O structură afectată de neînregistrare • Geografia etniilor • Declinul 2011-2021• Câteva aprecieri finale
- O structură afectată de neînregistrare
Articolul este al treilea și ultimul din cele dedicate prezentării structurilor populației după o caracteristică educațională, Nivelul absolvit de educație, o caracteristică demografică, Starea civilă și o caracteristică etno-culturală, Etnia. Prezentările au urmărit diferențierile teritoriale, pe județe, folosind datele din seria a doua și ultima a rezultatelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică la 31 ianuarie.
Cunoașterea structurii populației rezidente după Etnie nu poate fi aprofundată și are relevanță afectată de imensul număr al locuitorilor la care apartenența etnică nu este cunoscută – 2,5 milioane, însemnând nu mai puțin de 13 la sută din populația țării. În articolul publicat la 13 ianuarie arătam că neincluderea în chestionarul de recensământ a opțiunii Nedeclarată la Etnie și Limbă maternă a fost o decizie a Departamentului pentru Relații Interetnice (potrivit LEGII nr. 178 din 18 august 2020). Acest organism guvernamental are obligația față de cele 1,6 milioane de locuitori recenzați dar cărora li s-a interzis dreptul de a nu-și declara Etnia și Limba maternă să motiveze absența opțiunii Nedeclarată în chestionarul de recensământ, în spiritul transparenței în actul de guvernare. Era de așteptat ca numărul peroanelor care nu doreau să-și declare Etnia, Limba maternă și Religia să fie în ascensiune la recensământul din anul 2021, într-o societate profund divizată, cu partide politice pe criterii etnice, cu o presă în care frecvent lipsește simțul măsurii și echilibrului, într-o Europă în care răbufniri etnice există încă și într-o lume în care teoriile conspiraționiste au explodat în timpul Pandemiei Covid-19. Trăim într-o societate în care nu cunoaștem numărul celor care nu și-au declarat Etnia, Limba maternă și Religia la un recensământ național efectuat în anul 2022. Și este al doilea recensământ consecutiv la care nu cunoaștem aceste structuri atât de importante în viața societății.
- Geografia etniilor
Cu aceste semne de întrebare, schimbările survenite în structura populației după Etnie pot fi privite dintr-o dublă perspectivă: cea a întregii populații rezidente a țării și cea a populației la care se cunoaște Etnia (inclusiv populația având Altă Etnie). După primul criteriu Românii reprezintă 78 la sută din populația rezidentă (19053815 locuitori), Maghiarii – 5,3 iar Romii – 3 la sută. Celelalte etnii, la fel de importante și reprezentative pentru întreaga arhitectură etnică a populației țării, au proporții mai mici de 1 la sută. Este de admis că în cele 2,5 milioane de locuitori cu etnie necunoscută o proporție consistentă revine Românilor, dacă privim numărul și proporția mare a populației nerecenzate în Capitală și în unele județe având municipii cu populații mari și foarte mari. În raport numai cu populația de etnie cunoscută, cele trei etnii dețin proporțiile de 89 la sută, 6,1 și 3,4 la sută, proporții mai apropiate de cele reale în întreaga populație. Cele două tipuri de proporții pot acoperi nevoi ori exigențe diferite, în funcție de obiectivul abordărilor structurii etnice a populației.

Expresia grafică a numeroaselor date statistice este preferată, în locul unor tabele mari, chiar dacă ar putea aduce disconfort uneori. În figura 1 cititorului i se oferă o privire comparativă a răspândirii celor mai importante trei etnii pe județe. În cele mai multe județe (26) proporția Românilor depășește 80 la sută din populația rezidentă, atingând valorile cele mai ridicate – 89 la sută, într-un județ din capătul nord-estic al țării, Botoșani, și într-un județ din sud-vestul țării, în nordul Olteniei, Gorj. În Capitală, Românii reprezintă 73 la sută din populație. Valori mai mici de 50 la sută se află în trei județe – Mureș-49, Covasna-21 și Harghita-12 la sută. În cele din urmă două județe Maghiarii domină cu 80 și 67 la sută la sută din populație. Județele Mureș, Satu Mare, Bihor și Sălaj le urmează cu 32, 28, 20 și 19 la sută. Proporții mai mici de 1 la sută se înregistrează în cele mai multe dintre județele țării. Numărul romilor este subestimat în datele recensământului. Se pot invoca motivații, organizarea recenzării în localități/cartiere având comunități importante de romi, calitatea muncii recenzorilor, refuzul de a primi recenzorul, nedeclarare ori declarare a altei etnii, emigrare pe alte meleaguri europene. Romii reprezintă 9 la sută din populația județului Mureș, proporția cea mai ridicată. În mai mult de jumătate din județe proporția este mai mică de 3 la sută, în Capitală chiar sub 1 la sută.
Nu este lipsit de interes a vedea județele în care locuiește cea mai mare parte a altor etnii:
– Ucraineni (45,8 mii): Arad, Botoșani, Caraș-Severin, Maramureș, Satu Mare, Timiș, Suceava.
– Germani (22,9 mii): Arad, Brașov, Caraș-Severin, Satu Mare, Sibiu, Timiș.
– Turci (20,9 mii): Constanța, Tulcea, București, Ilfov.
– Ruși-Lipoveni (19,4 mii): Botoșani, Brăila, Constanța, Iași, Suceava, Tulcea, București.
– Tătari (18,2 mii): Constanța.
– Sârbi (12 mii): Caraș-Severin, Mehedinți, Timiș.
– Bulgari (6 mii): Dâmbovița, Timiș.
– Croați (4,8 mii): Caraș-Severin.
– Italieni (4 mii): Ilfov, București, Timiș, Brașov.
– Polonezi (2,1 mii): Suceava.
– Cehi (1,6 mii): Caraș-Severin, Mehedinți, Timiș.
– Armeni (1,2 mii): Constanța, București.
– Macedoneni (1,1 mii): Dolj, Timiș, București.
- Declinul 2011-2021
La un regres al populației rezidente depășind 1 milion de locuitori față de recensământul din anul 2011 era de așteptat ca regresul să se regăsească la toate etniile. Ipoteza se confirmă cu excepția Italienilor și la o scară mică a celor incluși la Altă Etnie (figura 2). Este de admis că în această din urmă grupă eterogenă o proporție considerabilă revine etnicilor din alte țări ale Uniunii Europene care și-au stabilit reședința în țara noastră după anul 1989 din variate rațiuni. Rămâne un semn de întrebare asupra etniei declarate de numeroșii moldoveni care au primit cetățenia română.
Scăderile sunt mari, chiar foarte mari la destule etnii. Surprinde dimensiunea regresului la etnia Turci, o populație cu natalitate mai ridicată. În numărul acestor etnici sunt incluși și cetățeni turci care și-au stabilit reședința în România după anul 1989 derulând afaceri, creșterea numărului acestora față de recensământul din anul 2011 fiind vizibilă statistic îndeosebi în Capitală și în județul Ilfov. Ea nu a putut însă compensa regresul considerabil din cele două județe care au fost istoric vorbind casa acestei minorități, județele Constanța (recul de 8200 persoane) și Tulcea (regres de 2400 persoane).
Fără alte date în acest stadiu al cunoașterii rezultatelor recensământului, îndeosebi cele asupra structurii pe vârste a etniilor și gradului de îmbătrânire a populației, asupra natalității pe etnii, fără date asupra migrației externe pe etnii, ca și fără cunoașterea structurii etnice a celor 2,5 milioane de locuitori fără Etnie cunoscută ori nedeclarată, identificarea factorilor cauzali și mecanismelor declinului diferențiat rămâne doar un deziderat.
Examinând schimbările survenite în mărimea populației județelor la cele trei etnii principale, cu acoperire în toate județele, față de recensământul anterior, în figura 3, scăderile domină net la toate cele trei etnii și îndeosebi la Români și Maghiari.

În județul Ilfov s-a înregistrat o spectaculoasă creștere a Românilor, de 26 la sută în numai 10 ani, continuând dezvoltări mai vechi și care probabil vor continua, expansiunea imobiliară în județ fiind în plină desfășurare iar populația Capitalei oferind un potențial considerabil de (doar) locuire în comunele și orașele din jur. O creștere minimă s-a înregistrat doar în județul Bistrița-Năsăud, de numai 308(!) locuitori de Etnie română. Capitala a pierdut aproape un sfert din populația rezidentă (23 la sută), urmând județele Caraș-Severin – cu 20, Mehedinți – 19, Teleorman, Hunedoara și Brăila – 18 la sută. În figura 3 poate fi evaluat întregul proces de scădere a locuitorilor Români în cei 10 ani.
În cazul Capitalei și al județului Ilfov o precizare se impune. Populația rezidentă a crescut cu aproape 40 la sută în județul Ilfov față de recensământul anterior. Explozia imobiliară, în proximitatea Capitalei, a însemnat și înseamnă locuirea în județ a unui număr foarte mare de bucureșteni, care însă nu și-au abandonat locuințele din București pentru a beneficia de avantajele locului de muncă, ale școlarizării, ale asistenței medicale, ale numeroaselor alte servicii și oportunități. Iată două cifre car pot avea semnificație majoră: față de recensământul din anul 2011 populația rezidentă din județul Ilfov a crescut cu 154 de mii locuitori iar populația Capitalei s-a redus cu 166 mii locuitori.
Și la Maghiari declinul este aproape general, inclusiv în județele cu reprezentare foarte importantă și importantă a etniei – Harghita, Covasna, Satu Mare, Mureș, Bihor, Sălaj. Regres de peste 50 la sută poate fi semnalat în 8 județe din sudul țării: Caraș-Severin, Dâmbovița, Prahova, Dolj, Argeș, Călărași (60 la sută), Vâlcea (62) și Mehedinți (65 la sută). Sunt evidențiate în grafic cele 5 județe în care numărul Maghiarilor a fost în progres (Ilfov, Neamț, Ialomița, Teleorman și Bacău), cu indicarea numărului de persoane la recensămintele din anii 2011 și 2021.
Scăderile predomină dar tabloul se diferențiază în bună măsură la Romi. Creșteri ale numărului au avut loc în nu mai puțin de 16 județe, răspândite în toate regiunile țării. Nu putem ști dacă aceste creșteri, unele spectaculoase, au origini în organizare mai eficientă a recenzării în unele județe și comunități, în contribuția organizațiilor politice și culturale ale minorității, interes mai mare al populației în recenzare. Se constată o creștere spectaculoasă de aproape 27 la sută a numărului de Romi în județul Brașov dar și valori de 15-19 la sută în județele Vâlcea, Mehedinți, Tulcea, Teleorman și Covasna. Scăderi spectaculoase au avut loc în Capitală-55 la sută și în județele Ilfov-41, Dâmbpvița-31, Sibiu-29, Hunedoara și Caraș-Severin -27 la sută. Și creșterile și scăderile au posibile origini în ipotezele deja menționate. Reține atenția reculul minor de la județul Mureș, recul care nu a afectat însă poziția de județ cu cea mai ridicată proporție a Romilor în populația rezidentă – 9 la sută.
- Câteva aprecieri finale
Cu acest articol se încheie seria celor 10 articole dedicate Recensământului 2021, din martie 2022 în martie 2023. Marea operațiune statistică națională avea o importanță de excepție în contextul transpunerii în viață a ambițioaselor proiecte de dezvoltare economică și socială a țării din Programul Național de Redresare și Reziliență. Rezultatele recensământului, îndeosebi cele finale așteptate în lunile care vin, cuprind informații esențiale asupra potențialului uman al țării la nivel de localități, județe, regiuni, întreaga țară și asupra condițiilor de locuit ale populației, componentă majoră a standardului de viață în România la acest început de deceniu. Rezultatele recensământului sunt oglindă fidelă a ceea ce are bun și mai puțin bun țara în cea mai importantă bogăție a ei – populația. Rămâne ca guvernanții, administrațiile locale și centrale să folosească rezultatele cu responsabilitate, viziune prospectivă pe care o reclamă PNRR și, mai ales, competență.
Recensământul 2021 devine istorie. A fost o operațiune dificilă, în context influențat de Pandemie, într-o societate divizată, cu violente și iresponsabile porniri anti-recensământ, populație dezorientă și potrivnică și ea în proporție semnificativă recensământului în Capitală și în marile orașe. Cele 8,9 milioane de locuitori care s-au autorecenzat au salvat însă efectuarea recensământului privit în ansamblul său.
Voi relua, în final, în formă modificată, concluzia dintr-un articol anterior: ținând cont de pericolele care îl pândeau și de mersul înregistrării cu recenzor în Capitală și în marile orașe, lucrul cel mai important la acest recensământ este că a avut loc. Nici un recensământ nu este perfect. Cel din anul 2031 ar trebui să fie mai bun, experiența autorecenzării, eliminarea neajunsurilor din platforma de înregistrare, noile tehnologii de culegere și transmitere a informațiilor și un nivel superior de competențe în folosirea instrumentelor de recenzare constituind premise pentru acest deziderat.
***
Declinul de 4,2 milioane de locuitori față de populația de la începutul anului 1990 a provenit în proporție de două treimi din migrație externă negativă și o treime din scădere naturală. Raportul este însă diferit, chiar opus, dacă ne limităm la declinul de peste 1 milion de locuitori dintre ultimele două recensăminte – două treimi prin scădere naturală a populației și o treime prin migrație externă negativă, această din urmă componentă purtând amprenta restricțiilor de circulație și închiderii frontierelor în cei doi ani de pandemie. Ceea ce se prefigurează pentru următorii 10 ani, până la următorul recensământ, este o continuare a migrației externe negative dar nestimulată de țările dezvoltate, economiile neieșind din starea apropiată de recesiune declanșată de Pandemie și întreținută de consecințele crizelor instalate în anul 2022 și de urmările războiul din Ucraina (imprevizibile în dezvoltări). Scăderea naturală se conturează a rămâne principala componentă a declinului populației până la recensământul din anul 2031 și datele de după Pandemie arată deteriorării ale natalității și mortalității populației. Cele mai importante dintre generoasele măsuri de redresare a natalității din Programul de guvernare al actualei coaliții rămân doar pe hârtie. Iar starea de sănătate a populației o vedem în numărul deceselor, în rata mortalității generale și în nivelul speranței de viață la naștere.
R e f e r i n ț e
Institutul Național de Statistică. 2023. Comunicat de presă. Recensământul Populației
și al Locuințelor – runda 2021 – date provizorii în profil teritorial (https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/rpl2021_date_provizorii_profil_teritorial_ian_2023.pdf).
Institutul Național de Statistică. Volume cu rezultate ale recensămintelor din anii 1992, 2002,
2011 și 2021.
Institutul Național de Statistică. Lucrarea anuală Evenimente demografice.
Institutul Național de Statistică. Baza de date TEMPO ONLINE.
Trist. Dacă se continuă în același sens vom dispărea ca popor și ca stat. Din fericire, situația este cam la fel în toată Europa.
O observație generală: familia și nașterea copiilor a devenit un lux pe care puțini și-l pot permite.
O cercetare atenta si explicita. Exista niste semne de intrebare privind ponderea rromilor in totalul populatiei, mai mare. De asemenea, alaturi de turci, exista si o minoritate chineza in Ilfov si Bucuresti. Maghiarii ar putea fi si sub 5% pentru ca in familiile mixte, toti membrii s-au declarat maghiari. Tendinta generala este de scadere ale minoritatilor traditionale, dar de crestere ale altora, compuse din cei veniti din Pakistan, Nepal. Bangladesh, India, Siria, etc. Istoricul Neagu Djuvara a afirmat ca in 50 de ani, Europa va fi dominata de populatii arabe si asiatice.
De ce nu exista si machidonii la etnii conlocuitoare? As zice ca sunt minim 100.000 imprastiati prin Constanta,Tulcea, Ialomita, Calarasi, Sibiu, Valcea si ceva prin Moldova. Iar romii sunt evident mult mai multi decat 570.000 . In 2031 probabil vor aparea zeci de mii de asiatici
Machidonii sunt aromani.
Machedonii , corct aromani sunt romanii mai vechi, asimilati pe buna dreptate etniei romane. Aromanii vorbesc un dialect adaptat arealului in care locuiesc si nu o limba straina, alta decat limba romana.
Totusi , o mai buna intelegere a analizei cu recensamintul ar fi trebuit ca textul de fata sa ne spuna care este numarul de barbati si femei raportat procentual la cele 2,5 milioane de cetateni ce nu au dorit sa isi declare etnia si care este motivatia celor care nu au vrut sa faca asta macar la nivelul, intelegerii celor care au mers din casa in casa spre a face inregistrarile respective,totul ar putea fi cunoscut .Dincolo de legea ce ne spune cu exactitate solutia recenzarii exista si alte necunoscute pe care cei indrituiti sa recenzeze le cunosc .Daca motivul noondeclararii etniei ar fi cunoscut (cred ca se stie si asta ) am intelege mai bine procentele exacte raportate la etinia fiecaruia .Fara a cunoste acest raport avem in fata doar o imagine deformata a procentelor ,asumate si aratate de recenzori ,pe categoriile etnice .Probabilitatea ca unii membri ai familiilor mixte sa fie majoritari in numarul de 2,5 milioane de cetateni declarati nonetnici este foarte mare .Legea fiind usor incompleta nu putem avea o imagine exacta a situatiei la zi .
Cred ca ar fi foarte util sa se prezinte statistic cati au cetatenie romana la nastere fata de cetatenie dobandita prin naturalizare.
De exemplu dupa ’90 erau multi kurzi care fugeau inca de atunci din Turcia.
Unii deschisesera brutarii cu paine f.f. buna.
Altii au ajuns mai bine cu afaceri bunicele.
La fel si cu albanezii care nu sunt inca in UE dar sunt in Nato.
Si nu numai cu cei kossovarezi.
Nu inteleg de ce intrebarea nu privea „nationalitatea sau etnia” acestia fiind termeni mai cunoscuti si acceptati de populatie. De exemplu in actele mele scrie „nationalitatea romana”.
Din toate analizele demografice post recenzare rezulta ca a fost facut pompieristic, cu date discutabile. Recent, pe linkul Ziarul financiar, Dragos Damian face o evaluare demografica mai atenta. Nimeni numai crede ca suntem 19,2 milioane de locuitori si deficitul demografic a crescut constant dupa anul 2000. Guvernarile, indiferent de partide nu au dorit reforme administrative, sociale, economice adevarate ci doar o mimare a lor. In viitorul apropiat nu vom fi mai mullt de 10 milioane de romani.
Adica populatia generala a scazut, procentele minoritatilor din populatie se pastreaza sau au scazut, dar in capul vostru numarul tiganilor a cunoscut o crestere spectaculoasa. Mda.
Ca e subestimat numarul lor, ca n-au putut recenzorii sa-si faca treaba, spre deosebire de alte recensaminte cind au putut, nu?
Absolventi de scoala romaneasca in actiune.
La cum se fac recensamintele populației în România toate comentariile astea sunt speculații. Cu excepția maghiarilor care sunt mai bine organizați, restul etniilor sunt cam asimilate de majoritate cel putin dpdv cultural și lingvistic.
Romii, de fapt țiganii pe românește, sunt clar etnia cea mai prolifica și care în ciuda creșterii conștiinței etnice doresc sa se integreze și chiar sa fie asimilați etniei majoritare, fenomen pozitiv pentru stat.
Viitorul acestei tari va fi legat de modul in care statul va crea posibilitatea unui trai decent pentru populație prin scăderea impozitării muncii și incurajarea inițiativelor locale de afaceri . De asemenea reindusteializarea și modernizarea tehnologica pot declanșa o repopulare a tuturor județelor tarii prin întoarcerea unor foști migranți dar și atragerea de alte persoane de a se stabili pe teritoriul tarii.
Fiecare al patrulea cetatean german are radacini in strainatate!
Lumea se amesteca!
Mai interesanta ar fi natalitatea diferitelor etnii, s-ar obtine o perspectiva!
Asta înseamnă și că vom avea mai puțini reprezentanți ai minorităților naționale în parlament. Nu se mai justifică un parlamentar, cu toate cheltuielile, pentru o mie de oameni.
NU am vazut recenzor la usa ! Asemenea , nu am auzit vreun vecin sa fi vazut vreunul ! Evident , NU m-am ,, autorecenzat ” – las’ sa munceasca cei responsabili cu asta . Concluzie : acest recensamant a fost un FIASCO ! O minciuna folositoare Administratiei , asta este o evidenta .
Cand peste tot vezi case , apartamente goale , in afara tarii sunt milioane de romani plecati , sate si comune rarefiate dramatic , tie , INS , iti ies 19. 000.000. de romanashi ! Mincinosilor !
Sau , fiica mea si sotul ei & 2 copii ai lor , emigrati de 10 ani peste Ocean – unde apar ? La populatie aflata in granitele tarii sau la cea traitoare in strainatate ? Sigur
apare in statistica celor aflati in tara – doar ultima lor adresa era la adresa noastra ! Este simplu sa faci recensamant din pix , din birou – nu te ninge , nu te ploua . Pristanda era mic copil fata de acest parazit gigantic , aparatul birocratic romanesc !
Deci , aparat parazit , ineficient si supradimensionat – Administratia Nationala , iti place sa te minti si sa ne minti – cand te vei trezi , sigur va fi prea tarziu !
Administratie Nationala , Iti transmit dispret si greata din B, S1 , Cartier Aviatiei .
Intr-adevar, pentru cei ce nu se descurca pe internet, trebuia sa se aloce recenzor. Bineinteles, daca exista dorinta de a participa la recensamant.
Nu stiti nimic. Dar absolut nimic. Toate autoritatile sunt mincinoase.
Conform acestui recensamint sunt 19.053.815 locuitori.
Dar conform AEP, la 23 februarie 2023 sunt in liste 18.887.800, adica 99,12% din populatia Romaniei.
Adica de la 0 la 18 ani sunt 166.015 copii.
Deci minciuni sfruntate de la un cap la altul si rezultate de tot risul…
Recensamintul umflat serveste autoritatilor sa justifice tot soiul de fonduri ce ar putea fi accesate, raportul AEP umflat serveste politicului sa fie cit mai multi consilieri locali si judeteni, deputati, senatori dar si pentru a justifica marimea structurilor de forta…
Lucrurile sunt evident încâlcite.
Dar AEP numără și românii cu drept de vot care nu sunt țară de mult timp. Recensământul a considerat, chipurile, doar românii prezenți în țară fix la 1 decembrie 2021.
Pai daca e corect ce spuneti atunci minciuna e si mai uriasa, ca ar fi peste 23 de milioane sau mai mult. Adica mai multi ca in 89.
Rezultatele provizorii ale Recensamintului, ,dincolo de necunoscutele evidentiate in text si chiar de catre unii comentatori , ne arata un declin demografic , ce are doua componente distincte .Plecarea unui numar important de cetateni in Europa si ceea ce putem numi scaderea numarului nasterilor reprezinta declinul .Totusi trebuie aratat cu acest declin nu se regaseste in nici un fel in situatia administrativa a Romaniei , acolo unde nu s-au facut reforme in aceasta directie .Motivele ce contin si caractere politice sunt si ele stiute .Ne asteptam ca Guvernarea actuala sa purceada ,rapid ,la comasarea unor entitati administrative ce nu isi regasesc necesitatea si totodata sa faca modificari la nivel de legislatie Electorala oferind tinerilor de peste 16 ani accesul la forta votului si in acelasi timp sa modifice, substantial si legile ce ofera Partidelor procente foarte mici spre a intra in Parlament .Fara punerea in actualitate a acestor noi legi electorale , reformarea administrativa si reforma pensiilor, populatia nemultumita va reactiona negativ in alegerile din 2024. Este nevoie de crearea unor emotiii colective ce ar aduce la vot o majoritate solida de cetateni .In caz contrar numarul mic de votanti va aduce Romania intr-o situatie asimilata imposibilitatii de a fi guvernata . Partidele ce cistiga alegerile din 2024 trebuiesc responsabilizate si asta nu numai de decizia venita de la Bruxelles . Cetatenii trebuie sa devina o natiune .Este un moment prielnic prin care intrega natiune poate reseta politica la virf .
Ar fi interesant de stiut cati dintre cei 2,5 milioane de locuitori cu etnie necunoscută cunosc semnificatia exacta a cuvantului „etnie”.
Pana la urma, se pare ca avem 50% analfabeti functional in Romania, si, cand nu esti sigur, bifezi echivalentul lui „nu stiu”.
De ce mulți cei de alta etnie se declară etnici români deși nici măcar nu se simt români?
1. Le este rușine de apartenență lor etnica;
2. Trecându se la fel ca majoritarii dpv etnic pot sa sabota și distruge mai bine din interior.
Îmi pare foarte, foarte, rău, însă nu ai cum forma un stat unitar national in Europa împreună cu cei care de fiecare data de-a lungul istoriei s-au aflat de partea cealaltă a baricadei, au dezertat in masa, au luptat cu arma în mână împotriva celorlalți, se denigrează unii pe alții în interiorul aceleiași țări fără ca nimeni să-i sancționeze și cu care în mod evident nu suntem și nici nu vom fi vreodată uniți în cuget și simțiri – se închipuie ceea ce nu au fost, nu sunt și nici nu vor deveni vreodată scuipând continuu pe toți ceilalți când își secreta origini pure și celeste – cu cei care neam de neamul lor n-au făcut nimic vreodată pentru Romania pe care o sabotează cu sălbăticie din prostie sau voit și în secunda de față, pe bani și avantaje.