vineri, martie 29, 2024

Ultimele rezultate provizorii ale recensământului. Nivelul de educație al populației

La 31 ianuarie Institutul Național de Statistică a publicat seria a doua și ultima de rezultate provizorii ale recensământului de la 1 decembrie 2021. Datele sunt publicate pe județe, ceea ce mărește aria geografică și posibilitățile de analiză a schimbărilor survenite între cele două recensăminte. Trei dintre caracteristici vor fi tratate la nivel de județe în trei articole săptămânale: nivelul de educație, starea civilă și structura etnică. Acest prim articol este dedicat nivelului de educație.

              Informațiile asupra educației populației publicate la 31 ianuarie de Institutul Național de Statistică se referă  la câteva caracteristici la nivel de județe și regiuni de dezvoltare:

  • populația rezidentă după cel mai înalt nivel de educație absolvit
  • populația rezidentă după etnie și nivelul de educație absolvit
  • populația rezidentă de 2 ani și peste după nivelul de educație urmat și
  • populația rezidentă de 2 ani și peste care urmează cursurile unei instituții de învățământ după etnie și nivelul de educație urmat.

Din păcate, în nici unul dintre table aceste caracteristici ale educație nu sunt și pe grupe cincinale de vârstă, ceea ce reduce considerabil dimensiunea cunoașterii și comparabilitatea în profil teritorial.  

Sunt folosite în clasificare trei niveluri de educație, ceea ce regăsim și în practica internațională:  Ridicat, Mediu și Scăzut.  Învățământul superior este primul nivel, la cel de al doilea sunt incluse nivelul postliceal și de maiștri, liceal sau profesional  de ucenici iar la nivelul Scăzut sunt incluse  nivelul gimnazial, primar, preșcolar și fără școală absolvită. În județele care au o proporție mai mare a populației  tinere (0-19 ani) și  absolvenții de învățământ liceal ori gimnazial vor avea proporții mai mari. Rezultatele publicate în prima serie de rezultate provizorii la 31 decembrie 2022 s-au referit numai la întreaga populație a țării, fără acoperire teritorială. Avem acum date la nivel de județe și ele ne ajută să înțelegem mai bine realitățile din țară aflate în spatele valorilor medii la nivel național dar cu avertismentul menționat al referinței la întreaga populație a județelor fără repartizare pe vârste.

              Domină ca proporție la nivel național populația cu nivel Mediu de educație  dar în apropiere se află populația cu nivel scăzut – 43,5 și 40,5 la sută.  Absolvenții de instituții de învățământ superior reprezintă 16 la sută.  Dominația nivelului Mediu se întâlnește în  25 de județe și în Capitală iar în unele dintre ele este considerabilă, în județe situate preponderent în sudul țării.  Există însă 16 județe în care proporția populației cu nivel Scăzut de educație o depășește pe cea având nivel Mediu. Și ele se află preponderent în regiunile de dezvoltare Nord-Est și în cele din sud. Legătura dintre nivelul de dezvoltare economică, socială și culturală  și proporțiile populației cu Nivel mediu și Scăzut de educație este evidentă. Intervine însă și migrația internă cu schimbare de domiciliu și reședință, mai importantă la populația cu nivel Ridicat și, posibil, chiar Mediu, migrație  favorabilă  județelor mai dezvoltate și în mare măsură Capitalei. Peste toate, migrația externă a contribuit și ea la proporțiile mari ale populației cu nivel Mediu și Scăzut din toate județele prin emigrarea celor cu studii superioare mai ales în ultimii 10 ani, după epuizarea imenselor valuri de emigranți din anii 1990 și 2000-2010, intrarea României în Uniunea Europeană în anul 2007 și anii ce au urmat marcând vârful fluxurilor.  Fiind vorba de rezultate ale recensământului, cu  o masă imensă de date, nu vor fi utilizate tabele, inconfortabile pentru cititor, și va fi folosită formula grafică a datelor.

   

              În figura 1 este prezentată proporția populației cu nivel de educație Ridicat (studii superioare) în populația rezidentă a județelor. Capitala îndeosebi și județele mai dezvoltate, având centre universitare de prestigiu, rețele de instituții de cercetare și medicale domină clasamentul, în pozițiile cele mai nefavorabile aflându-se județele din regiunea Nord-Est și din cele trei regiuni  din sudul tarii.  Privind județele cu proporții între 12 și 16 la sută din treimea centrală a figurii o observație ar putea fi utilă înțelegerii pozițiilor. Se află printre ele județe care aveau înainte de anul 1990 timp de mai multe decenii un grad ridicat de industrializare (în imensele combinate și platforme de siderurgie, metalurgie, construcții de mașini, petrochimie, în mari șantiere navale, în minerit ș. a.)  și o importantă forță de muncă cu studii superioare. A ieșit  de-a lungul deceniilor din populația activă economic prin pensionare și fac parte din populația rezidentă cu studii superioare. Este cazul județelor  Brăila, Caraș-Severin,  Galați, Hunedoara, Maramureș, Prahova. Industriile respective au căzut după anul 1989 în cea mai mare parte și noile industrii sunt preponderent situate în regiunea economică București-Ilfov și în cele trei regiuni din Transilvania. Particularitățile nivelului de educație la bărbați și la femei în profil teritorial sunt însemnate, nu  vor dezvoltate în articol, oferind însă cititorului informații asupra proporției populației cu studii superioare în  figura din Anexă.  

Dacă ne referim  la clasamentul după proporția populației cu nivel Scăzut de educație, în figura 2,  găsim o paralelă cu partea inferioară a clasamentului din figura 1, predominând în partea superioară cu proporții de 45-52 la sută  județele din regiunea Nod-Est și din cele trei regiuni din sudul țării. Doar județele Covasna,   Bistrița-Năsăud și Satu Mare se află în Transilvania. În partea inferioară a clasamentului găsim județele cu proporții mai mari la nivelul Ridicat dar și la cel Mediu (Gorj, Olt, Vâlcea, Hunedoara). Nu trebuie omis faptul că proporții mai mari la nivelul Mediu  pot proveni din diferențe în structura pe vârste a populației tinere.

Surprinde plasarea județelor Covasna și Harghita în partea inferioară a clasamentului la nivelul de educație Ridicat, și la bărbați și la Femei, și în partea superioară la nivelul Scăzut în cazul județului Covasna, după importanta asistență primită de la guvernul maghiar și în domeniul educației. Posibil, unii dintre tinerii care au urmat și urmează  studii superioare în Ungaria preferă, într-o anumită măsură, să se stabilească în țara vecină la terminarea studiilor ori în alte țări.  

              Proporția populației  având nivel Ridicat (superior) de educație se poate determina și în raport cu populația în vârstă de 25 ani peste, o populație mai reprezentativă.   Valorile sunt în mod firesc mai mari la această populație (figurile 3 și 4). Se pot observa și schimbări în  ierarhia județelor în raport cu figura 1, originea fiind în proporția  variabilă a populației în vârstă de 0-24 ani, dependentă în principal de nivelul natalității din ultimii 25 de ani  (1996-2021), proporție care modifică automat dimensiunea/proporția  populației în vârstă de 25 ani și peste. De pildă, schimbarea pozițiilor județelor Constanța și Iași provine din nivelul moderat mai ridicat în ultimii 20 ani al natalității în județul Iași. Populația de 25 ani și peste  are în felul acesta în anul 2021 în județul Iași o proporție comparativ mai mică decât în județul Constanța și poziția județului a urcat în figura 4. În cazul județului Constanța, relația a fost diferită: proporția populației de 25 ani și peste a urcat moderat în timp prin  scăderea proporției la vârstele 0-24 ani datorită  natalității mai  mici din ultimii 25 de ani. Și alte schimbări pot fi observate prin același mecanism. La modul general însă, marile ierarhii se mențin. Datele finale ale recensământului ventilate pe vârste, sexe și medii la nivel de județe, combinate cu indicatori ai forței de muncă,  vor permite desprinderea mai multor elemente explicative ale diferențelor teritoriale în nivelul educației.

              La nivelul celor 41 de județe și al Municipiului București există situații foarte diferite în nivelul de educație și sintezele la acest nivel au limite. Folosirea decupajului teritorial regional oferă informații cu mai multă relevanță și hărțile A și B oferă acest cadru. La nivel Ridicat de educație Regiunea 8.București-Ilfov și regiunile 5.Vest (cu Timișoara( și 6.Nord-Vest (cu Cluj-Napoca) se detașează. Regiunea 7.Centru, cu  o proporție mai mică a populației cu studii superioare, le urmează. Regiunile din sud și, îndeosebi, regiunea 1.Nord-Est au pozițiile cele mai nefavorabile. Desenul din harta A are corespondență firească în pozițiile regiunilor la nivelul Scăzut de educație, cu regiunile 1.Nord-Est și 2.Sud-Est în poziții inferioare. Plasarea regiunii 4.Sud-Vest Oltenia în aceeași grupă cu regiunea 5.Vest provine din nivelul Mediu mai ridicat în prima. O situație identică motivează poziția regiunii 3.Sud-Muntenia alături de regiunile 6.Nord-Vest  și 7.Centru.

Decalajele din cele două hărți sunt componente ale decalajului general de dezvoltare economică, socială și culturală, cu dimensiuni istorice, decalaje care se vor accentua în viitor fără conturarea unor politici autentice și realiste de reducere a decalajelor. Felul cum se aplică și se vor aplica măsurile din PNRR  ne vor arăta .

Având aceste date de recensământ asupra educației populației  în anul 2021 un demers firesc ar fi compararea lor cu datele similare din alte populații europene, folosindu-se Clasificarea  Internațională Standard a Educației 2011 (UNESCO). Din păcate, datele existente în baza Eurostat se referă la recensămintele din Runda 2001 (poziția României la nivelul Ridicat (superior) fiind descurajantă). Rămâne soluția datelor din Anchetele anuale asupra Forței de muncă efectuate în țările Uniunii Europene, anchete standardizate și efectuate pe eșantioane mari de populație. Ancheta pe anul 2021 a fost efectuată în România în 28512 de locuințe/trimestru cu toate gospodăriile care le compun, reprezentativitatea fiind asigurată la nivel național și regional  și se referă la structura gospodăriilor și la distribuția populației pe medii, sexe și grupe de vârstă. Unde se află țara noastră în context european ca nivel al educației?   În datele publicate de Eurostat găsim proporția populației având nivel Ridicat(superior) de educație în populația în vârstă de 25-74, prezentată în figura 5.  Datele provin din menționatele anchete asupra forței de muncă.  Cu o proporție de aproape 17 la sută  România ocupă ultima poziție, departe de  nivelul mediu din UE-27 de 31 la sută. Surprinzătoare apar pozițiile Germaniei, Portugaliei și Italiei. Țările ex-comuniste domină grupul țărilor cu valori inferioare mediei UE, excepțiile fiind Statele Baltice și Slovenia. Din aceleași anchete proporția populației cu nivel Ridicat în populația învârstă de 20-24 ani este de 8 la sută în țara noastră și aproape 19 la sută  este media UE-27 iar la grupa 25-34 ani cele două proporții sunt de 24 și 42 la sută.

              Gruparea țărilor ex-comuniste, cu excepția deja menționată a Statelor Baltice și Sloveniei, în partea inferioară a clasamentului ridică și ea  semne de întrebare: este expresia unor decalaje de ordin istoric în dezvoltarea generală a acestor țări din Europa Centrală și de Est , poartă o anumită amprentă a regimurilor comuniste și a unei emigrații masive?   

Întrebările rămân asupra poziției României. De ce suntem atât de săraci în locuitori cu studii superioare? Unde am fi fără contribuția fabricilor de diplome? Datele de la recensăminte arată o creștere a populației cu studii superioare de 0,5 milioane între anii 1992 și 2002,  de 1,7 milioane (!?) între anii 2002 și 2011 și de 0,5 milioane între anii 2011-2021. Să fie migrația externă factor major al situației? Polonia are în figura 5 o proporție consistent mai ridicată în raport cu România a populației cu studii superioare. Or, se știe că emigrația poloneză a fost și ea enormă. Să fi fost compusă esențial din bine cunoscuții  Polish plumbers și diferită structural în România?

R e f e r i n ț e 

Institutul Național de Statistică. 2023. Comunicat de presă. Recensământul Populației și al Locuințelor

– runda 2021 – date provizorii în profil teritorial (https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/rpl2021_date_provizorii_profil_teritorial_ian_2023.pdf).

Institutul Național de Statistică. Volume cu rezultate ale recensămintelor din anii 1992, 2002, 2011 și 2021.

 Eurostat. 2023. Population aged 25-34 ani with tertiary educational attainment

(ISCE 5-8, 2001(https://ec.europa.eu/eurostat/statistics).

Eurostat. 2023.Distribution of the popualtion aged 25-74 years by educational attainment

 level, 2021 (https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:

Eurostat. 2023. Population by educational attainment level, sex and age

(https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/EDAT_LFS_9903__custom_4836472/default/table?lang=en).

Eurostat. 2023. Population by educational attainment level, sex and age (%) – main indicators

(https://data.europa.eu/data/datasets/ha5usystafaaazvtpow?locale=en)

(https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/product/page/edat_lfse_03).

ANEXĂ

Distribuie acest articol

32 COMENTARII

  1. O analiza demografica foarte buna. Datele statistice ne arata ca in 30 de ani, toate guvernele si ministrii educatiei nu au facut nimic ca sa reduca aceste diferente judetene. Toti ministrii nu au facut in lege decat ajustari minore pe grupuri de interese. Iar „Romania educata” un simplu slogan fara a duce la rezultate concrete. Ar fi de mare interes si o comparatie cu datele statistice de la recensamantul din 2011. Cred ca am involuat mult pe domeniul invatamantului.

  2. Aceste statistici nu relevă nivelul de educație. Sunt statistici care arată nivelul de școlarizare al populației. Câți au absolvit universități, licee sau doar școala generală. Doar cine nu vrea nu are diplomă de universitate.
    Nivelul de educație se reflectă în ce știi să faci cu ce ai învățat, in respectarea legilor, in lipsa infracționalității, in curățenia publică, in nivelul de ocupare a locurilor de muncă, in respectarea mediului (chiar în problema colectării selective a deșeurilor), in dezvoltarea locală, in asigurarea asistenței sociale persoanelor îndreptățite să o primească (nu pe baza de acte primite contra cost)..Și multe altele.
    Posibil ca tinerii din județele Covasna și Harghita să plece în Ungaria pt locuri de muncă, dar asta este urmarea faptului că se insistă în învățarea doar in limba maternă și atunci unde să găsești de lucru daca tu nu știi limba oficială a țării? Plus că local nu poți crea locuri de muncă doar pt absolvenții respectivi. Dacă ai nevoie doar de 10 medici nu poți susține clase de câte 20 absolvenți. E un fel de tăiat craca de sub picioare.

    • Foarte corect comentariul. Aceasta statistica nu releva nivelul de educatie scolara ci nivelul de scolarizare. Doua lucruri diametal opuse. Din pacate nevoia de autocritica prezenta in narativele care circula la nivelul societatii romanesti indeamna de obicei la aruncarea cu noroi in tot si in toate. In contrast, un observator atent va putea sa se descotoroseasca de astfel de idei contraproductive si sa observe esentele in detrimentul observatiilor la nivel de usa cortului. Totodata, folosite corect, astfel de statistici pot releva unde este nevoie ca autoritatile sa se implice mai mult si mai eficient in cresterea numarului de elevi care urmeaza studii medii si superioare astfel incat nivelul sa creasca. Dar atentie, scoala oriunde in lume este o masura prin care societatea acorda sau nu participantilor la sistemul de invatamant dreptul de a profesa la un anumit nivel sau intr-un anumit segment al fortei de munca cu conditia trecerii unui barem minim. Performanta inseamna cu totul altceva iar adevarata educatie porneste de la nivelul mediu de scolarizare prin valoarea adaugata realizata prin studiu individual si dorinta de cunoastere.

    • La Fac medicina din oras sunt mai mult de 1/3 studenti straini (Franta, Italia, Turcia, Maroc). Mai sunt si romani din alte judete.
      Majoritatea medicilor nu raman aici si permanent e deficit mare in cele 5 spitale.

    • Aveti dreptate. Totuși, sansele ca un om cu 15-16 ani de “educatie” sa fie mai civilizat decât a unuia cu 8-10 sau 12 clase sunt mai mari chiar si pentru faptul ca merge intr-un oraș universitar si poate măcar o data se intilneste cu o biblioteca, un spectacol de teatru, un festival, un concert. Ca sunt mulți absolvenți de facultate care sunt complet necivilizației și agramați e drept, dar cum o fi oare in fundul Văii?

    • Inainte de 1918 ne mândream cu românii ardeleni care nu se maghiarizau sau care refuzau sa vorbeasca limba maghiara, unii dintre ei cunoscând-o (la Procesul Memorandistilor, desi inculpatii etnici români stiau limba maghiara, ei au apelat la dreptul legal de a folosi româna cu traducatori numiti de tribunal).
      Acum dorim ca maghiarii din România sa se românizeze inclusiv prin urmarea cursurilor universitare in limba româna, lasandu-le dreptul de a vorbi maghiara „in bucatarie”.
      Pana la urma libertatile castigate dupa revolutia din 1989 au fost pentru toti locuitorii României, chiar daca ne convine sau nu faptul ca mai exista o minoritate maghiara la noi.

      Despre faptul (ipotetic) ca urmarea cursurilor universitare in maghiara poate duce la necunoasterea limbii române (si negasirea unor slujbe potrivite) tin sa subliniez ca mare parte din absolventii etnici români stapânesc destul de bine engleza si lucreaza in companii multinationale cu limba de comunicare (mai ales scrisa) engleza.
      Poate e surprinzator pentru unii, dar exista etnici români ardeleni care cunosc si vorbesc limba maghiara cu vecinii lor unguri. Sa nu mai vorbim de faptul ca exista casatorii mixte romano-maghiare.

      Pentru conformitate, sunt etnic român si am prieteni din mai multe etnii.

  3. „Domină ca proporție la nivel național populația cu nivel Mediu de educație… ” din toate graficele prezentate nu pot gasi un procentaj, sa fie similar ” …. dar în apropiere se află populația cu nivel scăzut – 43,5 și 40,5 la sută.” cu alte cuvinte undeva la ca. 45 % populatia cu nivel mediu de educatie ?
    Daca este asa, e rau, populatia cu pregatire medie este cea care sustine economia si arata ca sistemul educational are mari probleme la nivelul pregatirii profesionale.
    Pe undeva nu este de mirare, invatamantul profesional a fost facut praf si pulbere de decidentii politici iar redresearea a inceput mult prea tarziu, dupa ce mediul economic a tras alarma datorita lipsei de personal calificat acum el fiind nevoit sa importe forta de munca din Asia.
    Nici pana astazi decidentii n-au inteles importanta pregatirii profesionale medii a tinerilor astfel incat fiecare tanar sa poata invata o meserie. Se discuta in schimb mult prea multe despre sistemul universitar care isi are rolul dar in primul rand este nevoie de oameni calificati, este nevoie de personal corespunzator care sa poata fi in masura sa.i cailfice.
    Fara aceste masuri Romania nu va putea face nici o data nevoi de oameni calificati care sa execute muncile necesare unei dezvoltari industriale pe masura.

    • Pe vremuri, cand disciplina sociala era stricta (se zice) si toti copiii, normali, destepti sau prosti, erau obligati sa mearga la scoala (gratuit, adica pe cheltuiala statului) aveam analfabeti, unii batrani mosteniti din vechiul regim iar altii tineri din noul regim. Asa ca la toate Comisariatele militare judetene exista si cate un fiset cu fise ale recrutilor analfabeti, deci tineri sanatosi dar care nu trecusera pe la scoala. Evident ca toti acestia faceau armata la munca, ca necalificati, sau in unitati militare la gospodaria anexa, la un loc cu deficienti mintali, cu probleme psihice sau cu antecedente penale. Dar asta nu i-a impiedicat pe unii dintre ei sa ajunga ulterior milionari (poate in aceeasi proportie ca si in cazul tinerilor supradotati).

  4. Mda, cum spunea si autorul, nu putem cuantifica nici contributia „fabricilor de diplome” si, as adauga eu, nu cunoastem nici ponderea absolventilor de liceu cvasi-analfabeti (promovati pentru a mentine numarul de elevi/clase). Nu putem cuantifica, insa e clar ca, de fapt, stam mult mai rau decat ne arata recentul recensamant.
    Ar fi interesant de vazut cum sta Romania la capitolul posesori de titlu de doctor. S-ar putea sa stam foarte bine…

    • @dlDecebal – sa va raspund punctual:
      „…in Romania, intre 1900-1990, s-au acordat 1.500 de titluri de doctor in stiinte (deci in 90 de ani) , iar intre 1990-2022 (deci in doar 32 de ani) , s-au acordat peste 80.000 de titluri de doctor …”(citat Flavius Bunoiu),
      stam foarte bine !
      QED

      • Ce tot carcotezi? In loc sa te bucuri ca in ultimii 32 de ani, ne-am educat de 50 de ori (80.000 : 1.500) mai mult decat in secolul trecut! In loc sa te bucuri ca avem un doctor la 237 de locuitori. Daca tot cochetezi cu statisticile, ia fa o staistica sa vedem unde ne situam cu 1:237! Cred ca pe un loc fruntas (insfarsit o statisrica unde nu mai suntem pe ultimul loc, ca in toate celelalte). Spor la treaba!

    • Cati din posesorii de diplome (orice diploma) sunt cu adevarat, la nivelul certificat de diploma? Cancerul coruptiei din invatamint, anuleaza orice discutie pe tema.
      Pri aceaste statistici, vedem doar piata diplomelor. Nu si nivelul de pregatire al poporului.

    • Hai lasa ca nici la stat nu se invata mai bine ca la Spiru Haret – dovada ca MINIM jumatate din elita tarii a terminat Spiru Haret. E OK deoarece jumatate din angajatii la stat au terminat Spiru Haret, au devenit elita si au posturi bune.
      Ce rost e cu tinerii ce au studiat in vest?
      Am vazut cum au luat imprumuturi sa studieze la Oxford sau Heidelberg. Ce rost? In stainatate au mers prostii care nu se stiu descurca in Romania.
      Eu nu as lasa postul de la stat in Romania pe unul platit de 6 ori mai bine in vest. Am lucrat 12 ani strainatate si m-am convins. Cum am venit in Romania am cautat sa ma angajez la stat pe orice post.
      Plus ca in Romania poti avansa, azi muncitor, maine sef de echipa, director adjunct de sucursala, director de sucursala, membru in consiliul de administratie, director in consilul de directori, director general, subsecretar de stat, secretar de stat, consilier de ministru, loctiitor de ministru, ministru. Plus ca poti cumula functii – un coleg – nu ii dau numele, pe langa director de sucursala intr-un judet din N. Transilvaniei, este si membru in Consiliul de Administratie a Ecluzei Agigea si are si firma.
      In Vest poti sa fii doctor bun ca tot doctor ramai toata viata. Te lureaza aia ca nu ai timp sa mai conduci doua firme.
      Uite in Cluj – se poate vedea pe declaratia de avere a fiecaruia – medic la clinica de stat, profesor universitar si medic la propria lui clinica privata – 3 salarii barosane.
      De aceea zic ca in Vest numa ratatii ce nu se descurca in Romania merg. Stiu personal doctor in vest in afara de servici nu facea nimic altceva ca nu putea. Nu traia nu stiu cat de grozav – rata la case si la masina.
      Doctorii profesori universitatri medici la 2 clinici faceau in Romania triplu cat el in Vest – plus ca au sanse sa urce in ierarhie.
      Eu sa fiu tanar din nou nici nu as vrea sa aud de Vest. Direct la stat m-as angaja si pe post de paznic – daca esti de treba si cultivi relatii intreumane una doua urci – vezi cazul Florinel Dumitrescu din paznic a ajuns prefect si sunt destui. Ba mai mult as refuza cu obstinenta sa lucrez oriunde altundeva decat la stat, ca e pierdere de vreme.

      • In UK aceeasi medici trateaza bolnavii si in sistemul public si in cel privat.
        Medicii juniori de abia reusesc sa faca o cariera si sa fie platiti cat de cat decent dar cu multe garzi si cu un backlog ingrozitor (milioane de oameni!) din cauza pandemiei.
        Diferenta este la fel ca in Romania, in sistemul public repede si in cel privat cu atentie mare si politete.

    • Relatia e de proportionalitate inversa, se stie.
      In plus, fericirea e raportul dintre posibilitati si aspiratii. (Daca nema putirintza, mai taiati din aspiratii!)

      ps: Adevarul e ca numai prostii sint fericiti.

      • Pai nu ne dorim cu totii sa fim fericiti? Daca educatia ne impiedica, atunci la ce bun? Fericiti cei saraci cu duhul!?

    • @Neamtu tiganu: nu exista nici o legatura intre fericire si educatie: niste „prafuri de la mama-mare” te pot face foarte fericit/nefericit, indiferent de educatia avuta. Chestie de chimie fiziologica…

    • Prostia nu doare, prostia te ucide în timp ce zîmbești încîntat. Mă întreb însă dacă această încîntare înseamnă cu adevărat fericire. Pe de altă parte, puțini oameni cu mintea la ei ajung la nivelul de înțelepciune la care să își găsească fericirea. În fine, în chestionare, este imposibil să diferențiezi fericirea, de mulțumire sau de plăcere. De aceea nici nu găsesc relevante topurile fericirii pe care le fac diferite organizații.

  5. @dl.Ghetau,
    O analiza statistica utila pentru a intelege cine mai suntem, cam de pe unde am plecat si, poate poate sa intelegem incotro ne indreptam daca continuam pe acest drum….nu cred ca se vede si intelege de ce dezvoltarea este legata direct de educatie, nici macar uitindu-ne pe hartile prezentate de dvs..
    Altminteri, constat ca vom deveni din ce in ce mai mult un popor de stresati, „dïn Romania educata”, caci, asa cum spunea cineva (Einstein ?!): ” Principalul motiv al stresului este contactul zilnic cu idiotii”…
    …iar mai nou, d ‘aia utili…

  6. Intre 47,6% si 38% nu e o diferenta atat de are ca intre ~18% si 49%?!
    Adica, intre falsele studii superioare ale celor care paraziteaza cel ai sarac si inapoiat stat din Europa si studiile superioare adevarate ale irlandezilor e o diferenta mai mare decat intre regiunea de N-E si bucale1&2!

  7. ai carte, ai parte,
    sau: ferice de cei saraci cu duhu, pt ca ei au doar certitudini,
    ori: cu cat cunosti mai mult iti dai seama ca stii mai putin,

    existenta unui invatamant superior puternic este o premiza esentiala in devoltarea tarii,
    in opinia mea nepriceputa, studiul trebuia sa vada consecinta unui invatamant superior puternic spre exemplu in tarile scandinave (cu un procent ridicat de idu) sau tari care prin educatie superioara au progresat puternic (tigri asitici: Corea de Sud – una din tarile cu cel mai mare procent de populatie cu studii superioare, etc. China, etc.)
    https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_indicele_dezvolt%C4%83rii_umane

    intr-adevar singur invatamantu superior nu aduce progres,
    ci conteza cine face evaluarea si se ocupa de modalitatea de acordare a titlurilor academice,
    iar in universitatile si facultatile de profil tehnic este imperios necesara cercetarea avansata,
    fara cercetare avansata la facultatile tehnice e degeaba,
    pt. ca teoria ca teoria dar practica ne omoara,

    iar daca admiti ca pot fi cadre universitare persoane nepregatite si nepricepute, invatamnatu superior se poate indrepta intr-un tunel cu viitor nefericit,

    invatamantu superior, prin capacitatea de analiza si sinteza care ti-o creaza, iti permite sau ar trebui sa iti permita sa nu te increzi in manipulare ci sa faci o analiza corecta a situatie in care te afli, de unde vii, unde esti azi si unde ai putea ajunge maine,

    daca am inteles bine, se prea poate sa ma insel, in USA doar 3 % din facultăți pot acorda titlul de doctorat sau echivalent,
    la noi am avut ministri si doctorate obtinute cum le stim,
    stim ca infractori dovediti, in conditile in care stim cum functioneaza autoritatea judecatoreasca la noi, sunt sau au fost coordonatori de doctorate,
    sau autotritatile statului pun presiune impotriva celor care face publice plagiate, infractiuni sau alte fapte nelegale,

    ce credibilitate si viitor poti avea cand unii care au fost dovediti ca hoti se afla in fruntea tarii,
    ce credibilitate poate avea cel mai inalt for academic al patriei atunci cand conducatorul ei nu poate sa isi dea seama daca un prim ministru a copiat in teza de doctorat ci are nevoie de expertiza,
    iar un simplu invatator stie daca elevu a copiat, ori sefu academiei are nevoie de expertiza,

    problema este in familiile noastre,
    in reducerea aspiratiilor noastre,
    in impacarea cu o stare de lucruri proasta,
    in autosuficienta,

    pt ca tara nu e a noastra ci a urmasilor nostrii,

    iubesc tradarea dar urasc pe tradatori

  8. Poate ne prezentati totusi si numarul locurilor in invatamantul superior finantate sau subventionate de catre stat per Regiuni de Dezvoltare, la 100 de mii de locuitori.
    (ce sa vedem in cifrele prezentate declarativ de respectivii?)

    Avem nevoie sa intelegem CAUZA acelor diferente.
    Sa avem DOVADA, sa putem evalua ratiunea dupa care s-a ghidat cel mai sararac, inapoiat si antiromanesc stat din Europa cand a subfinantat deliberat pe unii si a suprafinantat continuu si dement pe altii.
    Caci nu poti sa te pretinzi stat european, democratic si civilizat facand asta!
    Numarul de plagiatori si diplomele false per UNIVERSITATI favorizate de catre acest stat corupt si captiv ar fi un indiciu, indubitabil, si ar certifica originile macro-problemei per REGIUNI DE DEZVOLTARE depopulate insa hiperreprezentate din toate punctele de vedere in ultimul imperiu-stat din Europa, alaturi de cel rus care se zbate momentan in ghiarele mortii – ambele la fel de satanice, false si neeuropene.
    (imperiul tziganilor dezrobiti de rusi, a corciturii srbobulgaresti ortofoxe si bozgorimii asemeni lor fara nume si fara nicio tzara)

  9. Poate ne prezentati totusi si numarul locurilor in invatamantul superior finantate sau subventionate de catre stat per Regiuni de Dezvoltare, la 100 de mii de locuitori.
    (ce sa vedem in cifrele prezentate? cati Declara ca ar avea studii superioare nedefinite clar?)

    Avem nevoie sa intelegem CAUZA acelor diferente.
    Sa avem DOVADA, sa putem evalua „ratiunea dupa care s-a ghidat cel mai sararac, inapoiat si antiromanesc stat din Europa cand a subfinantat deliberat pe unii si a suprafinantat continuu si dement pe altii.
    NU poti sa te pretinzi stat european, democratic si civilizat facand asta!
    Numarul de plagiatori si diplomele false per UNIVERSITATI favorizate de catre acest stat corupt si captiv ar fi un indiciu, indubitabil, si ar certifica originile macro-problemei per REGIUNI DE DEZVOLTARE depopulate insa hiperreprezentate din toate punctele de vedere in ultimul imperiu-stat din Europa alaturi de cel rus care se zbate momentan in ghiarele mortii.
    (NIMENI nu s-a sesizat, Nimeni cu a tras Semnalul de Alarma, deoarece instrumentele statistice sunt doar in bucale centralizate – cum nici macar pe aici, ori in particular, in forurile voastre interioare corupte, avand in vedere structura voastra u-mana „subdezvoltata”, de persoane cu nevoi speciale si evidente deficiente psi -, nu sunt raportate mai departe/ primitivii fac ca de obicei raportari false, fie si prin omisiuni Jmechere, deoarece primitivii, cu deficiente multiple si intelegere limitata, superioara ori ba, NU pot fi ca ceilalti europeni/ OAMENI oricat de CLARE ar fi normele si regulile, din cauza subdezvoltarii lor ca fiinte umane ratacite prin Europa.

  10. Economiile la Edu-Cultură, evitându-se luminarea adulților care votează, se vor adânci. Azi, presa nu acordă nicio atenție fenomenului cultural internațional timișorean de după neprimirea în Schengen, boicot explicabil, e acolo un primar USR. Însă TVR trebuia să dezvolte un canal didactic, iară nu sport și folclor, pentru care avem în exces televiziuni private.

  11. Televiziunile sunt pentru a manipula oamenii care cred in tot ce se spune. Lipsesc emisiunile de informare corecta, dezbateriile pe probleme economice si sociale actuale. Avem prea multe canale religioase, mai ales adventiste, penticostale, ec. altele de umplutura. Sunt invitati doar o mana de politicieni, unii directori de firme, avocati care se plimba de la o tv.la alta. Nu sunt invitati, cercetatori, specialisti, experti.etc. Prea multe reclame la medicamente si produse proaste. In alte tari nu exista asa ceva.

  12. „Ultimele rezultate provizorii ale recensământului. Nivelul de educație al populației”
    Rezultate provizorii. Ok.

    La rezultatele finale o sa avem si o defalcare la studii superioare intre stiintele exacte si economie si umaniste si politice si/sau sociale?

    Exista o alta defalcare intre universitati de stat si private?

    Ministerele nu publica datele astea intr-o forma sau alta?

  13. Din partea autorului articolului
    1. Multumesc cititorilor care au trimis comentarii asupra problemelor tratate in articol.
    2. Articolul si-a propus numai abordarea nivelului de educatie prin prisma datelor de recensământ. Ele se refera la intreaga populatie a tarii, in marea ei majoritate ne mai fiind populație școlară. Datele sunt de stoc, nu de fluxuri școlare anuale cum sunt preponderent cele ale Ministerului Educației. Adăugarea in articol a unor date din a doua categorie nu ar fi adus un plus de cunoastere la primele date.
    3. Lui Durak 19/02/2023 At 21:37 . Interesul dumneavoastra este firesc si veti gasi iinformatiile de care aveti nevoie, asa cum apar ele la recensamantul din anul 2011 si cum vor aparea si in rezultatele finale ale recensamantului 2021, in fisierul PDF care urmeaza.
    https://www.contributors.ro/wp-content/uploads/2023/02/PDF.pdf

  14. Si un chior sau un nimeni , poate vedea legătura dintre scoala, educatie , dezvoltare si rezultat- bunăstare.
    Unii mai atenți pot observa și modul cum s-a votat in ultimii 30 si ceva de ani.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vasile Ghetau
Vasile Ghetau
Prof. univ. dr. – Diplomă de Excelență, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială Universitatea din București Din activitatea profesională: -Director al Direcției Statisticii Populației, Institutul Național de Statistică. -Director general al Direcției generale pentru Recensământul Populației și al Locuințelor din luna ianuarie 1992, Institutul Național de Statistică. -Titular al cursului de Demografie (1992-2010), Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București. -Director al Centrului de Cercetări Demografice "Vladimir Trebici", Academia Română. - Autor a peste 300 de studii și articole cu tematică demografică, publicate în țară și străinătate. - Lucrări reprezentative: - Autor si Coordonator, Demografia României, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 9, 2018. - Capitolul 1. “Populația și evoluțiile demografice” în: Economia României după Marea Unire, vol. II –Economia sectorială, coordonatori Aurel Iancu-coordonator principal, George Georgescu, Victor Axenciuc, Florin-Marius Pavelescu, Constantin Ciutacu, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 16, 2018, pp. 1-42. - Drama noastră demografică, Editura Compania, 2013. - Declinul demografic și viitorul populației României, editura ALPHA MDN, 2007. - Anul 2050: va ajunge populația României la mai puțin de 16 milioane de locuitori?, editura ALPHA MDN, 2004. - Misiuni de consultanță în domeniul populației sub egida ONU, Consiliului Europei și Comisiei Europene. - Membru ales al: - International Union for the Scientific Study of Population (IUSSP) (din anul 1974) - European Association for Population Study (EAPS)(din anul 2002) - Population Association of America (PAA) (din anul 2007) - British Society for Population Study (BSPS) (din anul 2001) - Association Internationale des Démographes de Langue Française (AIDELF) (din anul 1977, membru fondator).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro