati si altceva decat direct prin vorbe? Eu as dori sa spun ca nimeni nu mai poate descalci acum tot ce s-a intamplat in 2000 de ani asa ca argumentele istorice sunt binevenite pentru cultura personala a cititorului dar ineficiente sau mai actual zis neprofitabile pentru relatiile interstate. Iar in legatura cu Dobrogea as vrea sa spun ca existenta a doua trei colonii grecesti pentru o perioada scurta de timp nu inseamna ca Dobrogea a fost locuita de greci. Ca istoric sau arheolog, stiind istoria Dobrogei, atzi putea sa ne convingeti ca Dobrogea a fost locuita de turci, toate, dar absolut toate localitatile din Dobrogea, avand denumire anterioara turceasca. Ca sa va convingeti cautati un dobrogean care are peste 70 de ani si a locuit permanent in Dobrogea si vetzi vedea ca stie pozitionarea geografica a multor localitati dupa denumirea turceasca nu dupa cea romanesca. Chiar daca nimeriti un dobrogean cu radacini oltenesti de prin Radomiresti, ai carui inaintasi au primit pamant in sudul Dobrogei cu ocazia schimburilor de populatii dupa razboaiele balcanice.
Tema pentru acasa pentru pasionatii de „istoriografie” rumaneasca (alta decat cele de pana acum: lipsa culturii Dridu in Pannonia, interfluviul Dunare-Tisa-niciodata romanizat, mare parte din teritoriul de la est de Tisa – „Crisana maghiara”, dar si o mare parte din Crisana si Maramuresul romanesti -, desi acolo traiau „rumani”, Anonymus dixit):
De ce teritoriul Dridu ajunge abia in sec 8-9 in Bucovina (inclusiv cea de sud/rumaneasca)?
Abia atunci s-a incheiat romanizarea tracilor si au aparut „proto-rumanii”?????
Cum de au rezistat tracii asa de mult in Bucovina? Mai mult ca bessii?????
De ce cultura Ipotesti-Candesti-Ciurelu, premergatoare culturii Dridu in Tara Rumaneasca si Dobrogea are un areal mult mai mic la sudul Dunarii decat cultura Dridu, ea fiind prezenta numai in „Dobrogea” (inclusiv Cadrilaterul), nu insa si la sud/vest de linia de frontiera dintre Rumania si Bulgaria din 1913-1940 (au stiut „daco-romanii” sa nu cumva sa treaca dincolo de linia asta, ca sa nu fure pamanturi bulgare (!!!)). Cultura Dridu insa a ocupat cea mai mare parte a Moesiei, aproape pana la lantul Balcanilor care desparte Moesia de Tracia. Deci in plin apogeu al Primului Tarat Bulgar proto-rumanii „purtatori” ai culturii Dridu au reusit sa-si extinda arealul in dauna slavilor si proto-bulgarilor!!!
Deci avem asa: populatie romanizata la nord de linia lui Jirecek pana la Dunare, dupa care venira slavii si slavizara o mare parte din teritoriul asta, ramand doar „Dobrogea” cu populatie si romanizata, dupa care „proto-rumanii” re-romanizara o foarte mare parte din restul Moesiei, dupa care bulgarii slavi re-slavizara rumanii din teritoriul respectiv (+ pe proto-bulgarii turcici).
diferenta mare dintre cultura tumulilor carpatici si celelalte + diferentele mai mici dintre culturile Ipotesti, Hansca si Biharea.
Presupun ca aveti dreptate!
Si totusi, ce legatura au cele de mai sus cu pretentiile de autonomie ale maghiarilor din HarCov?
Cu UDMR au votat 350 000 de maghiari, cam 35% din maghiarii cu drept de vot..restul, majoritatea de 75%, nu ii intereseaza programele UDMR ?
O analiza foarte utila si detaliata, care trateaza obiectiv subiectul. De apreciat. M-as bucura sa citesc si comentarii de acest tip.
Da, analiza exista numai ca este completata de avertismente voalate la adresa clasei politice.
Ei bine, eu unul m-am cam saturat de astfel de avertismente, ca si de rolul de rolul de „partid-balama” jucat de UDMR de-a lungul anilor.
Sa nu fiu inteles gresit: ca libertarian recunosc dreptul oricarei comunitati la secesiune (chiar si unilaterala), insa cu asumarea consecintelor aferente. Iar realitatea este clara:
– tinutul HarCov este lipsit de contact direct cu Ungaria, prin urmare ar fi in situatia actuala a Crimeei (vedeti dificultatile Rusiei de a asigura alimentarea cu energie, apa potabila si alte facilitati vitale);
– spre deosebire de Crimeea, HarCov nu ar putea prelua obiectivele industriale aflate pe teritoriul sau fara acordul Romaniei (si cu o compensatie completa);
– in fine, daca admitem paradigma separarii atunci chiar si etnicii maghiari ar trebui sa acorde posibilitatea de secesiune zonelor din HarCov locuite majoritar de romani.
Concluzie: sa se separe daca vor, dar stiu ca iernile sunt reci prin zona, deci prevad o prompta reintoarcere la patria-muma (adica Romania) dupa primul Craciun petrecut fara gaze si electricitate!
N-ati sesizat superficialitatea provocatoare a interventiei la care ati replicat. Sunt doua aprecieri: una care valorizeaza „analiza” si alta care minimalizeaza interventiile. Fara argumente. Doar asa, ca asa i se pare lui ELN.
In ceea ce priveste problema autonomiei HarCov, preluati idei propagandistice de ambele parti. Practic, nu se pune si nici nu se poate pune seccesiunea de Romania. Secuii au avut un rol important in viata romaneasca dintotdeauna: amintesc aici doar mesterii in lemn care au lucrat la constructia Bucurestilor sau la fetele in casa a „domnilor” din Bucurestiul clasic. Asta ca sa nu pomenesc de unitatile de secui care erau prezente in majoritatea ostilor domnesti din Muntenia.
Ei nu vor sa rupa aceste legaturi organice si traditionale, vor sa le puna intr-un context nou. Avand in vedere evolutiile din ultima vreme in Europa, nu cer nimic deplasat doar garantii administrative ca isi pot pastra identitatea intr-o Romanie unde sunt considerati cetateni cu nevoi care necesita discriminare pozitiva si nu supusi.
Faptul ca UDMR nu stie sa sustina aceasta revendicare in mod inteligent este problema cea mare a acestei formatiuni de la inceput si pana astazi.
Pe partea romaneasca, aceeasi obtuzitate: cultivarea anosta a unui discurs nationalist indreptat impotriva unui iredentism de nuanta interbelica care nu mai exista decat la unii extremisti care incearca sa compenseze lipsa lor de greutate prin gesticulatie si vocalize demasurate.
Daca nu ma insel, cele doua judete doresc „autonomie administrativa”. Din cate stiu, aceasta implica infiintarea si functionarea unor institutii regionale si locale diferite de cele din restul teritoriului, cu alte reguli de gestionare a resurselor si o alta legislatie (cel putin la nivel regional/local).
Problema principala a UDMR este acea ca nu a reusit sa explice clar care ar fi limitele acestei regionalizari: se mai aplica legislatia romana (codul penal si cel civil) sau litigiile se transeaza conform altor coduri de procedura? Mai este recunoscuta autoritatea ICCJ? Se garanteaza drepturile comunitatii romane din zona (inclusiv folosirea limbii romane in relatiile cu autoritatile publice)? Si altele, desigur…
Si acum, o intrebare – recunosc, trebuie sa va eliberati de preconceptii inainte de a-mi raspunde – de ce am accepta doar autonomia pe baze etnice, si nu pe alte criterii de diferentiere? De exemplu, sunt convins ca Ilfovul ar avea interes sa devina autonom, cu propriul sistem de taxe si impozite. Sau faptul ca locuitorii din Corbeanca si Snagov vorbesc aceeasi limba cu cei din Ferentari ii condamna sa se supuna aceleiasi jurisdictii?
Stiu ca intrebarea mea pare socanta, dar va asigur ca nu este retorica: „Johnny” (sic), posesor de vile, terenuri si paduri din Snagov are mai multe in comun cu „Istvan”, posesor de vile, terenuri si paduri din Miercurea Ciuc decat cu Gogu din Ferentari! Si-atunci?
Recunosc, de ce sa nu recunosc, cu totii ar trebui sa ne eliberam de anumite preconceptii.
In ceea ce ma priveste nu am nicio problema cu autonomia pe diferite criterii. Numai ca cea care tine de individualitatea etnico-culturala a unei comunitati istorice ce traieste de secole intr-un grup compact reprezinta toate dimensiunile care reclama autonomie.
Exista diferente si intre alte grupuri de populatii din Romania dar nu atat de clare ca intre secui si restul.
Autonomia, inca odata: nu inseamna seccesiune si nu inseamna stat in stat. Intr-o prima faza inseamna descentralizare, o masura de dorit la nivelul tuturor unitatilor administrative romanesti. De fapt inseamna un transfer de autoritate de la centru la local. Dar nu inseamna schimbarea legilor esentiale iar temerea ca romanii n-ar putea vorbi limba lor in Secuime ar fi hilara daca n-ar fi rezultatul trist al unei propagande iresponsabile gen PUNR si PRM.
domnule iosif; dumneata vrei sa le tai deja gazele si electricitatea numai ptr ca ei vor sa shi pastreze cultura ?
va citeam pe subiecte ce trateaza comunismul,iar aci vad ca va aratatzi masura
comunistii le au facut o shosea betonata din brasov in secuime,cind in toata romanica asfaltul era plin de gropi.au trimis acolo organili competente de etnie rumina,cei mai mindri dintre rumini, sa aiba grija de ei.
Transilvania au purificat o etnic; in 80 ani au eliminat o comunitate de 1 milion de germani ce erau atestatzi 800 ani aci.amu urmeaza ultimii care va impiedica sa fitzi unitari.
@Dusu:
Fabulati si denigrati.
Romanii nu au alungat pe nimeni. Din contra, ei au fost cei oprimati, asimilati – ultima situatie evidenta in Arcul intracarpatic.
Sasii au venit cind au voit si au plecat cind au voit. Nu este cazul a li se plinge de mila nici ridica osanale. E drept ca ei nu au manifestat sovinismul maghiarilor, cel putin nu in perioada recenta.
In alta ordine de idei, pledoria lui Jorgu Jorgulesku (si alte pseudonime similare) nu este clar ce vizeaza. Daca ar fi onesta, cel putin nu ar utiliza insistent forma ‘ruman’, care este demult iesita din uz.
Si cine ii impiedica sa isi pastreze cultura? Problema nu este una culturala ci administrativa: daca doresti autonomie teritoriala este normal sa fii autonom pana la capat, adica inclusiv sa renunti la fondurile obtinute prin redistributia bugetului de stat.
Nu poti sa fii „autonom” la impartirea problemelor dar „integrat” la impartirea beneficiilor: pur si simplu nu este corect!
O „analiză” halucinantă, arogantă şi cu un puternic damf de superioritate. „Îmbunătățirea substanțială a relației UDMR-lui cu FIDESZ” – serios, domnule Asztalos? Asa, brusc? O vizită a lui Orban la Satu Mare şi gata, s-a îmbunătăţit? Substanţial?? Vai de capul vostru.
Iar numele viceprim-ministrului ungar nu se scrie Semlyen.