joi, martie 28, 2024

Un abuz printre abuzuri sau despre „cum nu poți primi loc de muncă dacă nu ai loc de muncă”

Institutul pentru Cercetarea Calității Vieții din cadrul Academiei Române (pe scurt ICCV) a devenit beneficiarul unui proiect de tip POSDRU. Proiectul are titlul „Pluri și interdisciplinaritate în programe doctorale și postdoctorale” (ID – 141086 – poziția 33 pe următoarea listă). Drept urmare ICCV a scos la concurs un număr de 105 burse doctorale, respectiv 40 de burse postdoctorale. Despre bursele postdoctorale va fi vorba în cele ce urmează.

Detalii despre metodologia concursului, desfășurarea sa, rezultatele sale etc. pot fi găsite pe site-ul ICCV (aici ). Ceea ce doresc să semnalez aici este o problemă de principiu, care ar trebui să dea de gândit în mod serios tuturor celor care au sau vor să aibă de-a face cu învățământul superior și/sau cercetarea din România.

În primul rând, fiind vorba de un proiect POSDRU ar trebui menționat ce anume își propune POSDRU să rezolve. Fără a intra în detalii, se pot citi chiar pe pagina Fondului Social European în România (FSE) (aici ) următoarele: „Fondul Social European finanțează următoarele priorități: (…) creșterea accesului și a participării pe piața muncii, promovarea incluziunii sociale și lupta împotriva discriminării și facilitarea accesului pe piața muncii pentru persoanele dezavantajate.”

Să trecem acum la criteriile cerute în cadrul concursului organizat de ICCV (aici ). Pe a doua pagină a documentului se pot citi următoarele condiții de participare pentru bursierii postdoctorali: au titlul de doctor obținut în ultimii cinci ani, au cetățenie română, nu au beneficiat de o bursă din fonduri publice sau FSE, prezentarea unui proiect de cercetare tematic relevant. Pe pagina următoare apare o listă cu documentele necesare pentru înscriere: cerere înscriere, CV Europass + publicații, proiect cercetare, copii după diplome și C.I. Până acum toate bune și frumoase, doar că apare următoarea precizare la copiile după diplome și C.I.: „Copii după Diploma de licență, diploma de Doctor și Carte de Identitate avizate de Instituția în care lucrează.”. De asemenea s-au afișat câteva precizări privind condițiile de eligibilitate: aici .

În urma anunțului, după cum se poate observa și pe site-ul proiectului (Comunicatul 18.05.2014 – aici ), s-au înscris un număr de 323 de candidați pentru 40 de burse postdoctorale. După etapa verificării eligibilității a apărut pe site-ul proiectului (aici) un „Tabel cu candidații care nu lucrează în învățământ”, ceea ce pentru organizatorii concursului pare a fi echivalent cu „candidați ne-eligibili”. Acești candidați sunt declarați de la început „potențiali respinși”, iar în majoritatea cazurilor motivațiile sau precizările care apar în dreptul numelor sunt de felul următor: „nu lucrează”, „nu are activitate de cercetare sau în învățământ superior”, „fără loc de muncă”. S-au mai făcut și alte precizări (aici ) de-a dreptul hilare, ca să nu zicem jignitoare pentru cei care și-au depus dosare de concurs.

Oricine se poate întreba acum: de când un asemenea criteriu este obligatoriu? Pot ocupa o funcție doar dacă am alta? Dacă nu lucrez undeva nu mai sunt eligibil pentru o bursă de cercetare? Cercetarea este „muncă”? Dacă nu am loc de muncă sunt condamnat să nu mai primesc vreodată finanțare până nu-mi rezolv problema locului de muncă? Sunt oare în momentul de față locuri de muncă în cercetare/învățământ astfel încât să-mi rezolv această problemă?

Unde sunt criteriile pe care le indicam mai sus când aminteam scopul finanțărilor de tip POSDRU? Se crește în acest caz „accesul și participarea pe piața muncii”? Avem de-a face aici cu „incluziune socială, luptă împotriva discriminării sau facilitarea accesului pe piața muncii a persoanelor dezavantajate”? Atunci când cineva „nu are loc de muncă” sau „nu lucrează” și își depune un dosar de bursă postdoctorală e cumva semn că ar fi parte dintr-o nouă categorie socială, mai mult sau mai puțin indezirabilă, mai mult sau mai puțin dezavantajată, numită „doctorul fără loc de muncă”?

Care este de fapt statutul acestui „doctor fără loc de muncă”? Este cumva acesta o „persoană dezavantajată”? Se poate cerceta „calitatea vieții doctorului fără loc de muncă”? Ar trebui oare scos din propriul „habitat”? Mai poate fi el cercetat în mod obiectiv? Acest „doctor fără loc de muncă” este în această situație doar din vina lui? Faptul că își depune un dosar de bursă este cumva semn că dorește să muncească? Oare un doctor (adică cineva care a scris o lucrare de doctorat, o lucrare științifică rezultată în urma unei activități de cercetare în cadrul unei instituții de învățământ superior, validată de către acea instituție și de către minister) are sau nu are „activitate de cercetare sau în învățământul superior”?

Răspunsurile la aceste întrebări și multe altele de același fel par a fi evidente. Și atunci de ce acești candidați sunt considerați „potențiali respinși” printr-un asemenea criteriu aberant?

Să sperăm că acestea nu vor rămâne simple întrebări retorice, iar cei care pot să facă ceva în această direcție chiar vor face ceva pentru a elimina în cazul de față și pe viitor asemenea criterii arbitrare și abuzive. În cele scrise mai sus am menționat doar de una dintre neregulile acestui concurs, poate nu cea mai gravă. Există și altele, asupra competiției planând de la început suspiciuni, iar în acest moment există deja o reacție publică destul de puternică cu un mesaj general destul de clar: concursul a fost în mod serios viciat de abuzuri și incorectitudine, și din acest motiv ar trebui anulat/refăcut.

Mai multe detalii și alte luări de poziție în acest caz se pot găsi în următoarele:

http://www.apcrc.ro/nereguli-in-cercetare-pe-bani-europeni/

http://elenadragomirro.wordpress.com/2014/05/24/un-simulacru-de-concurs-la-academia-romana/

http://www.apcrc.ro/solidarizare-impotriva-simulacrului-de-concurs-de-la-academia-romana/

http://www.lapunkt.ro/2014/05/28/reactie-solidara-impotriva-abuzurilor-de-la-iccv-unul-dintre-institutele-academiei-romane/

Există și o petiție online care poate fi vizualizată și/sau semnată aici:

http://www.petitieonline.com/simulacru_de_concurs_la_academia_romana_mai_2014

Distribuie acest articol

36 COMENTARII

  1. Cerinte absurde similare precum si criterii de selectie vagi au fost prezente si la concursurile pentru burse postdoctorale de la Iasi (filiala academiei+universitate, domeniul socio-umane): doar cei cu patalamaua de cercetatori sau cadre didactice au primit bursa postdoctorala. Un aspect interesant: dupa ce in urma cu cativa ani la Univ. Iasi a fost instaurat un cod etic prin care rudele de gradul 1 nu puteau fi angajate in acelasi departament, s-a creat un departament interdisciplinar de socio-umane unde au intrat, surpriza, rudele, in special sotii si soti ai celor care au ramas pe dinafara din cauza codului de etica. Doi profesori de la Faculatea de Litere Iasi au reusit sa isi plaseze consoartele acolo. Daca salariile acestora erau mici la inceput iata ca s-a creat aceasta supapa prin care se pot accesa fonduri europene. In concluzie, iata pentru cine s-a facut POSDRU!
    Prin urmare acest demers de scoatere la lumina a mizeriilor din POSDRU e binevenit.

    • A face cunoscute asemenea nereguli este un lucru nu doar binevenit, ci şi necesar. Spun acest lucru în calitate de candidat la concursul organizat de ICCV şi de semnatar al petiţiei.

      În primul rând, îi rog pe cititorii acestui articol să citească şi petiţia, unde sunt surprinse şi alte deficienţe majore ale modului în care a fost organizat concursul, pe lângă cele legate de eligibilitate. Aceste deficienţe spun ceva grav şi important (deşi nu neapărat nou) despre starea de lucruri din cercetarea românească: o formă de viaţă feudală, încă foarte departe de ce anume înseamnă modernitatea şi valorile ei. Încă şi mai grav este că întreg modul în care a fost organizat acest concurs arată că organizatorii nici măcar nu şi-au pus problema să ascundă, la nivel formal, modul feudal în care au vrut să acorde aceste burse.

      În al doilea rând, îi invit pe cei care citesc petiţia să-i susţină pe semnatarii ei: printr-o semnătură, prin distribuirea acestei petiţii (pe Facebook sau în altă parte) şi/sau prin orice alt mijloc le stă la îndemână.

      Susţinerea venită din partea altor cercetători şi din partea publicului larg este foarte importantă. Ea va contribui la surparea zidului tăcerii care împrejmuieşte de prea mult timp multe practici similare din instituţiile noastre de cercetare şi învăţământ. Asemenea practici pre-moderne trebuie aduse la suprafaţă. Acest demers nu doar pregăteşte, ci chiar face parte din travaliul modernizării României.

      În mod special, scoaterea la lumină a acestor probleme va pregăti terenul pentru o nouă petiţie (pe care o vom trimite şi forurilor europene), prin care vom cere introducerea evaluării internaţionale la concursurile ce vor avea loc în viitor pentru acordarea de burse din fonduri europene.

      • Petitie online in limba romana??? Pentru niste aspiranti la burse postdoctorale ar trebui sa va miscati un pic mai eficient. Probabil ca ar fi mai bine sa aflati cine sunt factorii de decizie de la ESF pentru POSDRU si sa le le trimiteti individual cate un email in loc sa semnati o petitie online pe care ei nici macar nu o inteleg. In caz ca aveti dubii, un singur telefon (fara taxa) poate rezolva problema: http://europa.eu/europedirect/index_en.htm

  2. As mai adauga ceva la opacitatea si limbajul de lemn folosit de autoritati.

    Daca un roman care si-a terminat doctoratul in strainatate si lucreaza fiind deja resident strain nici macar nu mai poate aplica la asa o bursa sa se intoarca in Romania. Omul nici macar nu mai are buletin de identitate si sa ceri avizarea la locul de munca este aiurea in conditiile astea. Nu mai vorbesc de un proaspat absolvent de doctorat in strainatate care vor sa se intoarca in Romania fara sa isi caute de munca in strainatate. O astfel de bursa e perfecta pentru un astfel de absolvent.

    La fel este si daca aplicantul este strain (insa european) insa vrea sa obtina o bursa post-doctorala in Romania dintr-un motiv sau altul.

    Si ei sunt exclusi exact din acelasi motive…

  3. Dar sincer, de ce ar trebui cineva sa se „osteneasca” ca sa fac copii, paracopii si parapara copii dupa acte si sa se dea de ceasul mortii pentru a obtine parastampile de la vreo institutie de invatamant obscura din Romania, pentru a aplica la „burse” post-doctorale, in Romania? Este ceva mai special cu postdoctoratele in Romania? De fapt exista vreo idee oarecare in Romania despre post-doctorat? Nu e mai simplu ca cel interesat sa aplice direct la universitate serioasa (prin care nu trec doar plagiatori) pentru un post-doctorat, eventual cu un proiect care implica cercetare in Romania? Macar cei de la acele universitati inteleg ce e un post-doctorat si mai inteleg si cercetarea, si in felul asta se evita stampilele, copiile si paracopiile din ograda distinsei euro-parlamentare (acum) Ambraburica…

  4. Articolul surprinde foarte bine multiplele probleme pe care le ridică acest criteriu de eligibilitate.

    Aş face doar două precizări, în consonanţă cu cele spuse în articol:

    1) Criteriul de a prezenta adeverinţă de salariat a fost introdus după perioada de înscrieri, chiar în ziua interviului!

    Până la urmă, nu a mai fost obligatorie avizarea copiei CI de către instituţia unde lucrează candidaţii. Eu, cel puţin, am scris pe copia mea „Declar pe propria răspundere că e conformă cu originalul” şi au spus că e în regulă. Oricum, chiar la înscriere ne-am trezit că trebuie să aducem o adeverinţă de apartenenţă la un centru/institut de cercetare. Şi chiar în ziua interviului ne-am trezit că această adeverinţă nu trebuie să fie una de simplă apartenenţă, ci o adeverinţă de salariat!

    2) Un alt aspect important este următorul (redau în cele ce urmează un pasaj din cuprinsul petiţiei):

    „Dar cel mai grav aspect cu privire la introducerea drept criteriu de eligibilitate a adeverinţei de salariat al unui centru/institut de cercetare este următorul: acest criteriu atacă una dintre raţiunile de a fi ale burselor POSDRU, care sunt menite să-i sprijine şi pe aceia care nu au încă o sursă de venit care să le permită să se dedice cercetării. Mai precis, restrângerea eligibilităţii la cei care sunt deja angajaţi ca cercetători, deci şi-au început deja cariera în cercetare, CONTRAVINE unuia dintre principalele obiective operaţionale ale Domeniului Major de Intervenţie 1.5 – Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării, aşa cum sunt acestea precizate în Documentul cadru de implementare a Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (2007-2013), unde se spune: «Sprijinirea doctoranzilor şi cercetătorilor postdoctoranzi are ca scop îmbunătăţirea participării la programe doctorale şi post-doctorale, dezvoltarea mobilităţii academice pentru doctoranzi şi cercetători şi CREŞTEREA ATRACTIVITĂŢII ŞI MOTIVAŢIEI PENTRU ALEGEREA UNEI CARIERE ÎN CERCETARE» (p. 50)”.

  5. doua comentarii:

    1. lasand la o parte faptul ca pe acel tabel cu oameni care nu lucreaza in invatamant sau cercetare erau si oameni care lucreaza in cercetare (dar aveau alte bube in cap, dupa criteriile discretionare ale organizatorilor concursului), eu va intreb: ce inseamna ‘potential respins’???? de unde incepe potentialul si unde se termina? Am participat la multe competitii si stiu ca poti fi eligibil sau ne-eligibil, finantabil sau ne-finantabil, finantat sau ne-finantat. DAr marturisesc ca acel ‘potential’ m-a pus pe ganduri si inca ma gandesc daca s-a actualizat si sunt respinsa sau inca sunt in zona potentiala…
    2. sesizarea dvs. legata de cerinta cetateniei romanesti mi-a adus aminte de cerinta clar exprimata in ghidul solicitantului pentru proiecte nr 159 (aici http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files//resurseumane/00000030/hqawo_1.5%20-%20159.pdf) conform caruia: „Grupul ţintă eligibil în cadrul acestei cereri de propuneri de proiecte include numai cetăţeni UE cu domiciliul sau reşedinţa legală în România.”. simt un miros de discriminare…

    • La punctul 1 e usor de raspuns: „potential respins” = „nu-i de-al nostru, dar nu-l putem respinge in faza curenta. a se respinge in faza adecvata”.

  6. Este foarte bine că există o reacție! Resemnarea nu face decât să păstreze status quo-ul cu toate metehnele asociate. Lucrurile se pot schimba numai dacă există consecințe practice la abuz.
    Organismului european care finanțează proiectele POSDRU ar trebui să îi pese cum se folosesc banii administrați de ei. Cred că acolo trebuie reclamată problema asta.

  7. N-ați auzit de gluma ”Adeverință că nu-i nevoie de adeverință”? Nu e un banc în adevăratul înțeles al cuvîntului FIINDCĂ S-A SPUS LA TELEVIZOR (pe la finele anilor 1960, adică în plin comunism). Cea mai bună dovadă că rutinele mentale ale epocii, dacă nu sînt smulse din rădăcini, se autoperpetuează cu încăpățînare.

    Revoluție ? Reformă ? Care ”reformă” ?

  8. 40 de burse postdoctorale si 105 burse de doctorat pe subiectul „creșterea accesului și a participării pe piața muncii, promovarea incluziunii sociale și lupta împotriva discriminării și facilitarea accesului pe piața muncii pentru persoanele dezavantajate.” ?

    Inainte de a discuta despre criteriile de atribuire a ziselor burse, cred ca merita discutata insasi utilitatea acestor burse. Nu ar fi mai bine sa fie investiti acesti bani in incurajarea intreprinzatorilor? In felul asta s-ar mai rezolva si problemele de pe piata munci, si prin urmare n-ar mai fi nevoie de studii savante despre disfunctionalitatile ei…

      • Va legati de un typo (e drept, suparator, pentru ca aminteste de felul in care Ceausescu pronunta cuvantul respectiv) ca sa evitati intrebarea. Ca in zicala cu filosoful, prostul, degetul si luna…

      • „Grammar Nazi” va spune ceva?
        Evident, intrebarile unei persoane care mananca un i nu au relevanta.
        Raspunsul Dvs. are, intr-adevar, valoare adaugata.

    • @ vlad: Nu, “creșterea accesului și a participării pe piața muncii, promovarea incluziunii sociale și lupta împotriva discriminării și facilitarea accesului pe piața muncii pentru persoanele dezavantajate.” nu reprezintă subiectul sau tema de cercetare pe care trebuie s-o aibă cercetătorii. Ci reprezintă obiectivele generale pe care trebuie să le urmărească proiectele prin care se acordă fondurile europene (mai precis, proiectele prin care se acordă bursele, nu proiectele individuale de cercetare pentru care se acordă bursele)
      .

      • Stimata doamna, nu e nevoie sa-mi explicati faptul evident ca nu pot fi 105 doctorate si 40 postdocuri pe acelasi subiect, nici macar in Romania cea mereu surprinzatoare nu se poate intampla asta. Obiectivele generale in cauza, precum si numarul mare de burse, sunt dupa parerea mea o risipa de resurse.Ce cariera vor avea persoanele respective dupa terminarea studiilor respective ? Desigur, vor pune in practica obiectivele generala ale cercetarii, anume, vor experimenta pe propria piele dificultatea de integrare pe piata muncii a persoanelor dezavantajate…

        • Domnule Vlad, sunt prea batran si nu ma incadrez in conditiile de eligibilitate ale unor astfel de proiecte. Dar a nu intelege ce plus valoare aduce o perioada de postdoctorat unei persoane este superficialitate. Da, chiar si in Romania, aceasta perioada te obliga sa publici (la Stiinte e musai ISI) si sa participi la conferinte internationale, deci ar trebui sa stai sa cercetezi. Stiu, parerea generala este ca se freaca menta pentru ca avem exemplul de frecatori de menta cocotati prin posturi birocratice caldute, cu diplome si patalamale. Astfel de oameni nu raman in cercetare, ei cauta caldutzul (de aici si categorizarea in „eligibili” si „potential neeligibili”).
          Invatarea continua este o necesitate in societatea actuala mereu in schimbare. A avea timp platit pentru a te pune la pune la punct cu ultimele noutati stiintifice dintr-un anumit domeniu este foarte binevenit pentru domeniile tehnice unde tehnologiile se schimba cu foarte mare repeziciune. Desigur, si in domeniul Stiintelor Umane lucrurile sunt foarte dinamice pe plan mondial, si daca 30% dintre cei admisi isi fac treaba cum trebuie, este un plus pentru societatea din Ro.
          Ceea ce nu intelegeti dumneavoastra este ca UE are banii alocati in mod foarte bine stabilit:
          – acesti bani pentru stimularea intreprinderilor mici si mijlocii,
          – acesti bani pentru start-up-uri,
          – acesti bani pentru stimularea in agricultura,
          – acesti bani pentru renovare de cabinete medicale,
          – acesti bani pentru perfectionarea continua si cresterea nivelului educational,
          – acesti bani pentru constructia de strazi,
          – samd.
          Din likul oferit in articol se vede clar „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor si intreprinderilor”. Fondul Social European susţine „Investiţiile în capital uman, în special prin îmbunătăţirea sistemelor de educaţie şi formare”. Perioadele de doctorat si Postdoctorat sunt sisteme de educatie si formare a cercetatorilor, e clar. Ceilalti bani sunt pentru perfectionarea in Administratie.
          NU se pot lua acesti bani si dati pentru incurajarea intreprinzatorilor! Daca nu se iau pentru astfel de Proiecte de invatare continua, nu se iau deloc! Pentru nemultumiri ar trebui sa cautati felia de bani care se adreseaza Intreprinzatorilor.

          • Nu contest ca studiile in cauza ar fi necesare si/sau utile. Ma mira insa contrastul intre numarul mare de burse (145, la toate categoriile) si slabele sanse ca, pe aceasta tematica generala, cei care vor fi beneficiat de ele sa-si gaseasca de lucru pe piata muncii in tematica studiata.

            Recunoasteti ca e ironic faptul ca urmeaza a se studia ” facilitarea accesului pe piața muncii pentru persoanele dezavantajate”… tocmai cand se creeaza prin aceste finantari temporare vreo suta de persoane dezavantajate, pentru ca au ales o specializare care nu are cautare pe piata muncii ?

            Cat priveste faptul ca FSE finanteaza *din banii contribuabulului european* ca dvs si mine asemenea proiecte cu impact social zero (in afara celor direct finantati – impact pozitiv pe termen scurt, si negativ pe termen mediu si lung, prin inchiderea intr-o specializare fara cautare)… ce sa ne mai miram ca UE are presa proasta, si ca alegatorii au votat cum au votat la recentele alegeri.

            • Vlad, oamenii aceştia care aplică la bursele respective nu studiază “creșterea accesului și a participării pe piața muncii, promovarea incluziunii sociale și lupta împotriva discriminării și facilitarea accesului pe piața muncii pentru persoanele dezavantajate.”
              Acesta nu este SUBIECTUL. Fiecare dintre ei studiază altceva. Pentru un astfel de proiect interdisciplinar, este nevoie de un titlu general şi de un obiectiv general. Întîmplător sau nu, forma aleasă pentru aceste proiecte sună indigest pentru unii (inclusiv pentru mine).
              Subiectele şi abordările sînt individuale. Au participat candidaţi de la institute diferite, oameni care studiază nutriţia, valorile societăţii, filmul de ficţiune, presa, lucruri absolut concrete şi care nu sînt lipsite de importanţă şi nu aparţin unor abordări falimentare ale realităţii sociale.

            • @gadjodillo

              Reactia mea vine din frustrarea generata de aceasta de limba de lemn europeana, care a patruns pana si in domenii esentiale cum sunt apelul H2020 sau cel mentionat in acest articol. Pai daca aplica la acest call cu aceasta tematica generala cercetatori care studiaza domenii atat de diverse, si importante, cum sunt nutritia, valoril societatii, sau presa, de ce sunt obligati sa se ascunda sub aceasta umbrela „pluridisciplinara” ? De ce nu sunt defalcati banii la call-uri pe aceste teme ? Ca sa dea bine la televizor, d-aia, ca, uita, „cercetatorii lucreaza pentru societate”… abodarea asta face ca oamenii sunt obligati practic sa triseze pentru a intra in temele propuse (ar trebui sa spun, impuse). Imi aminteste de de „cercetarea in serviciul productiei” de pe vremea lui Ceasca!

              Societatile inteligente intretin, la propriu, o categorie de oameni care au curiozitatea si capacitatea de a crea ceva nou in stiinta. Le da mijloace de a lucra si-i lasa liberi. Experienta arata ca din aceasta investitie beneficiaza societatea in ansamblu, pe termen lung. Societatile stupide, cum e cea comunista si cum pare a dori sa devina cea europeana, impun cercetatorilor sa fie in serviciul „cuiva”: al productiei, al modei, al publicului… cu efectul ca mai degraba ii incurca pe cercetatori, mai ocupati sa intre in cadrul „apelurilor” („cum sa fac sa-mi intre tematica mea X in call-ul Y”) decat sa lucreze.

              Alt efect pervers este ca automat apar parazitii sistemului, specialistii in captat bani, cu proiecte care dau bine la call-uri dar sunt prea vagi pentru a duce la ceva concret. Asta, pe traite, nu pe povestite, lucrand de 15 ani intr-un institut de cercetare occidental de oarece prestigiu.

              End of ranting :-)

  9. Cred ca sunt avocati in Ro. S
    Un proces colectiv , sau in nume individual pana la nivel U.E si o sentinta.
    Si gata.
    Cineva , dintr-o institutie, va trebui sa plateasca cu scaunul.
    Daca nu , Statul roman isi va permite sa piarda la nesfarsit sentinte date pe cauze individuale.
    Daca nu, ciuciu fonduri europeene.
    Va trebui sa se ajunga la masuri extreme de genul acesta.
    Nu mai merge, cu joaca de-a reforma de ochii europeenilor.
    Se pare ca pentru Romania si romani, numai mecanismele represivee externe functioneaza real.

    • O chestie la care ma gandesc de mult: de ce in toate procesele astea cu statul nimeni nu cere sanctionarea functionarilor? Nu ajunge sa fie corectata problema, trebuie sa „plateasca” cineva. Nu este posibil sa te joci cu soarta oamenilor, fara ca tu, functionar, sa nu risti ceva personal. Si ne mai miram ca functionarii trateaza oamenii ca niste obiecte/animale?

      • Raspuns: pentru ca cel care trebuie sa ceara sanctionarea functionarilor este el insusi un functionar, adesea chiar cel care l-a angajat pe vinovat si nici o lege nu-l obliga sa faca asta.

  10. De ce nu adresati scrisoarea Comisiei Europene ? Credeti ca va av rezolva problema Ionel Valentin Vlad ? E ridicol. La fel, largiti lista semnatarilor, permiteti si celor neimplicati direct sa o semneze.

    • Bai baieti, voi chiar nu vedeti ca aici e vorba de incercarea de fraudare a fondurilor europene prin directionarea lor preferentiala? 3700 de lei x 12 luni x 40 de pozitii cat inseamna?

      trece trenu’ prin berceni/ plin cu-academicieni.

      de ce prin berceni? in drum spre jilava.

      • Treceti, stimata doamna/d-soara ! „Autoritatile romane” va vor manca nefierti. Pana trec cele 30 de zile, veti fi uitati. (deschideti lista TUTUROR, nu doar cercetatorilor, doctorilor….etc….. Victimele sunt intotdeauna simpatice).

  11. mie mi-a plăcut extrem de mult faza cu securistul care a fost admis după contestație. Păi ce, SRI nu e institut de cercetări? Nu fac muncă de documentare? Nu merită și el, săracu o bursă?

  12. Un aspect ușor de observat e al celor de la UNEFS (sportivii). Sportivii sunt tot sportivi …s-au reglat repede conturile: 8 locuri au avut alocate, 8 locuri au alocat cei de la UNEFS celor de la UNEFS.
    Atenție!
    La sportivi a fost si mai pe fata MEMBRII COMISIEI DE LA UNEFS, admisii NUMAI DE LA UNEFS.
    Tare faza si astia nu mai sunt academicieni…!!!!

  13. Am si eu o intrebare, bazata pe urmatoarele considerente (principiale):
    1. Dintre cei care au obtinut titlul de doctor, cei mai buni au ramas sa lucrez in invatamant iar cei mai slabi (in fine, mai putin buni) sunt someri.
    2. Un finantator, oricare ar fi acela, doreste sa obtina o rentabilitate maxima a investitiei (ROI).

    In aceste conditii, nu credeti ca este normal sa fie favorizati cei care au demonstrat deja ca sunt capabili sa desfasoare o activitate de cercetare, au ramas familiari cu acest mediu si au starea de spirit (state of mind) adecvata? Sau altfel spus, nu este normal sa se maximizeze sansele obtinerii unor rezultate valoroase/utile ale studiilor finantate?

    • @ iosiP

      Ideea că “Dintre cei care au obtinut titlul de doctor, cei mai buni au ramas sa lucreze in invatamant iar cei mai slabi (in fine, mai putin buni) sunt someri” este o aiureală, ca să nu spun mai mult. Înseamnă că nu ştiţi cât de rare şi de problematice sunt concursurile de admitere în învăţământ (şi în institute!). Şi, mai ales, ce soartă nefericită au cei care NU şi-au dat doctoratul în România, indiferent cât de buni ar fi.

      În aceste condiţii, normal este ca un concurs să fie organizat corect. Cine merită să primească burse din bani europeni se vede în urma unui concurs corect, nu aranjat pentru cei pe care îi preferă – din diverse motive – organizatorii concursului. Aceste fonduri sunt europene, nu sunt fondurile personale ale organizatorilor.

      „Sansele obtinerii unor rezultate valoroase/utile ale studiilor finantate” se determină după valoarea proiectului şi a CV-ului cuiva (unde apare ce a făcut până acum, ce a publicat etc.), nu după vechimea în muncă. Există şi aşa ceva precum deprofesionalizare la locul de muncă.

      Cercetarea nu se face neapărat într-un birou al unui institut de cercetare. Se face la bibliotecă. Cât de bun eşti ca cercetător se vede în proiect şi în CV. Ori acestea NU au fost evaluate la concrusul organizat de ICCV. Aceasta este problema.

      • @ Ileana

        Va multumesc pentru raspuns. Poate era util sa precizez ca nu fac parte din mediul academic, deci intrebarile mele se bazeaza strict pe perceptii teoretice (care, iata, sunt eronate).
        Reactia mea a fost motivata strict de impresia ca articolul pune un accent excesiv pe latura „sociala” a chestiunii: concret, pe oportunitatea de a finanta posesorii de doctorat care nu si-au gasit un loc de munca. In acest context, si tinand cont de orientarea mea politica – sunt libertarian – nu am inteles ce are aface situatia materiala/ocupationala a candidatilor cu „dreptul” de a obine o bursa.

        Mumai bine,
        iosiP

        • Vă mulţumesc pentru precizare. Într-adevăr, cercetătorii neangajaţi nu trebuie admişi doar pentru că nu au loc de muncă. Ideea articolului cred că e însă uşor diferită: nu este criticat faptul că nu au fost admişi, ci faptul că au fost eliminaţi din start ca neeligibili. Articolul pune în discuţie acest criteriu de eligibilitate: faptul de a fi salariat. Acest criteriu nu e legitim din punct de vedere academic, pentru că pot exista cercetători foarte capabili şi cu un mare potenţial care încă nu au apucat să obţină un loc de muncă în cercetare (mai ales imediat după doctorat). În aceste condiţii, riscul e ca aceşti oameni să fie obligaţi să renunţe la cercetare, ca să aibă din ce trăi.

          Una dintre raţiunile de a fi ale acestor burse din fonduri structurale europene e tocmai asta: să-i ajute pe aceşti oameni să facă cercetare în continuare, să devină şi mai buni şi să aibă apoi mai multe şanse la un loc de muncă – în cercetare sau în altă zonă de pe piaţa muncii (după domeniul lor de expertiză). Astăzi, în urma unui doctorat de doar 3 ani nu devii neapărat expert în domeniul respectiv, mai trebuie lucrat.

          Fondurile structurale pentru „dezvoltarea resurselor umane” ale României sunt menite tocmai să transforme situaţia existentă, în care sunt mai mulţi cercetători buni decât posturi în institute şi în universităţi, iar cei care lucrează acolo (de ani de zile) nu (mai) sunt neapărat suficient de motivaţi să fac cercetare de înalt nivel. De asta era important ca la acest concurs organizat de ICCV şi de partenerii săi să nu existe discriminarea arbitrară între cei angajaţi în institutele organizatoare şi cei neangajaţi. Cei angajaţi la ei trebuiau să intre în competiţie cu ceilalţi pentru aceste burse. Faptul că nu s-a întâmplat aşa încalcă regulamentul POSDRU, unde nu scrie nicăieri că cei din institutele organizatoare au prioritate (aşa cum a declarat directorul ICCV).

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Iovan Drehe
Iovan Drehe
Licentiat in Filosofie al Universitatii de Vest din Timisoara; Doctor in Filosofie al Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro