duminică, mai 9, 2021

Un exemplu al costurilor de mediu asociate industrializării comuniste: haldele de fosfogips

Industrializarea comunistă s-a făcut cu numeroase costuri de mediu și de sănătate a populației umane. În acest text ilustrez această afirmație cu o analiză a situației deșeurilor din fosta industrie de producere a îngrășămintelor cu fosfor pentru agricultură.

Procesarea minereurilor cu fosfați conduce la producerea de fosfogips. Cele patru locuri cu halde de fosfogips din România rezultate în urma procesării minereului importat sunt la Bacău, Năvodari, Turnu Măgurele și Valea Călugărească. Minereul cu fosfați provine din zone diferite de la Maroc până în Kamceatka, predominând însă materia primă cu origine sedimentară din Africa, mai puțin cea cu origine magmatică din Rusia.

Pe plan global sunt puține studii cu privire la aceste halde, o mare parte axate pe problemele de radioactivitate și mult mai puține experimentale. În România se consideră că nu sunt astfel de probleme de radioactivitate în raport cu fondul existent datorită tipului de minereuri cu fosfați procesate. Sursele disponibile arată că față de doza maximă permisă de 1mSv pe an cele mai mari doze, chiar pe halde, sunt în jur de 0.49 mSv pe an. Doza suplimentară pentru persoanele din zonele rezidențiale apropiate este de maxim 0.14 mSv/an, comparativ cu fondul din toate sursele în România de 2.4 mSv/an.

Geochimia și mineralogia materialului haldat a fost cercetată în special prin colaborări România – Franța, rezultând două teze de doctorat, una la București, alta la Bacău, recente. S-a constatat că materialele conțin cantități importante de pământuri rare. Componenta biologică a acestor ecosisteme industriale a fost cercetată mult mai puțin, cu unele experimente la Năvodari acum peste 15 ani prin cooperare România- Greci, câteva observații cu privire specii de plante mai recent la Bacău și unele măsurători radioactivitate a plantelor. În toate cazurile nivelul de publicare este modest, la nivel de comunicări științifice și reviste locale. Relația cu corpurile de apă subterană nu a fost investigată.

În ultimii zece ani a avut loc doar o slabă colonizare cu vegetație, cum se poate vedea pe Google Earth Pro, care permite vizualizarea imaginilor satelitare pe serii de timp. Există raportări că suprafețele sunt stabilizate fizic, fără să mai existe pericolul împrăștierii de către vânt. Mai jos sunt cele mai recente imagini disponibile (în ordine: Bacău, Năvodari, Turnu-Măgurele, Valea Călugărească; depozitele de fosfogips pot fi recunoscute prin culoare albă a zonei).

Problema aplicativă a cercetării unor asttfel de zone industriale e de actualitate pe plan global pentru că exploatarea fosfaților e în continuă creștere, Marocul a descoperit zăcăminte enorme recent și e nevoie permanentă de îngrășăminte.

Zonele industriale acum închise din România ar putea fi interesante ca cercetare pilot relevantă pe plan internațional pentru o abordare experimentală în vederea remedierii la trei scări spațiale (ghiveci, lisimetre și parcele în teren) cuplate cu investigații în teren ale proceselor de dezvoltare a covorului vegetal pe halde. Secundar s-ar preta la cercetări fundamentale pentru biogeochimia lantanidelor – fracționări de către plante, percolări diferențiate în apa subterană.

Faptul însă că valorile de radioactivitate depășesc pragurile stabilite de către comisia națională pentru controlul activităților nucleare în România pentru familiile uraniului și thoriului face ca haldele de fosfogips să poată fi considerate ca deșeuri radioactive și să necesite aprobările acestei comisii pentru activități care le implică, deși situația instituțională a lor din acest punct de vedere nu este clară. Se fac, totuși, cercetări științifice sporadice. Există însă comunicări la workshop-uri de specialitate care recomandă să nu există nici un fel de utilizare a acestor zone, nici remediere, suprafețele fiind stabilizate deja, eventual doar o încapsulare.

Având în vedere dinamica instituțională pentru managementul problemelor de mediu în România este foarte posibil ca aceste zone să rămână în aceeași stare ca și acum pe termen nedefinit. La dispoziția generațiilor viitoare.

În concluzie: 1) atunci când unii dintre noi regretă perioada dezvoltării industriale comuniste ar trebui să aibă în vedere și astfel de aspecte, 2) achitarea datoriilor de mediu acumulate de către stat în perioada comunistă este un obiectiv important pentru sănătatea umană și starea ecosistemelor naturale.

Notă: mulțimiri colegului de breaslă care mi-a semnalat literatura în care se raportează detaliat cercetările despre situația radioactivității acestor zone, de exemplu http://www.ean-norm.net/lenya/ean_norm/images/pdf/workshop_4/praesentationen/Botezatu.pdf .

Distribuie acest articol

13 COMENTARII

  1. Parerea mea e ca in momentul de fata problema majora e pusa de defrisari a caror impacte asupra mediului sunt majore: alunecari de teren, inundatii, afectarea ecosistemelor naturale existente.

    Pentru asta ar trebui delimitate ariile protejate de cele exploatate in asa fel incat din cele strict protejate sa nu se produca defrisari iar la ariile explotatate sa se intruneasca normele de exploatare care sa poata asigura regenerarea fondului forestier fara efecte adverse asupra solului cauzate de exploatari la ras.

    Efectiv asta presupune rangeri in parcurile nationale, informarea populatiei cu privire la zonele protejate si la personalul angajat care protejeaza aceste zone. Oamenii trebuie sa poata vedea online care este starea parcurilor si modul in care fondul forestier a suferit sau nu de pe urma defrisarilor ilegale si care e masura eficientei cu care rangerii sau padurarii isi indeplinesc atributiile.

    Acelasi lucru trebuie avut in vedere si la fondurile exploatate, precum si la producatorii de produse de lemn sau derivate care ar trebui sa informeze consumatorul despre zona de provenienta a materialului lemnos din care sunt facute produsele comercializate si sa faca dovada ca acele zone intrunesc criteriile si normele de exploatare. Consumatorul trebuie sa poata vedea online care este starea fondului forestier de unde provine produsul din lemn achizitionat.

    • Vă mulțumesc pentru comentariu. Din câte știu WWF are proiecte pe această direcție, și se lucrează și de la nivelul autorităților.

      Toate problemele de mediu sunt importante, există relații complexe între ele. Alături de ele sunt importante și alte probleme publice.

      Desigur că se pot prioritiza, eventual aborda by project, pentru asta sunt necesare informații obiective asupra amplorii problemei și a costurilor implicare de o soluție propusă sau de alta.

      gânduri bune,

      • Nu mai e o problema de costuri ci de sustenabilitate … Pentru a continua sa traim pe aceasta planeta avem nevoie de fondul forestier ramas. Aerul devine pe zi ce trece tot mai putin respirabil …

  2. …” Sursele disponibile arată că față de doza maximă permisă de 1mSv pe an cele mai mari doze, chiar pe halde, sunt în jur de 0.49 mSv pe an”…..de unde aveti aceste date? la ce sursa faceti referire ?…e posibil ca valorile sa fie mai mari ( cu ordine de marime peste fondul natural); sunt locatii unde a existat intentia de a produce placi de fosfogips utilizand material din halda… placile aveau continut radioactiv mare, treaba nu a functionat…

      • Tre mi-e teama ca prudenta lui julius001 este indreptatita. Pe la jumatatea anilor ’80 s-a intentionat fabricarea unor pereti despartitori pentru locuinte cu fosfogips, daca nu ma insel, undeva in apropiere de Bacau. Proiectul respectiv, desi rezolva o problema stringenta pentru constructia de locuinte din anii respectivi a fost abandonat tocmai pentru ca s-au inregistrat valori ridicate ale radiaoactivitaii acestora. Sa trag oare concluzia ca in 30 de ani nivelul de radiatii s-a redus natural sau ca, pur si simplu, amplasamentul respectiv nu a fost cercetat?

        • Fosfogipsul emite radiatii alfa care se „sting” trecand chiar si prin 0,5 m de aer. Totusi folosirea in spatii inchise, locuinte, este riscanta. De aceea s-a renuntat. S-a recomanadat in acea perioada folosirea lui la constructia de sosele, dar n-a iesit nimic. La Tr.Magurele ne-am ” jucat” facand niste caramizi dupa calcinarea lui, fara sa se urmareasca vre-o finalitate.Aici au fost folosite doua procedee de obtinere a ingrasamintelor fosfatice: cu atac cu acid sulfuric si cu atac nitric, cu acid azotic. Despre primul e vorba pt. ca cel obtinut prin atac nitric avea un continut f. mare de azotat de calciu si a putut fi folosit aproape in totalitate ca amendament in agricultura. In ce priveste recuperarea lantanidelor la Tr. Magurele exista chiar o instalatie-pilot si chiar proiectul unei instalatii si a fost sustinuta o lucrare de doctorat pe aceasta tema. Dar, asa cum era obiceiul la noi, totul a ramas nefinalizat. Ar mai fi de spus destule. Nu e cazul aici.

  3. Si mai ne intrebam de unde explozia de cancere pe langa Cernobil.A fost o industrializare fortata pe ambitii primitive care a dislocat taranul de pe tarla iar cu timpul cu timpul a generat numai rebuturi .Ne laudam cu exporturi dar cererea interna era multime vida.

  4. Am observăt că a dispărut comunicarea ştiinţifică la care se făcea referire în finalul articolului.

    Ea poată fi descărcată împreună cu toată literatura de la adresa de google drive menţionată în comentariul anterior.

  5. Stiu halda cea mai mare de acolo – hmm, atinge si peste 20 metri inaltime pe alocuri – si dupa cum vedeti e o adevarata forma de relief – alb murdar, galbui-albicios, depinde de vreme. Am inteles ca era cineva interesat de ea… tarile dezvoltate cum au rezolvat problema? Pp ca in UK, Germania, Franta nu exista asemenea halde. Inca mai fac ingrasaminnte acolo, nu stiu si daca fosfatice, spre deosebire de Valea Calugareasca, ?Tr.Magurele – slaba activitate!

  6. Precizări ar fi necesare. Comparația cu țările necomuniste în acest domeniu, prin adoptarea unui coeficien de corecție temporală. La ei aceste fenomene cu efecte grave negative asupra mediului au apărut mai devreme. Nu e deci o specificitate comunistă. Ci una industraiolă. Ce credeți? Cu toto binele, Dan Culcer

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Virgil Iordache
Virgil Iordache
Virgil Iordache cercetează și predă la Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti. Domenii principale de preocupări: ecologie şi filosofia biologiei. Cărţi şi articole în domeniile ecologiei și filosofiei, eseuri filosofice în reviste de cultură. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Univesităţii din Bucureşti.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Voi, treziți-vă!

Cezar Victor Năstase este convins că: ”Dacă s-ar reintroduce pedeapsa capitală aceasta ar trebui aplicată în primul rând cozilor de topor și...

PNRR for dummies. Sau planul cincinal cu MCV ataşat

Luni 10 mai premierul Cîţu şi ministrul Ghinea merg la Bruxelles pentru a discuta o formă finală a Planul Naţional de Redresare...

Maia l-a învins definitiv pe Igor. Dar bătălia pentru direcția Republicii Moldova continuă

După ce a pierdut pe toate fronturile, adică și Președinția și Parlamentul, principalul agent politic al Moscovei la...

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

Paștele – Anul II al pandemiei

          După suferința Vinerii Mari, înfricoșați de chinul și moartea lui Isus, apostolii au căzut sub povara descurajării și a fricii. Timp...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro