luni, ianuarie 24, 2022

Un eveniment formidabil: Festivalul de film romanesc la New York

Noul val al filmului romanesc continua sa faca valuri.  Am avut marea sansa sa particip la Festivalul de Film romanesc “A New Beginning” de la New York, derulat la cinematografele Tribeca din Manhattan. S-a scris despre eveniment in marile ziare new-yorkeze, New York Times, Wall Street Journal, Village Voice.  Organizator al acestui formidabil
eveniment este exceptionalul, neobositul staff al ICR New York coordonat de Corina Suteu.  Curatorul Festivalului, ca si in anii trecuti, a fost mereu imaginativul Mihai Chirilov.  Criticul de film Alex Leo Serban a participat cu entuziasta eruditie si unic, melancolic umor la dezbateri. Scriu acum in viteza, voi reveni pe larg. Am prezentat (prima oara
singur, a doua data impreuna cu Leo Serban) filmul lui Andrei Ujica, “Autobiografia lui Nicolae Ceausescu”, am vazut capodopera lui Cristi Puiu, “Aurora” (m-am gandit la “Strainul lui Camus”, poate si la Raskolnikov, dar si la Grobei, personajul lui N. Breban), am revazut tulburatorul film “Francesca” de Bobby Paunescu si am admirat din nou
creatia de neuitat a Monicai Barladeanu.

Au fost prezenti la diversele prezentari de filme influenti critici de film, intelectuali americani cunoscuti (intre altii, profesoara Irena Grudzinska Gross de la Princeton, co-editoarea trimestrialului East European Politics and
Societies, ganditorul politic Jonathan Schell, profesoara Irina Livezeanu de la Universitatea Pittsburgh), jurnalisti (Mathew Kaminski, membru in boardul editorial de la Wall Street Journal). Erau prezenti numerosi tineri de origine romana, multi cu doctorate la universitati de mare prestigiu din Statele Unite.  Salile au fost in permanenta pline,
sesiunile de Q&A au fost palpitante. O prezenta speciala a fost cea a scriitoarei Saviana Stanescu care preda la Universitatea New York.

Prezenta activa a lui Tudor Giurgiu a accentuat legatura dintre acest festival si cel mai important festival de film din Romania.  Doua dimensiuni mi se par esentiale in acest Festival: modernitatea si profesionalismul.  Doar asa se poate promova cultura romaneasca in lume: prin opere viabile, omologate international, prin dialog intercultural,
prin sincronism veritabil, fara patetisme provinciale si fara complexe de tot felul.

Am ascultat inmarmurit de emotie, ravasit de ganduri si amintiri din totalitarism, lectura lui Victor Rebengiuc a “Parabolei Marelui Inchizitor”.  Este un  text menit sa te bantuie, sa zdruncine ceritutidinile comode, sa lumineze modalitatile pervers prin care visele cele mai frumnoase se pot converti, odata devenite ideologii, in cosmar.
Accentele din vocea lui Victor Rebengiuc, pauzele si sugestiile, au sugerat tensiunea imensa dintre cel care isi rosteste rechizitoriul si cel care, in numele iubirii, nu a vrut sa se supuna celor trei ispite demonice.  Recitalul lui Victor Rebengiuc a fost exact ceea ce era nevoie pentru a explica morbida atractie si efectele cataclismice ale
totalitarismului ca organizare constrangatoare a unei fericiri decretate de auto-desemnatii administratori ai destinelor umane (nu a fost oare Ceausescu un asemenea administrator?)

A fost prezentat filmul “Felicia” in care realizeaza un mare rol Ozana Oancea si filmul HBO, “Lumea vazuta de Ion B.”, pe buna dreptate premiat alaturi de “Medalia de onoare”, regizat de Calin Netzer. Un succes impresionant a avut si filmul “Marti dupa Craciun” de Radu Muntean.  In finalul Festivalului, marii actori Mariana Mihut si Victor Rebengiuc au
facut o miscatoare rememorare a muncii alaturi de Lucian Pintilie in filmul prezentat din nou, cu acest prilej, “De ce bat clopotele, Mitica?”

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. Si noi care credeam ca tocmai pentru asta e platit ICR-ul din banii publici, ca sa promoveze cultura in strainatate, cand colo, aflam ca a fost un eveniment formidabil organizat de exceptionalul, neobositul staf. Uau! Nu am inteles insa sintagma – entuziasta eruditie si unic, melancolic umor la dezbateri. Sau ati amestecat niste epitete intr-o caciula si ati tras la intamplare cateva?

    Banuiesc ca si dvs. tot pe bani publici ati fost la Festival. Oricum, pentru un astfel de comentariu nu era nevoie sa mergeti pana acolo, il puteati face si de aici. Si nu e nevoie sa reveniti, am inteles ce era de inteles.

    • toate institutiile de stat sint platite ‘din banii publici’, dar putine (spre niciunul…) ajung la profesionalismul & performanta icr, da? probabil k si de aceea nu e obisnuit romanul cu laudele (pt altii) & ii stau in git…
      ps cit dspr epitetele dlui tismaneanu – care ma onoreaza -, sint convins k s-a gindit atent inainte sa le puna in pagina :P

  2. Ma bucur ca ai semnalat acest eveniment. O sa incerc sa citesc si eu cronicile aparute in ziarele americane pe acest subiect. In mod normal (sau poate nu) noi romanii rezidenti in Romanica ar trebui sa nu fim prea interesati de filmele romanesti. Eu recunosc ca sunt si le vizionez cu mult interes. Parca mi-as viziona viata sau lumea in care traiesc de undeva, din afara.
    Iar filmul de ce trag clopotele mitica, cred ca l-am vazut de zeci de ori si tot nu ma plictisesc.
    O seara buna.

  3. La evaluarea unui eveniment cultural se tine seama si de calibrul , calitatea si numarul participantilor.ICR-ul prin astfel de actiuni ,investeste profitabil fondurile de care dispune,oferind o imagine competitiva Romaniei ,nu doar in exterior ci si in tara ( adusi la disperare de mediocritatile autosuficiente care se propun si se promoveaza reciproc cu o perseverenta specifica imposturii constiente ca nu rezista unei confruntari in care calitatea si valoarea reprezinta elementele de departajare , avem nevoie sa ne cunoastem valorile reale ,certificate inclusiv sau mai ales in cadrul evenimentelor internationale).
    Multumiri Institutului Cultural, Roman pentru ca este roman !

  4. Teoria strugurilor acri: si daca m aflam mai la nord, tot in sesiunea de examene eram. Toate filmele din lista mea (plus critici si invitati unul si unul) si iata ca o sa dureze mai bine de un an de zile sa le prind din urma (timp in care vor aparea altele).
    Nu-i bai, ma apuc sa aplic la joburi in Tri-State, ca sa prind festivalul de la anul!

    • monica barladeanu kiar FACE un rol excelent in ‘francesca’ – dar mai mult k sigur k dvs sinteti acela/aceea care o urmareste pe toate site-urile & pe toate blogurile cu aceeasi oftik de neuitat… desi va dati osteneala sa semnati de fiecare data cu alt pseudonim :P

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Vreau să dezleg două enigme

Scrisoare deschisă către concetățenii mei Dragi prieteni,            Ați observat,...

Povestea unui om leneș

«Întrebarea esențială e alta: Sunteți sau nu pe aceeași pagină cu conu’ Leonida? Dacă susțineți că statul ar trebui să răsplătească morții...

Ce știm sigur despre planurile lui Putin privind Ucraina, între atâtea incertitudini

Există un număr considerabil de încercări de a găsi un răspuns la întrebarea dacă armata rusă va ataca...

Opinie-răspuns la opinia vicepreședintelui PSD: putem aboli cota unică, dar cu asta ce-am rezolvat?

Percep opinia prezentată zilele trecute în ZF de dl. Sorin Grindeanu, vicepreședintele PSD, ca o binevenită deschidere la dialog privind oportunitatea renunțării...

Monitorizarea PNRR – examen de maturitate?

Autori: Dragoș Pîslaru și Tana Foarfă La vârsta de 15 ani începi să vezi lumea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro