Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. In 2024 editura Humanitas i-a publicat un nou volum cu titlul „Aventura ideilor".Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012).
Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale.
Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA.
Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
O idee excelentă, subscriu din toată inima.
Subscriu cu entuziasm si speranta
O idee foarte bună. Subscriu.
Este o idee excelentă. Subscriu!
Subscriu!
Da, da, da! Ar exorciza duhurile necurate de pe bulevardul nomenklaturii.
Excelenta propunere! Subscriu cu toata taria. Poate ar trebui initiata o petitie publica a bucurestenilor.
Cred ca asta este Solutia !
Ecelenta propunere.
Petitia trebuia sa fie semnata de bucuresteni, pina acuma !
Că doamna Monica Lovinescu este un reper cultural și moral, al cărui nume merită să fie pomenit – inclusiv în urbanistica orașelor românești, este neîndoielnic.
Dar trebuie să recunoașteți, domnule Tismăneanu, domnilor și doamnelor care ați răspuns până acum, că propunerea este (și nu cred că întâmplător) și un act de justiție, într-o țară în care condamnarea comunismului s-a făcut prea târziu și mai mult simbolic. Strada care pentru români este simbolul potentaților bolșevici să poarte de acum încolo un nume identificat cu rezistența anticomunistă va fi o pedeapsă cu atât mai mare, cu cât denumirea va fi adoptată mai repede – cât încă mai locuiesc acolo supraviețuitorii vechiului regim, contemporanii torționarilor.
Subscriu si sustin, mai ales cu argumentatia data de dvs.
:) aprob pozitiv
o vorba (de actualitate !) : nu conteaza ce i in cutie ci ce i pe cutie (cu ce i poleita)
propunerea e buna, c un singur amendament : locatarii „primaverii” sa fie relocati pe bulevardul otelarilor sau metalurgistilor (ca bine i a mai slujit !)
A da unei străzi numele unei persoane — a te asigura de uitarea acelei persoane.
Nu știu dacă ați fost recent prin București, și eu încerc să mă duc cât mai rar, e un oraș îngrozitor. La ultima aventură însă, un detaliu picant. Eram pe undeva pe Blvd. Nicolae Bălcescu. La câțiva metri de un SexShop, o pancartă care anunța adresa: o tăblie puțin ruginită, albastră, scrisă cu Helvetica de 16p, Blvd. Nicolae Bălescu. Sub această indicație bine-venită într-o lume fără GoogleMaps, pe aceeași tăblie, între două puncte •, stătea scris: om politic.
Onomastica străzilor (și a clădirilor) anunță gradul de uitare ireparabilă la care este condamnat cel care dă numele: am poreclit toate liceele Mihai Eminescu și I.L. Caragiale pentru a ne asigura că cei doi nu vor mai fi niciodată citiți, iar dacâ vor fi, Creangă păzește, să fie pedepsiți doar la a fi recitați, onomastic, tembel-edulcorant: Nenea Iancu. Niciun individ cu toți boii acasă nu ar vrea ca ulițele patriei să-i poarte numele. Nu, nu subscriu. E ridicol, și, mai grav, irelevant. Vreți să nu fie uitată Monica Lovinescu? Discutați-o, dar nu-i angajați numele în aceeași practică subalternă cu care s-au ocupat, întâmplător, și urmașii lui Lenin și Stalin (m-am născut pe strada V.I. Lenin).
[de curiozitate, chiar credeți că Monica Lovinescu nu ar fi râs la auzul unei asemenea propuneri?: auzi Virjil, Strada Lovinescu e colț cu Aleea Gorbaciov, care dă chiar în Piața Perestroika, ha!]
Dom˙le, asta e bună de TNR.
Subscriu la aceasta propunere.
Bulevardul „Egalilor” spre veșnica pomenire trista amintire a celei mai negre perioade din istoria României.
Da! Si ar putea fi doar un (nou) inceput, onomastica strazilor capitalei inca mai poate fi imbunatatita!
total de acord!
Subscriu.
idee excelenta; GDS (si M10?) ar putea ajuta initiativa petitiei publice
la fel s-ar putea numi strazi dupa numele celor ucisi din motive politice
ma gandesc aici ca sunt romani buni care ar prefera ca strada lor sa primeasca numele celor ucisi in temnitele comuniste sau mineriade, in loc de …, Str. Odoarei, Balaria, etc etc.
de acord, este logica propunerea!
De acord! Dar citind ce scrie dl.Dragos despre aceasta strada ” care pentru români este simbolul potentaților bolșevici să poarte de acum încolo un nume identificat cu rezistența anticomunistă va fi o pedeapsă cu atât mai mare, cu cât denumirea va fi adoptată mai repede – cât încă mai locuiesc acolo supraviețuitorii vechiului regim, contemporanii torționarilor.” ma face sa ezit putin.
De ce să ezitați?
Poate m-am exprimat prea dezlânat, dar mie mi se pare o idee foarte bună.
Credeți că supraviețuitorii vechiului regim (unii încă activi în structurile politice actuale) nu merită să locuiască pe o stradă numită Monica Lovinescu? Evident că nu, dar vor plăti onoarea nemeritată fiind obligați să trăiască zilnic o ironie a istoriei. Treptat – treptat ei vor dispărea din această lume, iar numele lor vor păli în uitare.
De altfel pentru a-si putea incasa in continuare pensiile uriase respectivii nomenklaturisti vor trebui sa se prezinte la Politie sa isi schimbe cartile de identitate cu noua denumire a strazii. Imi imaginez deja stolurile de tineri reporteri tv fugarind carucoarele si punand intrebari inteligente ca celea cu care il sufoca pe tortionarul Ficior ori de cate ori il prind.
Sustin aceasta propunere pentru cea care a tinut vie lumina sperantei, in vremuri cumplite, Monica Lovinescu.
Subscriu!
de acord cu ideea, ar fi minunat sa se indeplineasca !
N-ar strica sa avem o petitie pentru aceasta propunere.
P.S. In Brasov, la sfarsitul anilor 90, actualul „Bulevardul Victoriei”, fostul „Bulevardul Victoriei Socialiste”, a fost redenumit pentru scurt timp „Bulevardul Corneliu Coposu”. Zeci de locuitori – nu numai de pe respectivul bulevard, dar toti de varsta a treia – au cerit schimbarea inapoi numelui si, din pacate, s-a si intamplat asa. Socialismul a triumfat si in acest caz…
Cu propunerea asta e imposibil să nu fie un om de buna-credință de acord.
Nu cred însă că redenumirea străzilor dintr-o localitate e de competența guvernului. Legislația în vigoare prevede altceva:
Atât art. 36 din Legea nr. 215/2001, cât şi dispoziţiile speciale cuprinse în O.G. nr. 63/2002 dau în competenţa consiliilor locale atribuirea numelor anumitor persoane unor străzi, parcuri, pieţe şi a altor asemenea locuri publice, această atribuţie fiind exercitată în sfera celor prevăzute de art. 36 alin. 2 lit. c) din Legea nr. 215/2001 privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului. Din dispoziţiile menţionate rezultă în mod clar că prerogativa atribuirii de denumiri de străzi aparţine în mod exclusiv consiliului local.
Detalii: http://legeaz.net/spete-contencios/atribuire-denumiri-strazi-4755-2013
Asa e, aveti dreptate. Nu-mi imaginez insa ca si sa fi stiut acest „amanunt legislativ”, dl. Tismaneanu s-ar fi adresat actualului primar interimar al Bucurestiului, Marin Stefanel Dan (da, da, cel cu… „reactia incredibila, in timpul unei inregistrări la un post de radio ” „Baga-mi-aa **** in ei”!! :))) ) cu aceasta propunere…
P.S. Da, propunerea e foarte, foarte buna!
Ma intreb deci, (pentru ca, e clar chiar si pentru mine :) , ca procedura este cea precizata aici de dvs!), care o fi „mesajul subliminal” pe care-l transmit (involuntar, desigur!) sustinatorii si initiatorul acestui apel?
…ca, la noi asa a functionat, functioneaza si va functiona, societatea : fara indicatii pretioase „de sus”, nimic nu misca?
Mulțumesc pentru atenționare! Răspunsul dumneavoastră e de natură să deschidă noi orizonturi ce pot fi explorate.
Cum inițiatorii apelului îi ceruseră același lucru lui Oprescu, e evident că dumnealor cunosc legislația aferentă. Dar reluarea sa are, în acest moment, pe lângă cererea exprimată, mai multe implicații. Fără pretenția că aș putea fi exhaustiv, înșir câteva:
Legea e perfectibilă. Cum capitala nu aparține doar Bucureștenilor, legea ar fi trebuit să prevadă și o astfel de posibilitate de redenumire a străzilor în interes național.
De asemenea, Președintele ales are oarecum atribuții de completare / optimizare a regulilor în societate şi poate, prin poziția sa, să ceară sau măcar să sugereze comunității locale o astfel de schimbare. Cum Iohannis n-a făcut acest lucru timp de un an, apelul adresat proaspătului premier, poate fi înțeles și ca o sugestie indirectă pentru președinție și mai ales pentru consilierii de imagine ai titularului funcției.
Și, nu în ultimul rând, arată că primarul autostrăzii suspendate ar fi putut avea proiecte mai puțin fanteziste, dar mai fezabile și mai eficiente, precum și mai puțin controversate decât, să zicem, „Lupoaica lui Traian” de la Muzeul de Istorie.
Totsi Dvs citati o lege data de Parlament. Asadar nimic nu impiedica Parlamentul sa initieze inca o lege- una speciala sau una de completare – prin care sa impuna expres schimbrea oribilei denumiri actuale a Bulevardului Primaverii. Poate chiar o re-dedicare a intregului cartier in memoria tituror celor de la Europa Libera: Cornel Chiriac, Vlad Gorgescu, Noel Bernard, Emil Hurezeanu, etc
O idee excelentă!
Da! Din toata inima!
De acord. Un nume extrem de important al culturii romane, o initiativa adecvata, o reparatie necesara si o comemorare extrem de potrivita a unei doamne curajoase, inteligente si atat de hotarata in stradania dansei de a promova valoarea si de a biciui penibilul.
Folosirea numelor persoanelor este totdeauna insotita de controverse. Unii sunt de acord, altii impotriva. In plus, este inconvenabil ca numele strazii pe care locuiesti sa se transforme din ceva neutru in altceva controversat.
Sunt supporterul sistemului nord-american, cu multe strazi cu numele…numere. Ajuta si la orientare.
Nu zic ca e rau. Dar cred ca sunt cu totul si cu totul alte prioritati acum.
Iar daca e nevoie de premier ca sa se schimbe numele unei strazi….
Subscriu la idee!
Dle profesor Vladimir Tismăneanu,
Apelul este direcționat greșit. De chestiunea respectivă – atribuirea de denumiri arterelor de circulație – se ocupă Primăria Capitalei.
Al dvs., Valeriu Mangu
Oare dl. Ciolos nu are altceva de lucru decat sa schimbe nume la strazi?
Cred ca trebuie sa ne scuturam de obisnuintele astea cu tatucul care rezolva toate problemele statului. Schimbatul numelui unei strazi trebuie sa tina de comunitatea locala (primaria locala, rezidenti), nu de condeiul primului ministru!
Bulevardul Vasile Milea, de exemplu, este o denumire atribuita potrivit ?
Da sunt foarte de acord și aș fi foarte mîndru dacă s-ar îndeplini această cerere!
Executivul se ocupă de problemele Primăriei Capitalei? Sper că nu acesta ar fi cazul. Inițiativă lăudabilă, firească, normală… dar nu este de competența adrisantului acestui apel.
Monica Lovinescu va rămâne pentru totdeauna o voce simbol a rezistenței anticomuniste și o flacără mereu vie în conștiințele noastre, care a întreținut speranța în inimile milioanelor de români timp de mulți ani. O viață de om închinată adevărului și dreptății, o forță intelectuală de nestăvilit care s-a revoltat și a denunțat cu curaj și demnitate crimele comunismului românesc.
Monica Lovinescu a ales libertatatea luptei de la Paris, disperată de ororile comunismului. Nu voi uita niciodată durerea sfășietoare trăită de Monica Lovinescu în ultimii ani de viață ai mamei, rămasă în București și lăsată fără medicamente de auroritățile comuniste.
Spiritul justițiar pasionat de adevăr, s-a îngemănat cu o inimă sensibilă și entuziastă pentru adevăratele valori culturale, pentru care stau mărturie miile de pagini de literatură interzisă împărtășite la Radio Europa liberă.
Monica Lovinescu nu și-a cruțat energia și sănătatea. A primit repetate amenințări, a suferit agresiunea cruntă din partea Securității, drept represalii pentru adevărurile rostite.
Pedepsirea torționarilor comuniști nu a fost posibilă în anii 90, într-o societate imatură civic și politic, care abia învăța regulile și principiile democrației, o societate divizată, confuză, contradictorie, în recuperarea propriei identități și a regăsirii drumului spre valorile europene.
Victimile care au supraviețuit torturilor și terorii închisorilor comuniste, nu au dorit răzbunare și i-au iertat pe torționari. Puțini au înțeles că iertarea nu înseamnă uitare și că statul de drept se bazează pe legi și pe respectul adevărului și dreptății.
Victimile totalitarismului comunist românesc trebuie cinstite și comemorate cu pietate și profundă recunoștință. Avem obligația morală pentru a cinsti jertfa elitelor morale și de a ne reaminti mereu de cei care au condamnat comunismul.
Este atât de firesc ca tocmai bulevardul Primăveriii să poarte numele Monica Lovinescu.
Domnilor demnitari, domnule prim ministru, domnule președinte al României… este atât de firesc.
Salut ideea si daca veti formula o petitie in acest sens, veti avea si semnatura mea pe ea. Sunt timisoarean si eram in liceu in anii ce au urmat Revolutiei si tin minte ca putine erau „reperele vii” ale strazii – cum ar fi formulat astazi – si ele se chemau: Corneliu Coposu, Monica Lovinescu si Virgil Ierunca.
Subscriu pentru „atribuirea numelui Monicai Lovinescu Bulevardului Primaverii din Bucuresti.”
Intervine un „impediment”: nu sint bucurestean.
Al doilea: nu stiu cit de anticomunisti sint domnii carora li se adreseaza cererea.
Mie, dna Monica Lovinescu (alaturi de Virgil Ierunca), mi-a luminat si incintat tineretea si maturitatea cu emisiunile sale, „Actualitatea culturală românească” şi „Teze şi Antiteze la Paris”.
Dar, recunosc, nu e indeajuns: se gasira binevoitori (sincer, au dreptate) care sa ne aduca aminte ca nu am fi in Romania, ci intr-o tara in care traiesc, ei, acum, sau la care viseaza.
Uneori e nevoie si de un imbold, ceva in genul „cu voie de la politie”.