vineri, martie 29, 2024

Ultimul dosar al Revoluției: divorțul târziu dintre Securitate și Partidul Comunist?

„Am desecretizat și publicat pe site-ul SRI toate documentele pe care instituția noastră le mai avea în păstrare cu privire la Revoluția din 1989. Sper că prin acest demers orice frântură suplimentară de informație adusă la lumină va putea contribui la scrierea istoriei. Un semn că statul român trebuie să se scuture și să condamne cu adevărat, în sens juridic deplin, comunismul. Și nu doar comunismul, pentru că și fosta Securitate a avut o contribuție importantă la reprimarea sângeroasă a manifestanților anticomuniști din decembrie 1989.”

Eduard Hellvig, directorul Serviciului Român de Informații

Într-o zi de joi care nu anunța nimic prin redacții dimineața la cafea, Eduard Hellvig a ieșit la declarații anunțând că Serviciul Român de Informații a desecretizat și publicat, după fix 33 de ani (timp cristic, nu-i așa?), documentele interne pe care le-a adunat într-un așa numit „Dosar al Revoluției” din decembrie 1989.

Similar, dar cu ceva timp înainte, adică într-o zi de marți, 16 august 2022 (imediat după sărbătoarea de Adormirea Maicii Domnului), Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dat publicității următoarea declarație (potrivit digi24.ro):

„Revoluția română din decembrie 1989 reprezintă un moment de maximă importanță pentru istoria națională. Având în vedere interesul major al miilor de persoane vătămate și părți civile din dosarul 11/P/2014, pentru a fi informate corect cu privire la conținutul rechizitoriului, precum și interesul public față de împrejurările stabilite prin probe pentru trimiterea în judecată, vol. I al rechizitoriului se publică pe site-ul Ministerului Public”.

Până la urmă, nimic cu adevărat surprinzător la evenimentele de mai sus, dimpotrivă; ar fi trebuit să ne întrebăm serios, și nu doar așa, ca reflecții prin anumite articole publicate în media, de ce am suportat ca societate afrontul adus timp de trei decenii de comuniștii și securiștii care s-au situat în vârful piramidei care a acaparat puterea la Revoluție.

După 33 de ani, în sfârșit, puterea de control prin șantaj a comuniștilor și securiștilor asupra societății române (o Românie care de mai bine de 15 ani este parte a Uniunii Europene, dar nu a reușit să se elibereze de clica comunistă! – să nu ne mire, așadar, că nu suntem parte din Schengen și Eurozonă!) a slăbit suficient pentru ca opoziția lor să fie cumva depășită.

Ar mai fi de remarcat divorțul dintre securiști și foștii politruci comuniști. Ultimul rechizitoriu, cel din dosarul trimis în judecată în vara anului 2022, a ajuns să facă vorbire despre „Grupul Iliescu”, în timp ce Serviciul Român de Informații scoate, în sfârșit, la lumină 13 dosare cu documente ale fostei Securități privind evenimentele din decembrie 1989.

DOSARUL REVOLUȚIEI, LIVRAT DE SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAȚII

Dosarul declasificat de SRI a făcut parte din investigațiile Comisiei Decembrie 1989, instituită în anul 1991 în Senat cu scopul de a cerceta evenimentele din București și din țară din perioada 1- 31 decembrie 1989, scrie Curs de Guvernare. Dosarul conține 13 volume, cu documente editate, astfel încât numele ofițerilor și lucrătorilor fostei securități comuniste să fie anonimizate la consultarea publică.

Pentru cei interesați să consulte aplicat documentele publicate de Serviciul Român de Informații, link-ul este următorul: sri.ro/categorii/dosare-desecretizate. Conținutul dosarului cu cele 13 volume este următorul:

•Volumul 1 – corespondență cu Comisia și cópii după documentele elaborate de unitățile centrale din decembrie 1989;

•Volumele 2 și 3 – documente elaborate de unități județene din decembrie 1989;

•Volumul 4 – corespondență cu Procuratura României și Comisia Decembrie 1989;

•Volumul 5 – corespondență cu Comisia Decembrie 1989 privind comunicările către Televiziunea Română în ziua de 22 decembrie 1989 și în zilele următoare transmise de unitățile fostului DSS;

•Volumul 6 – documente referitoare la casete video, audio și material fotografic realizate de fostele unități DSS;

•Volumul 7 – documente referitoare la datele pe care le deținea fosta unitate specială R de comunicații și interceptări radio;

•Volumul 8 – documente întocmite de SRI referitoare la activitatea cadrelor fostului DSS, care în perioada 15 – 22 decembrie 1989 au efectuat misiuni;

•Volumul 9 – situații numerice ale cadrelor din unitățile centrale și teritoriale ale fostului DSS, situație privind cadrele militare din fostul DSS decedate sau rănite în timpul Revoluției, precum și cópii după documente întocmite în decembrie 1989;

•Volumele 10 la 13 – cópii după documente întocmite de unitățile fostului DSS.

Conform documentelor publicate de SRI, direcția I – informații interne a securității avut în misiuni în teritoriu 23 de ofițeri, preponderent ofițeri cu grade superioare. Cam jumătate dintre ei erau deja în rezervă la data corespondenței cu comisia specială a Senatului României.

Se consemnează că marea majoritate a acestor ofițerii au avut misiuni în teritoriu legate de bilanțul pentru anul 1989; în Timiș au fost trimiși cinci ofițeri pentru stabilirea eventualei implicări a unor cetățeni străini în incidentele apărute în zonă, la fel în județele Satu Mare, Bihor, Timiș, Arad și Bihor, pentru stabilirea eventualelor persoane cu intenții diversioniste care puteau fi trimise de cercuri din Ungaria cu valul de refugiați returnați României.

Direcția a II-a – contraspionaj economic, a avut detașați în teritoriu 9 ofițeri care, pe hârtie, au avut misiuni fără legătură cu Revoluția. În perioada 15-22 decembrie 1989, direcția a III-a – contrainformații a avut detașați în teritoriu 20 de ofițeri care, în general, au avut misiuni de sprijinire a activităților de contraspionaj. Se detaliază doar misiunea unui maior, trimis la Călărași în data de 22 decembrie pentru un filaj.

Direcția VI – anchete penale a trimis la Iași doi ofițeri, dar s-a consemnat în corespondența cu comisia specială că „nu se cunoaște scopul misiunii”; un ofițer a fost trimis la Timișoara pentru evenimentele din acest municipiu și altul la Pitești, într-o misiune de control. USLA – unitatea specială de luptă antiteroristă a avut în teritoriu șapte ofițeri în misiuni legate de bilanțul pe anul 1989, iar unitatea specială S a trimis la Timișoara 12 cadre pentru a cenzura corespondența cetățenilor.

Unitatea de tehnică operativă și transmisiuni a avut în teritoriu mai multe cadre, cele mai multe la Timișoara. Acestea s-au reîntors la bază treptat, după ce nu au putut colabora cu compartimentul local. Tot în Timișoara au ajuns și 10 cadre ale unității R, care trebuiau să amelioreze sistemele de telecomunicații.

În zilele premergătoare Revoluției din 1989 unitățile de Securitate din țară raportau către conducerea de la București tot felul de probleme, cum ar fi: (i) nemulțumiri ale populației referitoare la alimentarea cu apă caldă și energie electrică; (ii) sistarea producției în multe întreprinderi din cauza echipamentelor învechite și a lipsei de energie electrică sau gaze naturale, cu trimiterea muncitorilor acasă; (iii) nemulțumiri în rândul muncitorilor pentru neplata salariilor în lunile precedente, având ca rezultat furturi din întreprinderi și consumul de băuturi alcoolice la locul de muncă; (iv) starea de spirit necorespunzătoare a populației din mediul urban și rural, generată de lipsa alimentelor de bază precum zahăr, ulei, făină, carne; (v) comentarii negative la adresa conducerii PCR, considerate ca izolate; (vi) cazuri de fugă din țară; (vii) informații auzite de oameni la posturi de radio străine, ca Europa Liberă, cazuri în care s-au luat „măsuri concrete”.

După revolta de la Timișoara, din data de 17 decembrie 1989, securiștii din mai multe județe au început să nuanțeze rapoartele cu ajutorul unor informatori de nădejde, dând asigurări la Centru că în zona lor de responsabilitate situația nu era gravă. Informatorii erau poeți, profesori, pensionari, ingineri sau medici, care denunțau tâmpeniile lui Gorbaciov, maghiarii care trebuie puși la punct sau elementele anarhiste.[1]

RECHIZITORIUL DOSARULUI REVOLUȚIEI – GRUPUL ILIESCU

„În timp, evenimentele din decembrie 1989 au făcut obiectul cercetării în 4.544 de dosare penale. Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București a efectuat cercetarea în 1.244 dosare, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iași în 17 dosare, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj în 317 dosare, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timișoara în 169 dosare, Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel în 233 dosare și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare în 2.564 dosare.

Având în vedere incidența prevederilor legale referitoare la indivizibilitatea ori conexitatea unor fapte comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989, fapte care, inițial, au făcut obiectul unor cauze distincte, pe parcursul desfășurării cercetărilor, în 2.172 de dosare s-a dispus reunirea cu alte cauze, în raport de zonele în care avut loc evenimentele. În raport de competența parchetelor militare, în 32 de dosare s-a dispus declinarea competenței de soluționare în favoarea parchetelor civile.

În 1.882 de dosare, constatându-se existența unor cauze care au împiedicat punerea în mișcare a acțiunii penale au fost dispuse soluții de netrimitere în judecată, reținându-se în cele mai multe situații cazul prevăzut de art. 10 lit. e C.pr.pen cu referire la eroarea de fapt, dar și cazul prevăzut la art. 10 lit. g C.pr.pen referitor la intervenția amnistiei, prescripției ori a decesului făptuitorului.

În alte 112 dosare, Secția Parchetelor Militare și celelalte parchete militare au dispus trimiterea în judecată a 275 de persoane, din care 25 de generali (10 din cadrul MApN și 15 din cadrul MI), 114 ofițeri (32 din cadrul MApN și 82 din cadrul MI), 13 subofițeri (8 din cadrul MApN și 5 din cadrul MI), 36 militari în termen și 87 civili, în sarcina cărora s-a reținut că, prin măsurile dispuse sau acțiunile întreprinse, au contribuit la producerea victimelor înregistrate în timpul evenimentelor din Decembrie 1989.

Majoritatea persoanelor trimise în judecată au făcut parte din structurile de conducere politice și militare ale fostului regim, cu privire la care s-a stabilit că au adoptat măsuri sau au acționat în vederea reprimării demonstrațiilor împotriva regimului comunist și a dictaturii lui Nicolae Ceaușescu.”

Sursa: mpublic.ro

Ce apare nou la dosarul trimis în judecată în vara anului 2022? Aflăm tot din rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte:

„Cercetările efectuate în prezentul dosar penal (…) s-au desfășurat într-un nou cadru procedural. Obiectul prezentei cauze este limitat la conduitele care se subscriu infracțiunilor contra umanității, așa cum sunt acestea definite prin articolul 439 din Codul Penal, întrucât în ceea ce privește infracțiunile de drept comun săvârșite în intervalul supus analizei există autoritate de lucru judecat sau a intervenit prescripția răspunderii penale. (…) Obiectul prezentului dosar având nr. 11/P/2014 este cel stabilit prin soluția de restituire dispusă de ICCJ prin încheierea nr.288 din 21.05.2021, rămasă definitivă prin încheierea nr.15/C din 10.11.2021, și vizează conduitele inculpaților Iliescu Ion, Voican Voiculescu Gelu și gl. (rtr.) Rus Iosif care se subscriu infracțiunilor contra umanității, așa cum sunt acestea definite prin articolul 439 din Codul Penal.

La trimiterea în judecată Parchetul de pe lângă Înalta Curte, a reținut în sarcina celor trei învinuiți următoarele:

1. Faptele inculpatului Iliescu Ion care, în calitate de șef de stat și de guvern, președinte al CFSN și al Consiliului Militar Superior, cu intenție, urmărind obținerea legitimității populare, menținerea și consolidarea puterii politice deținute, începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic prin aparițiile sale televizate și emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) și care și-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducerea în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN, având în vedere că aceste fapte au avut drept consecințe generarea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situații de foc fratricid generalizat și astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989, au survenit 857 decese, 2.382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internațional și 409 cazuri de suferințe mari, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor contra umanității, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din C.p.;

2. Faptele inculpatului Voiculescu Voican Gelu (expuse anterior) care, în calitate de factor decizional politico-militar al CFSN (organism care și-a subordonat Consiliul Militar Superior), cu intenție, urmărind menținerea și consolidarea puterii politice obținute, dar și legitimarea în fața opiniei publice, începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus în eroare opinia publică în mod sistematic prin aparițiile sale televizate și emiterea de comunicate (…) și care și-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducerea în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN, având în vedere că aceste conduite au avut drept consecințe generarea și amplificarea unei psihoze generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situații de foc fratricid generalizat și astfel, în intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989, au survenit (similar celor de mai sus; n.m.), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor contra umanității, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din C.p.;

3. Faptele inculpatului gl. (rtr) Rus Iosif (expuse anterior) care, în calitate de comandant al Aviației Militare, cu intenție, în intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989, a exercitat prin ordinele sale militare, date în mod sistematic, operațiunea de inducere în eroare a opiniei publice, având în vedere că aceste conduite au avut drept consecințe întreținerea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situații de foc fratricid generalizat și astfel au survenit (similar celor de mai sus; n.m.), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor contra umanității, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din C.p.

CE SEMNIFICAȚIE POATE AVEA PUBLICAREA DOSARULUI REVOLUȚIEI?

În rechizitoriul procurorilor, Ion Iliescu este învinuit că și-a asumat un rol esențial în dezinformarea care a creat imensa stare de confuzie ce a făcut posibil ca militarii, securiștii și civilii înarmați să cadă victime ale „focului fratricid”, convinși fiecare în parte că se confruntă cu teroriști, așa cum rezultă din rechizitoriul întocmit de procurori:

„Prin această apariție televizată, din seara zilei de 22 decembrie 1989, inculpatul civil Iliescu Ion a acționat, în mod direct și nemijlocit, pentru generarea unei psihozei securist-teroriste la nivel național, dezinformând grav opinia publică cu privire la existența unor forțe contrarevoluționare <securist-teroriste> și necesitatea lichidării acestora.

Dezinformarea a avut ca efect instaurarea unei stări generale de teamă și nesiguranță, generate de posibilitatea nedorită de reinstaurare a vechii puteri, și a avut ca scop legitimarea inculpatului civil Iliescu Ion și a grupului său (din care făcea parte inclusiv inculpatul Voiculescu), ca lideri ai noii structuri care preluase puterea în stat.

Prin instaurarea acestei stării de teamă și nesiguranță, inculpatul civil Iliescu Ion și grupul de persoane care i s-au alăturat în acest demers, inclusiv inculpatul civil Voiculescu Gelu-Voican, au creat premisele care au stat la baza numeroaselor situații de foc fratricid între cadrele MApN, cadrele MI-DSS și civilii înarmați, survenite începând cu seara zilei de 22.12.1989.”

Ion Iliescu, generalul Iulian Vlad și generalul Victor Athanasie Stănculescu. Sursa: colaj Wikimedia

De fapt, rechizitoriul publicat în vară de Parchetul de pe lângă Înalta Curte, căruia i se adaugă publicarea documentelor din Dosarul Revoluției constituit de SRI prin corespondența cu comisia specială a Senatului, vin să lămurească o dată în plus că din 22 decembrie 1989 și până la alegerile din 1992, s-a dus o luptă dură între diversele grupuri – toate având ca obiectiv deturnarea Revoluției – pentru a prelua puterea în stat.

Ceea ce în rechizitoriul procurorilor este definit ca „Grupul Iliescu”, cu sprijinul generalului de securitate Iulian Vlad și a generalului de armată Victor Athanasie Stănculescu (ultimii doi decedați între timp), a ieșit învingător și a obținut puterea în stat, păstrând-o timp de trei decenii. În tot acest timp a construit un narativ, bazat pe teoria „emanației din revoluție”, pentru a cărei legitimare „științifică” a constituit și un institut de cercetări, finanțat cu fonduri publice.

Cum nimic nu durează la nesfârșit, la un moment dat survine și dezvrăjirea, atunci când timpul nu mai are răbdare, iar prioritățile și oportunitățile se schimbă. Vechile loialități devin doar amintire și, chiar dacă nu se face cu adevărat justiție, deci dreptate, măcar se face istorie (care, în fond, este tot o formă de justiție).

După 33 de ani, în sfârșit, SRI decide să le ofere istoricilor un alt capăt de sfoară din ghemul încâlcit care, cândva desfăcut, să contribuie la descoperirea adevăratei înfățișări a celor care au compromis Revoluția din 1989, aducând la putere eșalonul doi al partidului comunist.


[1] https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/dosarele-desecretizate-de-sri-despre-revolutia-din-2230016.html

Distribuie acest articol

20 COMENTARII

  1. Praf in ochi! Singurul lucru care reiese cu putere și din aceste descretizari este incompetența și deprofesionalizarea (dacă a fost vorba vreodată de profesionalism) Securității. Ce aflam este că Securitatea a desfășurat invariabil activități de ‘indrumare si sprijin’. Limba de lemn și clișee uzate de la un cap la altul. Vreți să vedeți ce era cu adevărat Securitatea? Urmăriți încă o dată ‘Balanta’ lui Pintilie și încetați despicatul firului in patru despre ‘crimele Securității’. Sigur că a fost vorba și de așa ceva, dar asta este o discuție interminabila și făra final întreținută chiar de Securitate ca instituție, pentru a devia discuția dela ceva mult mai important: Securitatea a fost o instituție profund neprofesionista, care nu și-a îndeplinit rolul oricărui serviciu de securitate/siguranță/Intelligence al oricărui stat, și ai cărei membri au încasat/deturnat sume uriașe în detrimentul poporului român.

  2. Suntem sau vom fi martorii unor schimbari de substanta in intreaga politica a Romaniei .Astfel de aparatii sunt benefice fie ele doar si pentru cei interesati in a le cunoste ca si parte a Istoriei recente a neamului romanesc .Trecutul nu trebuie uitat atita timp cit adevarul este scos la lumina .Am avut zeci de ani in care Istoria prezentata noua a fost mincinoasa .Evenimentele ultimilor ani ne obliga in a ne reconsidera intreaga atitudine politica din tara .Alegerile , anul tuturor alegerilor 2024 , ne ofera aceasta sansa .Romania intra pe un trend al schimbarilor in sens pozitiv .Toata suflarea romanesca intelege cum ca asa nu mai putem continua .Ceea ce a facut Helvig este doar un prim pas absolut necesar .Razbiul din Ucraina ofera Romaniei (vedeti ce se intimpla in Ucraina)sansa aparitiei unui efort comun indreptat impotriva coruptiei si a marilor corupti .In paralel Romaniei ii este oferita sansa aparitiei schimbarilor de natura electorala ce pot reseta de la zero Tara .Scaderea virstei ce tine de dreptul de a vota , modificarile ce pot aparea in modelul de exercitare a votului , marirea procentelor necesare intrarii Partidelor in Parlament , reconfigurarea modelui prin care se pot face aliantele preelectorale crescind totodata procentul necesar acestor Aliante de a accede in Parlament ,posibilul Referendum ce ar contine o modificare a sistemului de guvernare si posibila aparitie unei Republici Prezidentiale ce ofera primului Presedinte, beneficiar (totul se reia de la zero ) al rezultatului Alegerilor, puteri cu mult marite .Putem avea ,datorita unor astfel de decizii, o modificare majora a jocului politic din Romania oferind , in contextul razboiului din Ucraina , putere deciziei unui numar mic de partide (cele de buzunar se desfiinteaza sau trec , in corpore, la partidele mari ) si care faciliteaza aparitia unui Presedinte (poate chiar vechiul Presedinte) ce poate pune in aplicare planurile de Tara in contextul agresivitatii crescute a Rusiei si a nevoilor politice ce tin de luarea unor deciziii extrem de rapide in toate domeniile existentialiste

    • „Putem avea ,datorita unor astfel de decizii, o modificare majora a jocului politic din Romania oferind , in contextul razboiului din Ucraina , putere deciziei unui numar mic de partide…” Gandire de tip socialist. Nu, cu cat exista mai multe partide, fiecare avand o mare putere de decizie in parlamentul respectiv, cu atat un stat este mai democratic si mai puternic. Priviti doar ce se intampla la prietenii dumneavoastra din Germania (socialisti) care nu vor sa sprijine Ucraina militar, invocand cai verzi pe pereti si un pacifism ridicol. Partidul unic, respectiv SPD, refuza sa trimita tancuri si alte arme catre amaratii din Ucraina care mor pe capete.

  3. Dpdv legal e foarte dificil sa dovedesti prin „hard facts” ca Iliescu „a acționat, în mod direct și nemijlocit, pentru generarea unei psihoze securist-teroriste la nivel național, dezinformând grav opinia publică cu privire la existența unor forțe contrarevoluționare și necesitatea lichidării acestora”. Pina si formularea rechizitoriului e extrem de proasta, implicind inexistenta unor forte contrarevolutionare „securist-teroriste” (desi e indubitabil ca au existat). Ar trebui demonstrat ordinul dat de Iliescu (&co) „teroristilor” care au tras dupa 22, ceea ce mi se pare imposibil. Apararea lor e foarte simpla, mai ales la 33 ani de la evenimente: „A fost vorba de o confuzie generala si in focul bataliei am facut ce am crezut atunci mai bine … bla bla bla”.

    Sa zicem ca pina la urma vor fi condamnati indiferent de dovezi. Mi se pare inutil acum, dupa ce „emanatii” au profitat din plin timp de peste trei decenii. Iliescu ori Gelu Voican nu mai reprezinta nimic astazi in politica romaneasca care are cu totul alte probleme create de personaje inexistente politic la momentul revolutiei. Da, ar oferi un pic de dreptate tirzie, mai curind pentru cartile de istorie, insa nimic altceva.

    Incercarea aceasta de justitie tirzie ma duce cu gindul la un caz german (mult mai interesant si discutabil dpdv al acuzatiei si al deciziei judecatoresti, adica 2 ani cu suspendare pentru complicitate la peste 11 omucideri cind de fapt pedeapsa maxima pentru tineri (Jugendstraffe) e de 5 sau 10 ani) de la sfirsitul lui 2022:
    https://www.npr.org/2022/12/20/1144315459/german-court-convicts-97-year-old-ex-secretary-at-nazi-camp

    Pentru rechizitoriul de citeva sute de pagini, vezi:
    https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2022/08/rechizitoriu_revolutie.pdf

  4. „…de ce am suportat ca societate afrontul adus timp de trei decenii de comuniștii și securiștii care s-au situat în vârful piramidei care a acaparat puterea la Revoluție.”
    Pai, daca ei sunt cei ce-au generat-o si au condus-o, ce trebuia? Sa ne-o predea, victorioasa noua, celor iesiti pe strada?

  5. hahaha ! Sustinerea ca „liescu Ion care, în calitate de șef de stat și de guvern, președinte al CFSN și al Consiliului Militar Superior, cu intenție, urmărind obținerea legitimității populare” e de rasul curcilor!

    Obținerea legitimității populare .. o avea !!! Asta ptrca a fots oprmul care si-a asumat ceva care sa semene a conducere …. Daca , sa presupounem , ca Sergiu Nicvolaescu ar fi indranit sa zicea ceva care sa semene a .. dipsozitie „genralCutare uticer sa intorci trupoele in cazarni” sau asa ceva el ar fi fost!!!

    A da. ilescu avea ooiaresicare notorietate .. Asigirata de .. Euripa Libera si Vocea Americii ! Ca de laposturle astea ma auzit ca ar fi ceva de capul unui fots ministru sau asa ceva de la ape …

    Ada.. cestia cu obținerea legitimității populare” paeca ar vrea sa sugereze ca Caesca ar fi fost LEGITIMUL .. de ras!!

    • Cum se zice la fotbal: „si-au dorit mai mult victoria”.
      Altii care sa fi incercat ceva nu au fost.
      Daca au fost, a fost mai practic pentru ei sa se alature partidei victorioase. Asa s-a nascut USL, de exemplu

  6. Diferenta intre Rechizitoriul Dosarului Revolutiei si ceea ce exista de fapt printre documentele originale din Dosarul Revolutiei este uriasa. Un singur exemplu dintre mai multe. Va multumesc.

    Brasov vol. 84, p. 138

    declaratia Colonelului Crihan Iorga din 31.01.1990

    “In perioada 18-26.12 1989 am executat ? Statul Major judetean Brasov al G.P. perioada in care am vazut 4 teroristi prinsi in sediul Frontul Salvarii Nationale de catre M.M. Grajdan din SMJ G.P., unul din ei era inarmat cu un pistol de tipul ,MACAROV’ si avea 60 sau 80 cartuse, care a declarat in fata mea ca este ofiter de securitate.” “…in ziua de 25.12.1989 orele 1000 au fost chemati la Consiliul Frontului Salvarii Nationale Inspectorul sef al M.I. si seful militiei, pentru a discuta cu ei masurile ce trebuiesc luate pentru incetarea focului in Brasov, din discutia cu acestia a reiesit ca singura persoana care poate opri aceasta actiune este Col. Bucur seful securitatii judetului, chemat la fata locului a spus ca opreste, acest macel. In noaptea de 25/26 12.1990 [sic.] cit aceste persoane au fost in sediu nu s-au mai tras asupra sediului….”

    Ziarul Dreptatea (ziar PNTCD), 23 decembrie 1990

    https://www.corneliu-coposu.eu/articol/index.php/2161-dreptatea-anul-xxii-seria-a-iv-a-nr-269-duminica-23-decembrie-1990/

    Iata ceea ce a spus aici: (atentie: vorbeste despre ceea ce se intimpla pe 25 decembrie 1989, si este mentionat Col. Crihan)

    “‘Domnule colonel, noi nu te intrebam daca poti s-o faci, noi te intrebam daca vrei sa opresti macelul in Brasov, s-ti opresti oamenii sa mai traga.’ Col Bucur [Seful Securitatii] i-a raspuns ca nu depinde de el, sa-i opreasca cel care a declansat focul. S-a incercat atunci sa se ia legatura cu Vlad Iulian. Dupa circa o jumatate de ora de tergiversari, col. Bucur a lasat o lista cu 50-60 numere de telefon din Brasov iar el s-a dus la sediul securitatii. La o ora, o ora si jumatate dupa aceea s-a oprit focul. O confirmare: un maior care este si acum la garzi, era coleg cu mine, a inceput sa dea telefoane de acolo, din sediu. La un moment dat a primit un telfon prin care era cautat gen. Zagoneanu [Sef Inspectoratului M.I.] sau col. Bucur, cel care telefona prezentindu-se drept un subordonat de al lor. Acest maior a raspuns ca nici ? era acolo ? si ca ? ? ? la telefon. Interlocutorul ? a intrebat atunci daca este adevarat (?) ca s-a dat ordin de incetare a focului, daca nu mai trebuie sa traga.”

    “Brasovul in Zilele Revolutiei. Din Unghiul Acesta–Interviu cu maior (in rezerva fortata) VIOREL TOCAN,” Dreptatea, 23 decembrie 1990, p. 3

    https://rolandothomassonphd.home.blog/2023/01/20/dosarul-revolutiei-the-past-is-coming-110-declaratia-colonelului-crihan-iorgu-stat-major-gp-31-01-1990-in-ziua-de-25-12-1989-orele-1000-au-fost-chemati-la-consiliul-frontului-salvar/

  7. Tinind cont ca foarte multi lideri comunisti si de Securitate au murit intre timp, e explicabil. Trebuie sa se analizeze si in ce masura actele respective sunt contemporane cu evenimentul sau realizate dupa.
    Este macar o jumatate de pas inainte.
    Pe mine m-ar fi interesat documentele si marturiile din 1990-1996.
    Dar mde, vom mai astepta. Adica tinerii vor mai astepta…

    • Citiți cartea dlui Andrei Ursu, “Căderea unui dictator” , apar documente, mărturii , declarații ale victimelor și participanților in 21-25 dec, e mai mult decit clar ca teroriștii aia erau trupe speciale de securitate și in mod sigur nu dirijate de Iliescu și gasca (nu ca as avea vreo simpatie pentru Tov Ilici) . Iar după 25, pact Iliescu – securitate pentru fericirea lor (și nenorocirea noastră) . Asta e pe scurt. Praful asta in ochi al SRI – ului e încă o bătaie de joc.

  8. Sunt si ceva mentionari/referinte la pregatirile si sprijinul dat de Arafat si Ghadaffi pentru Ceausescu?
    Ghadaffi nu mai e, dar Mahmoud Abbas (urmasul KGB-ist) este bine mersi la Ramallah.

  9. Citind .. altfel …

    Dintai o observatie „pe bine”, incontestabila din 22 decembrie 1989 și până la alegerile din 1992, s-a dus o luptă dură între diversele grupuri – – pentru a prelua puterea în stat cu adaugirea ca nu doar puterea in stat ! Ca semnalul luptei a fots dat de un editorila intitulat „Iluziile au durat numai o lună”. O ;lun in care autorele s-a lamuritca nici un coletiv de ziar,revista nu il dorea in fruntea lui si domul tovaras intelectual ramanea fara coledzi….(colegi in sensul Dandanache care familia mea de la patuzsopt în Cameră… rămăsesem mă-nțeledzi fără coledz)

    Si cica „ având ca obiectiv deturnarea Revoluției ” Ca care Revolutie?
    A avut loc ceva similar cu proclamatia de la Islaz? Padeș ? I adunare precum cea de la Blaj ? S-a publicat ceva in genul „Dorințele partidei naționale din Moldova”?!

    Ntz. A fots .. o zavera, ceva ce in Frnata sec XVIII se numea „emotion si „putrea in stat’ ramasese cam fara stat, fara putere….
    Asa ca primul cu ceva notorietate care a indraznit .. ala a fost „Alesul” (Fortunei!) ..
    e… si de abia acum incepea ce se poate numi o Revolutie …..

  10. Dar despre Grupul PCR de la Timisoara (cunoscut de Secu inca din 1986) nu se vorbeste nimic? Ca despre grupul Iliescu et Co. PCR stim public (cu mult inainte de revolutie) de la Europa Libera si Vocea Americii. Si atunci care erau anticomunistii din decembrie 1989 ?!
    Iar Piata Palatului era plina cu membrii PCR, UTC si Sindicat mobilizati de conducerea intreprinderilor socialiste si care au manifestat pana la urma contra conducerii de Partid si de Stat.
    Iar Armata a avut in prima linie Batalionul Antiterorist al MApN, celalti fiind adusi doar ca sprijin. Deci adevarul e mai complex decat pare.
    Anchetele nu se fac doar cu inspiratie poetica sau politica, ci cu martori care stiu, au vazut ori au auzit ceva. Nu prea se vorbeste de arhiva PCR, care era separata de DSS si poate chiar mai bogata in consemnari (daca s-o fi pastrat).

  11. Am fost prostiți, prostiți suntem încă.
    Generația septuagenarilor e pe ducă. Cea a copiilor e în exil și complet dezinteresată, cât despre nepoți au uitat de 33 de ani limba română.
    – Geal Degeratu a interzis ofițerilor să dea declarații la P.M.
    – Ministrul Dudu-Ionescu îi spunea generalului-procuror Voinea: ” Tu pe noi, care te plătim, vrei să ne anchetezi?”
    – Iar N. și E. Ceaușescu apar in dosar ca părți vătămate.
    Tot restul e o poveste cu gust amar. În țara asta nimeni nu e vinovat. Darămite baritai DSS.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Felea
Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro