joi, martie 28, 2024

Un amendament în Parlamentul European și o mie de întrebări (încă) fără răspuns la București

„Am luptat pentru acest amendament și faptul că azi avem un vot final favorabil este o veste excelentă pentru regiunile afectate, dependente de cărbune, care vor avea astfel o tranziție mai realistă, mai blândă și impactul socio-economic va fi atenuat.”

Cristian Ghinea, Renew Europe (1)

Parlamentul European a votat joi, 17 septembrie ac., un amendament legat de modul în care, printre alte state membre, România poate folosi banii europeni din Fondul pentru tranziţie justă, adică bugetul special dedicat aplicării politicii Green Deal, respectiv pentru finanțarea proiectelor energetice având ca sursă gazul metan. Anunțul a fost făcut, pentru presa din România, de europarlamentarul Cristian Ghinea, unul dintre inițiatorii amendamentului aprobat:

Amendamentul Ghinea – Botoş – Knotek, prin care am obţinut includerea proiectele de gaz între cele eligibile pentru finanţare, ca alternativă de tranziţie de la cărbune la economia verde, e un avantaj major pentru România, o tranziţie ecologică prin reducerea emisiilor la mai puţin de jumătate din valorile actuale„, a explicat europarlamentarul Renew Europe.

Pentru România, au considerat Cristian Ghinea și Vlad Botoș, unul dintre marile obiective era să convingă instituțiile unionale să accepte gazul ca soluţie de tranziţie către atingerea obiectivelor cuprinse în Green Deal: să accepte utilizarea fondurilor europene pentru investiţii în tehnologizarea centralelor care produc energie pe bază de cărbune sau petrol şi adaptarea lor la gaz.

În urmă cu circa o săptămână, Greenpeace România i-a criticat dur pe cei doi europarlamentari pentru amendamentul pe care l-au susținut:

Situația a devenit problematică și riscă să blocheze decarbonizarea continentului, odată cu adoptarea unor amendamente de către Comisia REGI (Dezvoltare Regională) în data de 8 iulie, amendamente care permit finanțarea proiectelor pe bază de gaze fosile.”

Presa europeană a vorbit de un lobby puternic din partea industriei gazelor naturale pentru a nu fi excluși de a finanțări.

Cristian Ghinea a replicat, nu foarte convingător în opinia mea, transmițându-le activiștilor Greenpeace că:

„… este mai greu să le explici românilor care, în secolul 21, încă nu au ajuns nici măcar să se încălzească cu gaze și adună lemne din pădure că nu vor mai avea acces la civilizație pentru că în viitor cândva se va găsi o soluție mai puțin poluantă. E bine că unii europeni se gândesc să renunțe la încălzirea cu gaze, dar pentru mulți români e singura alternativă realistă și civilizată, iar Greenpeace le spune acum să stea pe loc, să inhaleze fum de sobă, că în viitor se va găsi ceva și pentru ei.” (2)

Cert este că nu acest gen de argumente emoționale au determinat o majoritate din Parlamentul European să voteze în favoarea amendamentului propus de europarlamentarii Renew Europe, la mijloc fiind evident alte argumente și considerente, nu foarte greu de intuit.

Ceea ce încerc să aduc în discuție însă, în această analiză, se referă un alt subiect, și anume dacă și în ce măsură este în mod real avantajată România în urma aprobării amendamentului Ghinea-Botoș-Knotek, dincolo de enunțarea unei liste întregi de beneficii, respectiv posibilitatea de a include pe lista finanțărilor eligibile din fonduri europene a proiectelor energetice noi având ca sursă gazul metan, respectiv extinderea rețelor de distribuție a gazelor naturale către populație etc..

CUM PRODUCEM ENERGIE ÎN ANUL 2020

Orice analiză trebuie să pornească de la o stare de fapt: cum stă situația producției de energie electrică în România anului 2020?

Răspunsul poate fi găsit în statisticile pe care Transelectrica le face orar, zilnic și mai apoi în calcul unor medii pe diverse perioade. Alăturat am desprins câteva valori medii pentru două zile oarecum diferite ca profil al producției, după criteriul nivelului producției de energie din surse regenerabile: scăzut – 2 septembrie ac. și relativ ridicat – 15 septembrie ac.

2 septembrie 2020 (Transelectrica)

Observațiile mele sunt sintetizate în tabelul de mai jos și identifică următoarele aspecte critice:

(i) în ambele zile luate în analiză producția a acoperit parțial consumul (85,5% – 2 septembrie; 97% – 15 septembrie), deși consumul s-a menținut la același nivel, în jurul a 6.800 MW;

(ii) structura producției este destul de rigidă, prin urmare nivelul producției pe sursele apă, hidrocarburi, nuclear (prin definiție) și cărbune a fost relativ similar în cele două zile luate în calcul;

15 septembrie 2020 (Tranelectrica)

(iii) am acoperit mai bine consumul intern când am produs mai multă energie electrică din surse regenerabile (1.107 MW – 15 septembrie, față de 335 MW în 2 septembrie).

Nu am avut timpul necesar să extind această analiză, dar cred că avem deja un patern, care este în linii mari replicat indiferent ce structură zilnică de producție am analiza în cursul anului 2020.

Sursa de producție / Nivelul producției2 septembrie 202015 septembrie 2020
MW%MW%
Regenerabile3355,71.10716,8
Apă1.71329,31.62824,7
Hidrocarburi (gaze naturale)1.171201.20218,3
Nuclear1.37023,51.38220,9
Cărbune1.24521,31.30719,8
Total producție5.8446.593
Total consum6.7596.800

Ce mai este important de observat, de asemenea, este că pe lângă structura rigidă de producție a energiei electrice, se poate identifica în același timp și o volatilitate ridicată a disponibilității surselor din care aceasta este produsă. De exemplu, în data de 18 septembrie ac. s-a putut observa concomitent că:

(i) datorită condițiilor favorabile, producția de energie electrică în centralele eoliene pentru circa 7 ore a fost de o treime din total (peste 2.000 MW în medie), iar România a exportat energie electrică (pentru că nivelul producției de energie din celelalte surse a rămas aproximativ similar cu cel din zilele anterioare);

(ii) producția internă de gaze a scăzut cu circa un sfert, datorită unor lucrări planificate de revizie planificate de OMV Petrom la Hurezani. Pentru a menține nivelul de consum (de exemplu producția de energie electrică din gaze naturale a rămas la nivelul mediu de circa 1.000 MW), compania a contractat importul a circa 4 milioane de mc..

PROIECTE NOI PENTRU UNITĂȚI DE PRODUCȚIE ENERGETICĂ PE BAZĂ DE HIDROCARBURI ȘI SURSE REGENERABILE

Mai multe companii, dintre care se distinge Romgaz, au anunțat proiecte energetice combinate, pe bază de gaze naturale și surse regenerabile de energie, care sunt inventariate (sper cât mai complet) în tabelul de mai jos.

ProiectulPuterea instalată MW
Gaze naturaleRegenerabile
Centrala Electrică cu ciclu combinat cu turbine de gaze Iernut400
Centrala Electrică cu ciclu combinat cu turbine de gaze Mintia405
Centrala electrică cu ciclu combinat cu turbine de gaze și integrare regenerabile Halânga15050
Centrala în cogenerare de pe platforma combinatului chimic CIEH230
Proiectul ALRO467
Proiectul partenerial Liberty500
Alte proiecte din surse regenerabile
200
Total pe surse de energie2.152250
Total2.402

Hidroelectrica are în plan execuția de proiecte hidroenergetice noi cu o putere instalată totală de 713,62 MW; capacități de producere a energiei electrice din surse eoliene off-shore cu o putere instalată totală cuprinsă între 300 MW și 500 MW, respectiv capacități de producere a energiei electrice din surse eoliene on-shore cu o putere instalată totală cuprinsă între 300 MW și 500 MW, în funcție de rezultatul studiilor de fezabilitate.

ProiectulPuterea instalată MW
MinimMaxim
Producție hidroenergetică713
Producție din surse regenerabile on-shore300500
Producție din surse regenerabile off-shore300500
Total1.3131.713

CÂT DE MULT NE AJUTĂ AMENDAMENTUL APROBAT DE PARLAMENTUL EUROPEAN?

În două cuvinte, amendamentul susținut de europarlamentarii Renew Europe în numele interesului românilor săraci poate avantaja la fel de bine industria românească și pe români, cât și pe Gazprom, de exemplu. Totul depinde de modul în care guvernele României vor reuși – depășind totala ineficiență de până acum – să dezvolte programe credibile, sustenabile și politicile publice adecvate pentru a profita de posibilitatea deschisă prin votul din PE.

Cea mai utilă cale de abordare a chestiunii ar fi să plecăm de la măsurile anunțate de Guvern în Planul Național de Investiții și Relansare Economică (PNIRE), la capitolul Infrastructura energetică, acolo unde regăsim proiecte de investiții care pot fi eligibile pentru finanțarea europeană în baza Green Deal (luând în considerare și amendamentul votat în PE), dar și proiecte care nu au cum să fie finanțate printr-o schemă europeană și au nevoie, prin urmare, să se adreseze pieței pentru finanțare și, implicit, guvernului pentru o schemă de sprijin prin acordarea de garanții (ce vor trebui aprobate de COM). Așadar, regăsim proiecte:

(i) ce pot obține finanțare europeană:

•proiectele de energie verde;

•proiectele strategice ale Romgaz și ale unor companii private (în asociere sau nu cu Romgaz): Chimcomplex, Alro, Liberty;

•investițiile în sistemul național de transport și distribuție a gazelor naturale și interconectarea cu rețelele europene de transport gaze naturale;

(ii) ce pot obține într-o mai mică măsură finanțare europeană:

•restructurarea și decarbonarea producției Complexului Energetic Oltenia;

•creșterea capacității liniilor de transport energie electrică și a inteconexiunilor transfrontaliere;

(iii) care nu pot obține finanțare europeană:

•creșterea capacității de producție a energiei electrice pe bază nucleară cu cel puțin o unitate până în anul 2030.

Pentru că despre câteva din proiectele Romgaz și de energie regenerabilă am discutat deja, acestea fiind cele mai importante câștigătoare ale aprobării amendamentului Ghinea-Botoș-Knotek, am să trec aici în revistă și proiectele cu finanțare problematică cuprinse în PNIRE, și anume cele ale Complexului Energetic Oltenia și proiectele privind energia pe bază nucleară.

(a) Programul de restructurare și decarbonare al Complexului Energetic Oltenia (3)

ProiectCapacitate MWObservații
Bloc energetic cogenerare pe gaze naturale CET Craiova 2200Închiderea celor două grupuri actuale de câte 150 MW începând cu anul 2025
2 blocuri energetice pe gaze naturale Ișalnița800Blocul nr. 8 va fi închis începând cu 2025, iar blocul 7 începând cu 2026
Bloc energetic pe gaze Turceni400Grupul 3 de 330 MW va fi închis în anul 2025
3 parcuri fotovoltaice la Rovinari, Turceni și Ișalnița300Instalate pe depozitele de zgură și cenușă închise de la termocentralele Rovinari, Turceni și Ișanița
2 microhidrocentrale20Turceni și Ișalnița

Programul nu este unul de decarbonare, ci de reducere (seminficativă, este adevărat) a emisiilor de CO2, ca urmare a înlocuirii lignitului cu gazul natural; desigur alte avantaje importante vor fi acelea de reducere până aproape spre zero a emisiilor de oxizi de azot și sulf și de stopare a proceselor de ardere solidă, deci nu vor mai rezulta zguri și cenuși.

O parte semnificativă a acestor investiții (probabil circa 60-65% din cele 7 miliarde de lei cuantificate) vor trebui să fie finanțate de Complexul Energetic Oltenia din rezultatele propriei activități și cu împrumuturi din piață, garantate de stat.

(b) Dezvoltarea capacităților nuclearo-electrice (4)

ProiectCapacitate MWObservații
Retehnologizarea Unității nr.1700
Construcția de noi capacități: Unitatea 3 și Unitatea 41.400S-a constituit Comitetul de Coordonare Strategică pentru fundamentarea deciziilor strategice privind implementarea proiectului
Investiții din programul propriu, de 2,3 miliarde de leiStrategia de investiții a Nuclearelectrica pentru perioada 2020 – 2025 presupune opt obiective majore

În cursul unei vizite la Centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă, premierul Orban a afirmat că: „Pentru centrala nucleară avem planuri mari, obiectivul nostru este să realizăm investiţii de 8-9 miliarde de euro, investiţia privind retehnologizarea reactorului 1, de asemenea investiţia privind construcţia reactoarelor 3 şi 4. (…) există o schimbare de abordare, vrem să realizăm aceste investiţii cu parteneri serioşi din zona euroatlantică, parteneri care să aibă expertiza, tehnologia necesară, pentru a putea susţine realizarea acestor investiţii fundamentale pentru dezvoltarea economică a României. În cel mai scurt timp (…), vom negocia şi vom semna acorduri astfel încât să putem să demarăm aceste investiţii fundamentale pentru România.”

Programul energetic nuclear viitor este unul complex, relativ costisitor și plin de incertitudini în privința finanțării, întrucât:

(i) proiectele energetice noi, pe bază de gaze naturale (sunt anunțate 3.550 MW) și pe bază de surse regenerabile (1.150 – 1.450 MW), vor umple piața până în anul 2025 – 2026, înainte ca proiectele de investiții din energetica nucleară să debuteze;

(ii) retehnologizarea Unității nr.1 și contrucția cel puțin a unei noi unități nuclearo-electrice, respectiv Unitatea nr.3, implică capacități totale de circa 2.100 MW după 2030, care funcționează în bandă și vor furniza (după ce producția de energie pe bază de cărbune va fi sistată) cea mai scumpă energie din piață.

ARE BUCUREȘTIUL POLITICI SMART PENTRU A SUSȚINE UN MIX ENERGETIC PE MĂSURA VIITORULUI?

Așa cum am menționat deja, amendamentul Ghinea-Botoș-Knotek poate fi pentru România oportunitatea execepțională mult așteptată, dar și barosul care va fi folosit pentru a demola fragilele planuri ale Bucureștiului în privința structurării avantajoase a unui mix energetic al viitorului.

Europarlamentarul Cristian Ghinea a folosit public argumentul necesității de a finanța extinderea puternică a rețelelor comunitare de distribuție a gazului natural către micile gospodării; ori fondurile europene ar cam fi sigura soluție pentru ca România să mai poată implementa astăzi un asemenea program național.

În același timp, accesul la fondurile europene va impulsiona dezvoltatorii de proiecte energetice să le acceseze pentru a finanța și alte tipuri de investiții, de exemplu de producere a energiei electrice în centrale moderne în ciclu combinat, similare proiectului OMV Petrom de la Brazi.

Managerii Complexului Energetic Oltenia și-au propus înlocuirea, în următorii 5-6 ani, a producției de energie electrică din lignit cu cea din gaze naturale, numind acest proces decarbonatare. Dincolo de avantajele foarte clare ale acestei substituții de sursă de producție energetică pentru mediul înconjurător, revin cu precizarea că nu poate fi vorba de decarbonatare, ci doar de o reducere semnificativă a emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă.

Proiectele din Oltenia (Craiova, inclusiv Ișalnița, Turceni, Drobeta-Turnu Severin, Râmnicu Vâlcea și Mintia) implică eliminarea în următorii 5-6 ani a cărbunelui (huilă și lignit) dintre sursele mixului energetic; ca urmare cea mai scumpă energie electrică va fi cea produsă în centralele nuclearo-electrice.

Investiția într-o centrală nuclearo-electrică este costisitoare, operarea unei astfel de centrale are costuri peste cele ale centralelor pe gaze naturale sau regenerabile, gestionarea deșeurilor radioactive înseamnă prin definiție costuri ridicate. Cu alte cuvinte, în următorii zece ani gazul metan și regenerabilele, favorizate de politicile europene Green Deal și de amendamentul Ghinea-Botoș-Knotek, vor scoate energia nucleară din piață. Putem renunța la nuclear în mixul energetic, așa cum o facem cu cărbunele, aceasta este întrebarea.

Obiectivul, dezirabil din multe privințe, al extinderii rețelelor de distribuție a gazului metan în localitățile României, implică un plan național de anvergură, pentru a cărui implementare va fi esențială sinergia dintre autoritățile centrale, locale și companiile de profil, fără de care extinderea rețelelor la nivel local nu va fi posibilă.

Ori, cele mai multe localități în care ar trebui să ajungă gazul metan sunt fie paupere, fie foarte îndepărtate de o magistrală de transport; ambele situații indică ca fiind extrem de optimist planul anunțat de Guvernul Orban privind extinderea rapidă a distribuției gazului metan în acele localități ale României ce nu dispun încă de alimentarea cu gaz metan a gospodăriilor.

În fine, proiectele din surse regenerabile anunțate nu ne spun nimic despre economia circulară, un capitol esențial al Green Deal. Master planul de gestionare a deșeurilor Bucureștiului face referire la o centrală electrică alimentată cu deșeuri menajere și cam atât, dar edilii locali au avut grijă să se delimiteze de acest proiect, sub pretextul că bucureștenii nu ar fi de acord cu el.

De fapt problema deșeurilor menajere în România este atât de gravă, încât ar fi trebuit să avem deja studiile de fezabilitate finalizate pentru acest tip de centrale în cel puțin opt amplasamente din România: București, Cluj, Timișoara, Brașov, Craiova, Iași, Bacău și Constanța.

Cum va arăta în noile condiții mixul energetic al viitorului? Accentul se mută pe trei surse: hidroenergia, energia eoliană și energia produsă prin arderea gazelor naturale. În circa 5-7 ani cărbunele va deveni irelevant ca sursă de energie și dacă nu se vor găsi surse de finanțare pentru proiectele nucleare și această sursă va deveni irelevantă după anul 2035. Economia circulară ar putea contribui cu circa 6-7% la producția de energie, dar interesul pentru acest tip de centrale este foarte redus astăzi.

Amendamentul Ghinea-Botoș-Knotek și preconizata (rapidă) extindere a rețelelor naționale de alimentare cu gaze naturale a gospodăriilor din România vor crește dependența economiei și societății de aprovizionarea cu gaze naturale. Deocamdată capacitatea de acoperire a acestui necesar din producția națională a atins o limită, ce poate fi extinsă doar prin dezvoltarea producției din depozitele de mare adâncime prospectate în zona economică extinsă a Mării Negre.

Alternativa este, evident, gazul rusesc sau gazele ce urmează a fi extrase din Marea Neagră ori din estul Mediteranei de state ca Turcia, Grecia, Bulgaria, Israel etc.. Din acest punct de vedere declarația recentă a premierului Orban, citată în presa de profil5, privind viziunea guvernului său cu privire la investițiile din Marea Neagră, nedumerește și mai mult:

Avem resurse suplimentare care vor crește capacitatea de gaz. Pe de altă parte, odată cu finalizarea BRUA, noi o să putem beneficia de gaz din mai multe surse, nu doar gaz românesc. BRUA urmărește, de exemplu, conectarea la gazul azer, prin gazoductul TAP, BRUA va permite conectarea noastră în Austria, la Baumgarten, și gazul curge și într-o direcție și alta, și noi putem să-l aducem pe unde este mai ieftin. Din cauza aceasta, inclusiv producătorii români trebuie să se eficientizeze pentru a face față competiției.”

Cu o astfel de atitudine, invităm practic Gazprom să profite de politicile noastre de schimbare a centrului de greutate al mixului energetic pe gazele naturale. Pentru că acolo unde dictează piața, vorbim de prețul cel mai scăzut, iar Federația Rusă a dovedit deja că știe cum să controleze piața prin politici de preț care să-i servească interesele strategice.

Aș fi bucuros să aud că de fapt Guvernul are un plan bine pus la punct, iar amendamentul Ghinea-Botoș-Knotek făcea parte din acest plan, așadar suntem pe drumul cel bun. Din punctul meu de vedere lucrurile stau cu totul altfel, dar analiza se bazează doar pe date publice. Cred că revederea strategiei energetice și postarea în consultare publică a unei noi variante ar fi un demers esențial în acest stadiu.

Să sperăm că până la finele anului Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri ne va oferi un astfel de document, ca să putem ști cum se vede viitorul energeticii românești de la Palatul Victoria. De la Bruxelles și Strassbourg, după cum se vede, avem tot concursul; restul depinde numai de noi.

NOTE__________

1 Comunicat de presă, 16 septembrie 2020

2. https://newsweek.ro/actualitate/greenpeace-il-acuza-pe-europarlamentarul-cristian-ghinea-ca-a-mintit-foloseste-fix-arsenalul-psd

3. https://www.economica.net/planul-de-decarbonare-a-complexului-energetic-oltenia-al-doilea-producator-de-energie-al-arii-costa-7-miliarde-de-lei-detalii_188526.html

4. (1) https://www.digi24.ro/stiri/economie/ludovic-orban-anunta-planuri-mari-pentru-centrala-de-la-cernavoda-investitii-de-8-9-miliarde-de-euro-1342269; (2) https://www.economica.net/strategia-de-investi-ii-a-nuclearelectrica-pana-in-2025-opt-obiective-in-valoare-totala-de-2-3-miliarde-de-lei-fara-reactoarele-3-i-4_184321.html

5. https://www.economica.net/declara-ie-surpriza-a-premierului-orban-nu-mai-avem-nevoie-de-gazele-din-marea-neagra_189841.html

Distribuie acest articol

42 COMENTARII

  1. „Programul energetic nuclear viitor este unul complex, relativ costisitor și plin de incertitudini în privința finanțării, întrucât:
    (i) proiectele energetice noi, pe bază de gaze naturale …
    (ii) retehnologizarea Unității nr.1 și contrucția cel puțin a unei noi unități…” … Mă iertați, dar este absurd.

    Independența energetică factuală a României îi scoate pe mulți din minți! Ce le-ar mai conveni prietenilor Moscovei ca România să le cerșească petrol, gaze și cărbune, precum alte state europene!

    Unitățile 3 și 4 ale Centralei Cernavodă se pot și este necesar să fie construite rapid, conform politicilor de securitate [energetică] națională. Astfel, România poate susține energetic Republica Moldova, ceea ce ar constitui o altă dezamăgire a vecinilor de la Răsărit.

    Dependența țării noastre de energia hidro este prea mare, în opinia mea, în condițiile fluctuației resurselor de apă, constituind o vulnerabilitate. Rezervele de gaze românești pot fi însă exploatate ca sursă de energie primară, unde fondurile europene sunt de un real ajutor, și/sau în industrie.

    Adoptarea Amendamentului Ghinea este o veste excelentă. Problema este cu privire la trepădușii estici care până în prezent au reușit să descurajeze punerea în aplicare a oricărei inițiative guvernamentale de creștere a capacităților energetice românești. Adesea, prin corupție. Iar burtoșii din SRI n-au băgat de seamă că astfel se aduce atingere intereselor naționale (inclusiv de securitate) ale României.

      • @Codruta _ „Si de ce, ma rog…?”

        Probabil că ați citit comentariul în grabă, ori cu prea puțină atenție, pentru că eu am spus că țara noastră este de fapt independentă energetic, în condițiile producției industriale actuale și a mixului energetic prezent.

        Dar, de veți privi evoluția balanței energetice a României, puteți constata că tendința este de scădere a producției și creștere a importurilor. Or, în contextul acesta, având drept cauze pe cele prezentate de autorul articolului (reducerea producției termo etc.) și o prezumată creștere a producției industriale în viitor în țara noastră, deficitul probabil va crește.

        Așadar, întrucât energia hidro depinde de cotele apelor, iar cea termo de angajamentele de mediu ale României, finalizarea proiectului început de mult reprezintă o soluție alternativă la importuri. O alta, acceptată de UE pentru țara noastră, este conversia centralelor termo pe cărbune la gaze, ca măsură de tranziție spre un mix energetic mai bogat în regenerabile.

  2. Ce mai eficienta metoda, economisirea resurselor si evitarea risipei de energie prin reinorirea infrastructurii reducandu-se astfel pierderile inutile.
    Pt consumatorul casnic varianta gazelor naturale poate fi o alternativa , mai ales la sate s-ar putea lua in vedere introducerea panourilor solare la scara larga.
    Diversificarea formelor de producere a energiei trebui sa fie obiectiviul in functie de cerere si dezvoltarea industriala a zonei respective.

  3. Problema este privita pe termen scurt, dar zacamintele de gaze sunt si ele epuizabile, Peste 35-50 de ani, gazele vor avea alt pret. Pe masura reducerii zacamintelor exploatabile pretul lor va creste. Rusia va creste si ea pretul de export. Si extractia gazelor la mari adancimi presupune costuri mai mari care se vor reflecta in pretul final. Nu am vazut inca o analiza a volumui estimat de gaze din zacamintele interne, inclusiv Marea Neagra, consumul intern si prognoza pe cati ani vom putea beneficia de aceste potentiale zacaminte. Hidroenergia are o mare variabilitate a productiei datorita perioadelor de seceta.

  4. Nu inteleg termenul de „capacitate”? Se refera cumva la putere instalata? De ce undeva se spune putere instalata si altundeva „capacitate”.
    Cit din „capacitatea” regenerativelor se regaseste in energie?
    De ce se vorbeste peste tot de Mw si nu de Mwh?

    • @neamtu tiganu
      Dacă e putere instalată e MW, dacă vorbim de energie produsă, e MWh.
      Dacă am 5.000 MW capacitate în regenerabile, în funcție de cât bate vântul și cât de multă lumină dă soarele, pot avea 30 – 50% din capacitate (MW) convertită în producție (MWh), într-o zi favorabilă.
      La nuclear, datorită specificității, din, să zicem, 1.000 MW capacitate, se pot produce zilnic cam 920-970 MWh; adică funcționarea este continuă și se livrează în bandă în sitemul energetic (național).
      Cam așa stau, pe scurt, lucrurile.
      Desigur, pentru detalii, va trebui să consultați un energetician, nu un inginer miner convertit in ofițer de informații și care scrie articole la Contributors când îi permite timpul liber și crede că are ceva de spus.
      O zi frumoasă!
      Să auzim de bine!

    • Hello Neamțu Țiganu,
      Ați formulat întrebări pertinente!!! Felicitări.
      Săptămâna trecută ați formulat considerații despre înaltul profesionalism al INCAS, directorat de Dr. ing. Nae Cătălin – fișă ISI nulă. Pomeneați ceva și despre amatorismul celor de la ROSA condusă de 25 de ani de Dr. Marius Ioan Piso – tot fișă ISI nulă.
      Contribuția INCAS la tehnologia turbinelor eoliene, o problemă de aerodinamică, din 2006 până acum, este extraordinară ptând fi definită, la alegere, prin termenii CIUCIU, CANCIU, NEMA, NIAMA, ZERO…
      Morala: cele mai bune turbine eoliene realizate la INCAS sunt cele produse în Cehia.
      Este cum a fost la motoarele IAR 93 și 99: cele mai bune produse de Turbomecanica sunt cele asamblate la nivel de blocuri (nici măcar montaj și ajustări de mecanică fină) importate de la Rolls Royce.
      La TURBOMECANICA, INCAS, sub capela ROSA, zăceau și zac nefolosite echipamente de miliarde de USD la nivel de 1970-1980, adică de pe vremea lui Ceaușescu.

  5. NU inteleg de ce trebuie sa bagam/ ardem toate gazele in Complex Energetic OLTENIA – construit special pentru a arde carbunii inferiori din/ in ZONA (nuuu cei adusi din POLONIA/ de peste mari si tari -, cand ele poat fi arse oriunde este nevoie!?

    De ce sa nu le ardem la iashi – ca aia se incalzesc cu pacura si iarna asta – ori la Suceava, Constanta, Galati si Bacau?

    Unde e Logica, ca sa le ardem pe toate in COMPLEXUL infiintat de ceausescu, complet ineficient din facere, in MILENIUL 3!?
    (prin ce e atat de important COMPEXUL acela, de stat, pentru economia nationala, incat trebuie salvat cu ORICE PRET si de ce-ar fi mai important decat nevoile stringente ale celorlalti care-si tin CET-urile in conservare, pe avarie si-si inchid fabricile de ingrasaminte chimice?
    Oltenia, stie toate lumea, e in plina depopulare, ca oltenii se muta masiv pe alte plaiuri si meleaguri straine ori mai apropiate si mai ales in Bucale, si nu vad nicio logica in ceea ce sustineti dvs, cu Pruna – caci gazele pot fi arse si la Sibiu, Timisoarea ori prin BUcureshti!

    • pe scurt, pentru ca CE-urile existente sunt deja conectate la sistemul energetic national, si e mai ieftin sa treci de la carbune la gaz decat sa construiesti un CET nou….in plus se pare ca se dau si bani europeni pentru conversie
      pe de alta parte, nu are nimeni nimic impotriva (inclusiv autorul) sa se faca noi capacitati de co-generare din gaz, in special daca se pot lua bani europeni
      deci asa cu astea, mai ramane de rezolvat „tafna” comentariului

      • Ca-re CET-uri?
        Pai, ce legatura are asta cu conservarea cu ORICE PRET a capacitatilor de productie energie electrica da STAT de prin OLTENIA pesedista pana in maduva oaselor?
        (de mom ce pe toate celelalte le-ati inchis fara retineri, ce e atat de special in OLTENIA, privind la tot tamabalaul cu OLTCHIM si Complexu…?

        Sunteti MINORITARI in corpul national din care nici nu prea faceti parte, azi fiind mult sub doua MILIOANE de rominasi prin zona care sabotati din rasputeri pe toti ceilalti 18!
        Oare, de ce?
        …pentru salariile grase primite de la stat-de-geaba a celor din COMPLEXUL oltenesc impreuna cu toate care depind de el?

        • inca o data: banii europeni se dau pentru CONVERSIA carbunilor la gaze, in regim de CO-GENERARE (electric+termic), nu pentru constructia de centrale noi electrice (CE). Stiind istoria cartierelor de mineri din Valea Jiului de dupa 90, ar trebui ca in toate cartierele miniere (Lupeni, Petrila, etc) sa se faca CET-uri in CO-GENERARE din gaze, care sa acopere cheltuielile cu electricitate + caldura/apa calda ale fostilor mineri, SI sa se asigure o pensie minima garantata pentru fiecare fost miner SI cursuri de calificare pentru reconversie profesionala (mecanic auto, „drumar”, electrician, tehnician intretinere echipament, etc).
          Pe langa problema tafnei s-au adaugat greselile gramaticale

  6. Vesnica problema cu gazprom… Sa nu consumam gaze, ca nu cumva sa cumparam de la Gazprom.. asa cum de fapt face toata Europa de altfel! Eu sper ca poate vreodata, nu acum ca e clar ca nu- i pasa nimanui, sa avem guvernanti interesati de pretul final al gazului la consumator, de povara financiara a acestor costuri, pentru fiecare consumator, casnic sau indstrial. Sper ca odata, candva, sa avem un ANRE care sa serveasca intereselor populatiei si nu companiilor care fac negot cu gaze, mare parte din productia nationala. Gaze pe care le cumpara de la producatori, pun 100 de costuri, inclusiv un profit generos pentru ele si apoi le vand consumatorului final, care plateste gaze romanesti la preturi europene… Cui foloseste ca avem productie de gaze interna cand o puzderie de firme straine mai ales, le cumpara si apoi le vand la suprapret consumatorului roman? Dl ministru al energiei spunea inainte de liberalizarea din 1 iulie 2020 ca pretul gazelor ar trebui sa scada cu cel putin 10-15 la suta.. Nu a scazut deloc! Au aparut noi si nou bisnitari de gaze, care, ca si cei din energie fac profituri uriase din buzunarele consumatorului final, cu binecuvantarea ANRE… O bataie de joc, acceptata de autoritati, care trimit politruci la aceasta institutie , doar pentru a incasa salarii uriase, fara sa aiba o utilitate publica reala.
    Revenind la Green Deal, ati urmarit aseara dezbaterea Trump Gore? Ati vazut ca ambii au declarat ca nu vor accepta acest mare Deal? Se gandeste cineva la consecintele din piata concurentiala mondiala, aduse de acest Deal care va costa imens economia europeana?

  7. Domnule Dr. Ing. Cristian Felea,
    În primul rând trebuie să vă felicit pentru articol . Este un articol foarte bine documentat. Este al doilea articol scris de dumneavoastră pe care îl analizez. Sunt sigur că datele folosite de dumneavoastră pentru documentare sunt mult mai sigure decât cele pe care v-ați bazat pentru scrierea celuilalt articol, acela referitor la Oncogen și Agenția Spațială Română. Este cazul să admit că în cazul primului articol era și o oarecare implicare personală. Ca să fiu mai clar: am fost, în perioada octombrie 2006 – octombrie 2012, „negru pe plantație” la CSA-INCAS, o asociație profesională anexă a INCAS, la mai multe contracte, unul dintre având acronimul MARKS, cu director de proiecte Dr. Marius Ioan Piso. Scopul acestei scurte digresiuni este acela să demonstreze destul de clar că știu, cât de cât, realitățile din cercetarea științifică din România. Pornind din acest punct, v-aș întreba ceea ce dumneavoastră nu ați concluzionat în articol: în fond și la urma urmei, care este contribuția cercetării științifice din România la tehnologia obținerii energiei? Nu este cazul să fie rezultate peste nivelul mondial!! La banii hăpăiți de cercetarea științifică din România, proporțional, mult mai mult ca efecte financiare în veniturile contribuabililor decât Bulgaria sau Albania, până să apară problema Kosovo. O comparație cu Serbia ar fi sinistră pentru toți politrucii care au condus și conduc cercetarea științifică din România. O comparație cu Slovenia, Ungaria, Cehia sau Polonia ar indica poziția României în această competi-ție: Burkina-Faso, Imperiul Centr-african, Uganda. În opinia mea, diferența este dată de nivelul „politrucilor” care conduc domeniul acesta: ai lor sunt, cât de cât, la nivelul celor din vest, ai noștri, în proporție de 70-80 %, sunt idioți rău de tot!!!

    • felicitari Domnule Ion Lacranjan pentru comentarii (inclusiv la cele legate de Turnu Magurele si cercetare) si pentru curajul de a nu posta anonim, desi relevati probleme sistemice evidente care irita multi (dar continua sa-si incaseve veniturile din bani publici)
      problema cercetarii romanesti este decuplarea de practica, sau ca sa inteleaga si „decidentii”: aplicarea formei fara fond. Aceeasi „filozofie” a dus prin anii 70-80, dupa vreo 6 cincinale glorioase la constatarea amara „teoria ca teoria, dar practica ne omoara tovarasi”, dupa care s-a incercat „transformarea cantitatii intr-o noua calitate”…noroc cu revolutia
      Nu am nimic impotriva cercetarii fundamentale, simpatizez cu fizicienii de la Magurele (cei care stiu ce fac) insa in orice economie cercetarea aplicativa este cea mai importanta, iar cea fundamentala este „cireasa de pe tort” cu conditia sa existe un tort comestibil, si eventual mai bun decat al altora care incearca acelasi lucru cu mai multe echipamente, mai multi bani si de mai mult timp.

      • Domnule Casa,
        Punctul 1 – Nu înțeleg ce caută Turnu Măgurele în comentariu. I.F.A. este în Măgurele!!! Ați vrut să vă referiți la echipa lui Dragnea Turris(? – oare ce semnifică Turris) Turnu Măgurele cu copchilul să vroia să-l facă fericit în pușcărie promovând echipa în prima divizie?
        Dacă a avut loc cuplarea sau decluparea de practică a activității decercetare științifică din România și implicațiile unui astfel de proces cred că nici istoricii nu vor putea afla nici peste 2-3-4 milenii. Sau poate se vor interna la balamuc încercând să afle!!!
        Referitor la calitatea pregătirii profesionale a politucilor care ne-au și, în foarte mare măsură, ne conduc, inclusiv îndrumând cercetarea spre „culmi nebănuite de prostperi-tate și progres”, de fapt spre „abisale și neștiute abisuri, evident, tot de prostperitate și progres”, inclusiv, de exemplu:ELI-NP, comentariul care ar putea să fie făcut sar putea baza pe o comparație oarecumfacilă: vă mai amintiți de filmul de animație Cartea Junglei realizat de Disney, mai exact de episodul cu King Louie, regele maimuțelor?

        • multumesc de raspuns, imi pastrez anonimatul pentru ca acum cativa ani am scris adresa de email si in cateva zile am avut contul gol.
          Recunosc, am incurcat Turnu Magurele cu platforma Magurele, scuzele de rigoare fizicienilor adevarati de acolo, carora le doresc sa aibe fonduri europene pentru proiecte si sa se elibereze de sub dictatura nestiintifica.
          E insa in folosul nostru ca King Louie sa inteleaga secretul focului:
          Sunt doua cai principale de progres: inovatia (tehnici si materiale noi) si organizarea (cresterea eficientei tehnologiilor existente); in general inovatia face salturile mari in dezvoltare (ex de la neolitic la epoca bronzului, cu observatia ca nu s-a facut din lipsa de pietre). Coruptia si incompetenta le iroseste pe amandoua si garanteaza inapoierea sociala (feudalism) si nationala (contributor pozitiv sau negativ), iar in sec XXI si intr-o lume globala asta e o tragedie.

          • Domnule Casa,
            Din King Louie nu veți putea face altceva decât un maimuțoi, de genul politicienii care ne conduc – Ciolacu, Tăriceanu, Firea & Pandele. Până îi învățați secretul focului, dispare omenirea.

  8. Articolul este de o mare valoare informativa, astfel ca pot fi evaluate situatiile aparute ca urmare a politicii energetice a UE.
    1.Viziunea privind costurile energiei electrice produse in Romania este discutabila in domeniul hidro, care nu pare a fi cea mai ieftina, tinind cont de colmatarea masiva a lacurilor hidroenergetice.
    In zona Tg. Jiu de pilda, acestea sint colmatate in proportie de 99, 99 la suta, iar decolmatarea s-a dovedit imposibila datorita lipsei unor zone in care sa fie depuse milioane de tone de material aluvionar.Este de imaginat si imensitatea costurilor de scoatere si transport al materalului aluvionar din barajele colmatate !
    Apele produc energie ieftina, dar in acelasi timp colmateaza cele cca. 1400 de baraje de acumulare din tara, pentru care nu exista locuri de depunere a aluviunilor!
    2.Aceeasi problema o ridica ai panourile fotoelectrice, care se deterioreaza in timp, producind o mare cantitate de deseuri din care este mica posibilitatea de a recupera ceva.
    3.Problema gazelor in gospodarii pentru a scadea presiunea asupra lemnului (si padurilor) drept combustibil este dificila de rezolvat, asa cum spunea autorul, din lipsa resurselor financiare pentru a le furniza in locuri indepartate de magistrale.Pe linga ea, exista problema costurilor, deoarece numai o centrala de apartament este suportabila financiar, dar la dimensiunea de 60 – 80 mp. al unui apartament , fiindca la o casa de la tara depaseste posibilitatile satenilor!Personal, linga Tg. Jiu am facut mamei focul cu lemne, desi aveam gaze, care costau dublu la aceelasi randament de incalzire!
    4.Exista ,,planuri” si ,,strategii” energetice, dar ele sint nesustenabile in conditiile stagnarii economice-industriale a Romaniei, fiind facute asa… ca sa fie pentru campaniile electorale, programele de guvernare sau de trimis la UE!
    Cita vreme Guvernul nu are un ,,proiect de tara” care sa stabileasca directiile dezvoltarii economice si industriale a tarii, obiective industriale si energetice concrete, cu evaluarea costurilor si finantarea reala (nu teoretica) cu termene si responsabilitati de realizare, etc., totul ramine o ,,poveste nationala” despre prezent si viitor…
    Pentru a iesi din cadrul teoretic al povestilor despre ce va face guvernul, este necesara o dezvoltare economica cu efect proactiv, care sa asigure o crestere industriala anuala de 4-5 la suta, proiectul national al acesteia urmind a stabili cine si cum va organiza acest proces, noile institutii ,,dezvoltatoare economic” create in acest scop, cum va creste COMPETITIVITATEA economica nationala catre indicii 10- 12 ai tarilor Vestice, de la actualul indice catastrofal 74, care a facut zid ,,impenetrabil” contra investitorilor industriali majori !
    In lipsa acestui proiect de tara, Guvernul actual face proiecte, programe, strategii si apoi programul electoral si de guvernare, insirind la fel ca de trei decenii, tot ceeace trebuia facut si nu s-a facut, timp de aceleasi trei decenii !In lipsa proiectului de tara, totul este poveste si promisiune electorala sau de guvernare, lipsind actualului model economic BUGETAR ,,intre doua legislaturi”, liantul de cuprindere si coerenta necesar iesirii din criza pasivismului guvernamental, datorat lipsei tehnicilor si instrumentarului de a realiza propunerile economistilor si specialistilor in domeniul economic si bugetar!

    • Planul de țară sună ca vocabularul din trecutul recent naționalcomunist autohton (autarhie).
      Suntem în secolul 2, după eliberarea din naționalcomunismul ceaușist 1989 și parteneriat în UE și NATO, trăim în altă lume. Lanțurile de producție industriale sunt continentale și globale, nu sunt deloc „naționale”. În domeniul energiei, curent și încălzire, e vorba de strategie locală sau republicană.
      Pe scurt:
      -stat de drept consolidat cu o justiție independentă și eficientă,
      -predictibilitate și stabilitate în legile fiscale și taxe,
      -administrație locală și centrală transparentă și eficientă e cea ce se cere de către investori, firme private și cetățeni.
      -infrastructura necesara unei industrii 4.0 înseamnă personal calificat, condiții bune de viată pentru familii tinere, asigurare cu apă, curent, caldură, transport modern.
      Nu e nevoie de „consultantț” care nu au condus cu succes, cu bani proprii, nici măcar o cofetărie.
      Azi termocentralele cu gaze pot înlocui pe cele cu cărbune, cu bani de la UE/Bruxelles. De acord cu autorul CF.
      Termocentrale cu gaze, mixte de cartier, pentru curent și încălzire se pot plasa în orașele mari cu locuințe în blocuri din secolul 20. Izolarea termică a fatadelor, a acoperisurilor și a geamurilor e o conditie necesară pentru un preț convenabil pentru încălzire.
      Există în UE (am lucrat în domeniu) deja motoare cu gaze (ca la camioane) pentru curent și încălzire pentru cartiere cu blocuri (peste 5.000 apartamente) în orașe mai mici. Întreținerea e ca la autoturisme, la un preț acceptabil.
      Există multe posibilități concrete pentru investori și firme private de azi în România. Gospodăria comunală poate folosi soluțile cu gaz. Nu trebuie „indicații pretioase” de la București, de la nici un fel de hârtii de la consultanți (generația ședințe, hârtii). Cam toate condițile în problemele arătate excelent de autorul CF sunt bine cunoscute.
      România are azi cele mai bune condiții din istoria sa. Problemele românești sunt problemele interne. Peștele de la cap se impute. Prefer decentralizare, regionalizare și reducerea administrației publice numeric concomitent cu creșterea salariilor în domeniul public pentru noua generatie mai responsabilă, competentă și onestă.
      „Azi în Timisoara, mâine în toată țara”
      Articolul 8 de la Proclamația de la Timișoara 1989 nu a fost auzit, nu a fost aplicat de 30 de ani.
      Declarația de la Alba Iulia 1918 a fost un proiect românesc îndrăzneț și promițător. A venit cu totul altfel (eliminarea din economie, știință, cultură a peste 1 milion de catățeni evrei, sași, șvabi etc prin „epurare etnică” ca țel de stat și proiect de țară dâmbovițean) în secolul mult lăudat la București.
      Plecarea a peste 3 milioane de locuitori după eliberarea din naționalcomunismul ceaușist 1989 a schimbat electoratul din țară cu rezultatele bine cunoscute de 30 de ani. Situația demografică peste 10- 20 de ani în România nu trebuie ghicită, nu poate fi ignorată ca proclamațiile 1918 Alba Iulia și 1989 Timișoara.
      Lipsesc tinerii pentru o industrializare „egală” în 40 de județe. Cred că câțiva sâmburi industriali (vezi Leipzig, Jena) în jurul unor metropole -regiune sunt un început bun pentru „salarii ca în vest”, pentru tinerii care își clădesc țara și viața după aspirațiile și aptitudinile proprii. Nu au nevoie de nici un fel de „indicații prețioase„ de la București. Tinerii de azi din generația Google, internet, smartfone, Facebook, Twitter sunt mult mai mult conectați cu cei din generația lor din UE și din lumea întreagă decât cu generația părinților și bunicilor (frunțile plecate) a căror „vocabular” și ideologie o scrieți aici pe contributors de repetate ori! Locuitorii părăsesc scârbiți de 30 de ani țara, an de an.
      Cu respect…. …

      Dintr-un ziar Bucureștean:

      Continental – eine Erfolgsgeschichte in Rumänien
      Präsident Johannis bei 20-Jahrfeier des Konzerns in Temeswar dabei
      Es freut mich heute hier zu sein, um gemeinsam die 20. Jahresfeier der Präsenz von Continental in Rumänien zu begehen“, sagte Staatspräsident Klaus Johannis zum Anlass seines kürzlichen Besuchs in Temeswarer Niederlassungen des deutschen Konzerns Continental. Desgleichen beglückwünschte Präsident Johannis die Leitung des Unternehmens für die Art und Weise, wie diese es verstand, im Laufe der Zeit Entwicklungs- und Investitionschancen auf lokaler und Landesebene zu gewähren, den Ton in der Automobilindustrie anzugeben und in allen Bereichen die Zukunft der Mobilität anzupeilen. Der weltbekannte KfzZulieferer aus Hannover – gegründet 1871, 2019 ein Geschäftsvolumen von 44,5 Milliarden Euro, 232.000 Arbeitnehmer in 59 Ländern – gehört nach seiner aktiven Präsenz von zwei Jahrzehnten in Rumänien zu den bedeutendsten Exporteuren der rumänischen Wirtschaft. Von den mehr als 20.000 Arbeitnehmern in Rumänien sind ein Drittel als Diplomingenieure und ITFachleute in Forschungsund Entwicklungszentren tätig. Der Konzern ist desgleichen ein konstanter Partner in der beruflichen Ausbildung junger Generationen. Im Jahr 2000 hatte der deutsche Konzern seine ersten Reifen in der Temeswarer Reifenfabrik hergestellt, und im gleichen Jahr hat Continental in der Bega-Stadt sein erstes Zentrum für Ingenieurswesen eröffnet. Stolz auf die guten rumänischen Fachkräfte des Unternehmens erklärte sich bei dieser Gelegenheit Dr. Christian von Albrichsfeld, Geschäftsführer von Continental Rumänien. Gemeinsam würde man innovative und sichere Erzeugnisse für die autonome Leitung wie auch intelligente Konnektivität-Lösungen schaffen. Eine Priorität für die rumänischen Fachteams würden außerdem Projekte in Richtung smart city bilden. Seit einigen Jahren erlebt die globale Autoindustrie eine Zeitspanne einschneidender Änderungen. Die Zukunft dieses Industriesektors wird von der reinen Mobilität durch Technologien ermöglicht, die unsere Welt zu einem besseren Ort machen. In der Zeitspanne 1999-2019 hat Continental zirka 1,8 Milliarden Euro in Rumänien investiert. Der Konzern hat rumänienweit sieben Produktionseinheiten und vier Zentren für Ingenieurswesen in Temeswar, Hermannstadt, Großkarol, Nãdab, Kronstadt und Jassy. Ende 2019 beschäftigte man nahezu 20.000 Arbeitnehmer. Laut Carlos Bernabé, Direktor der Temeswarer Reifenfabrik Continental, hat dieses Unternehmen im Jahr 2000 die ersten Reifen in der Begastadt produziert. Sie entwickelte sich zu einem der bedeutendsten Unternehmen in Westrumänien und zählt derzeit 2500 Arbeitnehmer. Der rumänische Staatschef erkundigte sich beim Besuch im Reifenwerk nach der wiederholt angesprochenen Problematik der Geruchsbelästigung. Eine spezifische Anlage zur Luftreinigung soll dieses Problem beheben, versicherte man dem Präsidenten.
      28. Jahrgang/Nr. 6940 Bukarest, Mittwoch, 30. September 2020
      Deutsche Allgemiene zeitung für Rumänien Bukarest
      Banater Zeitung Temeswar
      Balthasar Waitz
      ………

      Concernul global Continental a închis uzine în Franta și RFG, investește (1,8 miliarde Euro) de 20 de ani în România.

    • Ce inseamna proiect de tara ? si care sa fie industriile care ar trebui dezvoltate in Romania ?
      Va dati seama, capitalul privat autohton nu este masura sa finanteze o astfel de dezvoltare industriala iar statul nici atat.
      Ce se poate totusi face ? simplu, asigurarea cadrului legal in care investorii privati din afara ar putea investi in Romania plus crearea infrastructutii adiacente.
      Aici se pot pune accente pe industrii nepoluante, care folosesc in mare masura resurse regenerabile, care asigura locuri de munca pt muncitorii romani in conditii decente, turism, agricultura, industrie prelucratoare a prod. agricole etc.etc
      Numai printr-o debirocratizare radicala si nu cum unii cred prin digitalizare a procedurilor se poate raliza acest fapt. O digitalizare fara debirocratizare nu are rost, volumul inutil de date stocat blocand resurse de tot felul.

    • NU exista „proiect de tzara”, notiunea asta e o gogoritza inventata de unii ca sa creeze noi institutii, deci sa creasca cheltuielile bugetare! :P
      Ceea ce descrieti Dvs. acolo sunt „strategii” – si tocmai ce spuneati ca ele sunt nesustenabile >:

  9. 1, 2 si 4….mai cititi si alte materiale in afara de documentele de partid; iar „proiectul de tara” este total inutil daca se perpetueaza coruptia si incompetenta sistemica; exemplu:
    3. unde exista gaze, primaria (sau asociatia de proprietari) poate cere bani europeni (sau in cel mai rau caz imprumut esalonat pe 10 ani) pentru instalatii de co-generare pe gaz; de exemplu pentru circa 10-15 gospodarii (e posibil si pentru toata comuna adica 100-1000 gospodarii, dar trebuie inceput undeva) se poate instala un echipament care produce electricitate, caldura si apa calda la un pret mai mic decat suma electricitate consumata+caldura/apa calda, cu poluare mult mai scazuta si cu aducerea gospodariilor in sec XX
    https://adveco.co/products/combined-heat-power
    https://interenergo.net
    asta poate incepe si Nicusor Dan in Bucuresti, instaland micro-instalatii de cogenerare in punctele termice, in loc sa inlocuiasca 300 km de tevi pe care oricum se pierde 30%
    daca insa un astfel de proiect este condus precum cel de la Magurele…

    • comentariul era pt @ Caliman Eugen
      pentru autor, felicitari, mica observatie: in locul celor 1.200 MW de la Isalnita si Turceni convertiti pe gaze se pot instala 7-800 MW co-generare pe gaze in diverse localitati (30-50 proiecte), care elimina pierderile de transport si distributie (20–30%), asigura caldura si apa calda (mare problema in foste orase miniere) si scad poluarea la jumatate
      de asemenea, in loc sa cautam inca 5 ani (cautam de vreo 10 ani, iar acum chiar vine toamna financiara) 8 miliarde euro pentru grupurile 3-4 Cernavoda (1,5GW) mai bine re-tehnologizam acum grupurile 1 si 2, si investim 2 miliarde bani europeni in regenerabile cu bateriile (stocare) aferente (cam 1,5 GW instalati)

  10. Stimate
    Casa,
    Oricit as fi de profan in domeniu, cind vad cu ochii km. patrati de aluviuni care au umplut un baraj la noi si stiu ca de 30 de ani nu s-a decolmatat nici unul din cele 1400, nu mai conteaza documentele oricarui partid, ci doar cel al singurului partid (personal): al logicii dezvoltarii!
    In ce priveste primaria si initiativele ei, fara ca un proiect de tara sa impuna obiective si targheturi minimale de activitate pentru primarii, ele nu fac nimic, niciodata, fiindca n-au astfel de obligatii ,,profesionale”!
    In vara, am invitat prin scrisoare directa primarii si responsabilii agricoli, sa ,,vada” pe viu (adica pe rod) ,,plantatia” personala cu aronia, afin canadian si siberian, smochini, incit comunele sa se dezvolte agricol prin ferme care sa sustina bugetul salarial al comunelor.Am expediat aceasta invitatie la 36 de comune din Gorj, dar nu am primit nici un telefon si nu a venit nimeni sa vada ce se poate face in ,,noua agricultura” a fructelor de padure , introduse in Europa!Asta se intimpla cita vreme exista mii de ha de terenuri necultivate sau necultivabile cu obisnuitele culturi ca griu, porumb sau legume.
    Gospodariile taranesti si asociatiile de proprietari nu sint ,,module” de initiativa si dezvoltare in Romania, ci mijloace de subzistenta si administratii de colectare si plata a costurilor utilitatilor!
    Nu ma pricep in domeniul incalzirii si instalatilor cu acest profil, insa logica spune ca avind un singur producator de apa calda si agent termic, costurile sint infinit mai mici, decit daca s-ar introduce in punctele termice instalatii de cogenerare!
    Una este sa schimbi in zece ani KM de conducte si alta sa investesti la fiecare punct termic pentru instalatii complexe, cu uzura rapida fizica si morala, cu intretinere si angajati pentru acest scop.
    Pina la urma tevile uzate vin schimbate si intre punctele termice si consumatori, asa ca nu vad rostul complicarii incalzirii orasului cu instalatii de cogenerare, care ar insemna in plus multe alte conducte, pentru aductiuni de gaze.
    Prezentarea de idei este benefica in orice domeniu si nu vreau decit sa-mi exprim opinia personala, fara sa resping ori anulez ceeace este pozitiv si realist din ideile celorlalti….

    • Repet: Nu Exista gogoritza aia numita „Proiect De Tzara”!!
      Singura varianta in care ar putea sa existe ar fi un stat totalitar la greu! Notiunea e nascocita de o minte perversa si vehiculata de tooot soiu’ de fraieri!
      Cat despre „omcalzirea centralizata”… pai si-a dobedit „eficienta”! >:
      In ce ma priveste, am MARI indoieli si la microcentralele „de cartier” sau „de comuna”! MEREU se vor gasi vecini ciumetzi care sa nu vrea sa plateasva – deci faliment garantat! :P

      • microcentralele in cogenerare pe gaz au marele avantaj ca pot fi platite din bani europeni, inclusiv intretinerea (mentenanta) care se poate face periodic; iar ulterior se platesc doar gazele consumate, cu avantajul ca pe aceiasi bani dati inainte la ENEL se obtine si caldura si apa calda (se economisesc cheltuielile de transport, distributie, intretinere a retelei, atat la curent cat si la caldura/apa calda)
        Deci daca un „vecin ciumetz’ decida sa nu mai plateasca, pur si simplu e decuplat cu scaderea consumului respectiv, deci nu e paguba. Ca masura de precautie, la cuplare se poate cere dovada lipsei restanteleor in ultumii 2 ani la ENEL, intretinere, etc
        Insa am si eu o nedumerire: e „Codruta” sau Codrutz”?

      • Proiectul de tara este o reminiscenta a abordarilor fasciste, de care Europa e plina si astazi.

        Nu sunt evidente pentru ca fascismul a fost tot timpul pus in aceeasi oala cu nazismul – de fapt despre niciuna din aceste doctrine oamenii nu au citit, ci au ramas la pesudocunostintele livrate de cinematografia americana.
        ===

        De la comunism ne-a ramas obsesia pentru interventia statului si pentru solutii hipercentralizate.

        Ca sa ne fie bine ar trebui sa ne fie mai intai suficient de rau.

        ===

        Iar in povestea asta cu energetica sunt aceleasi si acelasi teme resapate de decenii, la nesfarsit. Nu iesim din morisca asta nici afumati cu fum de ardei iute. :-)

  11. Din cite cunosc, cercetarea fundamentale precede cercetarea aplicata, apoi in timp ele se potenteaza reciproc in domeniile tehnice.In domeniile social-politic si economic, cercetarea fundamentala este (oarecum) ,,rupta” de cea aplicata, fiindca experimentele de acest gen sint imposibile la scara reala, pentru verificarea ,,practica” a rezultatelor cercetarii fundamentale.
    Cercetarea aplicata in domeniile tehnice este lipsita de economia si industria din Romania, care sa creieze piata necesitatilor de cercetare si aplicare a rezultatelor, astfel ca cercetarea fundamentala ar trebui sa ,,domine” in Romania.Datorita modului in care este administrata aceasta cercetare, rezultatele sint discutabile si detaliile acestui fenomen sint cunoscute.In lipsa unui decolaj economic si industrial care sa sustina financiar cercetarea si asigure cererea pentru ea, nu putem vorbi de calitate in acest domeniu.
    In ce priveste domeniul social-politic si economic, cercetarea fundamentala este inexistenta.
    Daca in domeniul social-politic nu sint multe de cercetat, deoarece integrarea ne-a asigurat institutiile si normele de lucru, criza cercetarii fundamentale in domeniul economic tine Romania (si Estul postcomunist) in stagnare economica-industriala de 3 decenii!
    In 2000 prof, Daniel Daianu indica ,,articularea cercetarii economice cu cercetarea institutionala”, pentru a identifica metodele, tehnicile si instrumentarul unei dezvoltari economice rapide, de ,,ajungere din urma” a tarilor dezvoltate (Incotro se indreapta tarile postcomuniste?).
    Din pacate, aceasta cale n-a fost urmata de ,,cercetatorii economici” si din domeniul social-politic ,,institutional”, astfel ca cercetarea economica FUNDAMENTALA este inexistenta in Romania, odata cu lipsa PROIECTULUI DE TARA, pe care putea (si trebuia) sa-l realizeze ea.
    Concluzie este ca nu poate fi absolutizata una sau alta din tipurile de cercetare, fiecare avind caracteristici proprii ca parte a demersului spre cunoastere.

  12. Stimate
    han,
    Aveti perfecta dreptate privind incapacitatea antreprenoriatului national de a reindustrializa tara si necesitatea ca investitorii straini sa poata investi, urmare a creierii unui mediu economic performant si functional!
    In lipsa resurselor de dezvoltare financiare si antreprenoriale interne, trebuie sa atragem si utilizam capitalul industrial strain pentru RECONSTRUCTIA INDUSTRIALA a tarii!
    Acesta este de fapt, rostul unui proiect de tara cu acest obiectiv, deoarece intre resursele financiare straine sau UE, prin el exista metodele, tehnicile si instrumentarul necesare transformarii potentialului extern de dezvoltare, in active insustriale (fabrici si uzine industriale) si economice (societati bancare si de investitii) in Romania!
    In ce priveste DIGITALIZAREA administratiei si economiei (in general), ea este parte a dezvoltarii economice rapide, facilitind circulatia rapida a informatiei si elaborarea rapida a documentelor, avizelor, etc. pentru investitii.Parafrazind un cintec din studentie, pot spune ca ,,digitalizarea, liberalizarea circulatiei terenurilor si viteza sporita in solutionarea litigiilor comerciale, sint ,,trei ale lumii (afacerilor) placeri, in lipsa carora Romania este curtata numai de investitorii COMERCIALI: supermarketurile.
    Pentru o autorizatie de demolare a unei magazii (construita acum 100 de ani), am batut scarile primariei Tg. Jiu din mai pina in septembrie (anul acesta).Pentru avize de investitii se umbla cu anii….

    • – In primul rand, clicile smenarilor autohtoni, cu putinul lor capital pe care l-au format (cu ajutorul bancomatului ANRP, etc) sunt interesate doar pentru tranzactii cu un randament peste 30% p.a. (gen smasarii, contracte cu statul, etc, pe ce lume traiti?)
      – In al doilea rand, as fi curios sa aflu cum va afecteaza pe dvs (personal) nationalitatea investitorului (taxele la buget nu tin cont de nationalitate, sau?)

  13. Stimate,
    sabotaj,
    Gazele vor fi arse in Oltenia deoarece aici exista intreaga infrastructura energetica necesara trecerii de la carbune, la gaze, nefiind nevoie ca totul sa fie construit de la zero ci doar grupurile de lucru pe gaze si cazanele.In plus zona dispune de forta de munca necesara iar situatia sociala nu este decit motivul in plus pentru a urgenta aceasta schimbare.
    Ginditi-va va rog ce probleme si ce costuri ar ridica gasirea si crearea unei noi locatii cu conditiile minimale pentru a construi de la nou un astfel de obiectiv energetic!

    • CET-urile EXISTENTE sunt acuma NOI Locatii?
      Sunteti COMPLET pe dinafara stimabile…
      CET-urile exista, fabricile de ingrasamite inca rezista – gaze ieftine de ars nu prea sunt! dragi sabotori ai statului roman inca de la infiintare = din vremurile in care carol1 va inventa – iar voi ati vrea ca statul pe care-l sabotati din rasputeri sa va subventioneze neFacerea asa cum v-a subventionat afecerile cu carbuni fara sa obiecteze nimeni?
      Asta urmariti voi, de fapt, ca sabotori si paraziti, ca ROMANIA sa va subventioneze Arderea tuturor gazelor ca sa ramana in picioare COMPLEXU – dupa ce ati distrus toate celelalte capacitati in numele ECONOMIEI DE PIATA! Problema e ca si CET-urile sunt si ele de stat, ca si voi – iar statul ar efectua un soi de discriminare subventionandu-va numai pe voi – ar fi neetic si distructiv pentru el.
      (nu ca v-ar pasa voua de asta, ca oltenasi)

    • @Caliman Eugen
      Fiecare municipiu isi poate atrage investitori pentru arderea gazelor si a gunoaielor, pentru valorificarea surselor regenerabile, samd. Care este baiul? Politicienii sa isi vada de treaba lor (legiferari, politica bugetara coerenta, administratia transparenta a banului public, servicii publice de calitate, dezvoltarea infrastructurii, atragerea investitorilor, etc) ca pentru asta sunt alesi, nu sa faca ei pe „oamenii de afaceri”!

  14. Acest articol g bun merita o tehnoredactare mai atentă. Tablele sunt prezentate alandala, cu cap de coloane care nu se potrivesc cu datele de dedesubt.
    Da, trecerea de la lemne ude si cărbune (mai precis niste argile ceva cărbuni ) la gaze este un progres. Exista talibani și în lumea combustibilor fosili dar și în cea a activiștilor ecologiști.

  15. Complexul Energetic Oltenia, al doilea producător de electricitate al țării în termeni de putere instalată și cel mai mare pe bază de cărbune, va deveni cel mai mare consumator de gaze al țării, după ce vor apărea noile grupuri energetice pe gaze prevăzute în planul de restructurare și decarbonare.
    Declarația a fost făcută de Lăcrămioara Diaconu-Pințea, membru al directoratului CE Oltenia, în cadrul unei conferințe pe teme energetice organizate de Profit.ro. Oficialul companiei este foarte optimist în legătură cu finanțarea celor 1.200 MW noi pe gaze din Fondul de Modernizare și speră și la sume din Fondul pentru Tranziție Justă.

    https://www.economica.net/ce-oltenia-va-deveni-cel-mai-mare-consumator-de-gaze-din-romania-in-urmatorii-ani-director_190943.html

  16. Ambasadorul SUA la București, dl. Adrian Zuckerman, a anunțat ieri că ministrul economiei, dl. Virgil Popescu, se întâlnește astăzi, 9.10.2020, în Statele Unite cu secretarul american pentru energie, Dan Brouillette, pentru a demara un Acord de cooperare interguvernamentală pentru recondiționarea unuia dintre cele două reactoare nucleare de la Cernavodă și pentru renovarea clădirii în care se află cele două reactoare noi de la centrala nucleară de la Cernavodă.

    https://www.agerpres.ro/economic-intern/2020/10/08/banca-de-export-import-a-sua-va-finanta-proiectul-nuclear-de-la-cernavoda–587880

  17. Am obosit sa tot citesc despre gaze si petrol.

    Cred ca ar fi mult mai eficient sa ne gandim cum sa crestem proportia de energie regenerabila.

    ===

    Ideea de a aduce gaze in mediul rural este una paguboasa. Investitia e mare, operarea costa, preturile cresc. In mediul rural din Romania monetizarea este inca redusa.

    ===

    Alinierea lui Ghinea la pozitia Greenpeace imi confirma parerea mea despre el, si despre USR in general, ca apartinind unui curent de gandire de extrema stanga, cat se poate de daunatoare pentru Romania in acest moment.

    • N-are decât să-și creeze zone metropolitane integrate, să-și creasca toate orasele integrand ariile din jurul acestora – in cateva decenii vor aparea si mini, micro conurbații ba chiar mari conurbații dupa model occidental cu zone perfect integrate = Odeasa-Varna par example!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Felea
Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro