vineri, martie 29, 2024

Un faliment care sapă în buzunarele tuturor: City Insurance

„Având în vedere procentul de 60% reclamații întemeiate, ar rezulta că în 6.000 de cazuri (numărul se referă doar la drepturile cesionate) asiguratorii au încălcat legea și ar fi trebuit sancționați. Amenda minimă este conform legii 132/2017 de 50.000 de lei, adică echivalentul a 10.000 de euro. (…) 60 milioane de euro reprezintă sancțiuni pe care ASF ar fi putut să le aplice, dar nu le-a aplicat, doar prin nerecunoașterea valabilității contractului de cesiune de creanțe. Jumătate din valoarea amenzilor aplicate de către ASF ajung la bugetul de stat. Asta înseamnă că ASF a văduvit bugetul de stat cu 30 milioane de euro numai prin nerecunoașterea contractului de cesiune de creanțe, în contra practicii instanțelor de judecată.” (bursa.ro)

Cristian Muntean, avertizorul de integritate din Autoritatea de Supraveghere Financiară

Luni, 2 mai ac., Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a dat publicității un anunț, din care nu strică să spicuim câteva aspecte cu relevanță pentru analiza consecințelor pe care falimentul companiei de asigurări City Insurance le are asupra funcționării pieței asigurărilor, în general, și asupra prețurilor de vânzare a asigurărilor (auto) în special:

Nicu Marcu, președinte ASF.

Tribunalul București a admis cererea de deschidere a procedurii de faliment formulată de A.S.F. pe numele societății SAR City Insurance S.A. pe data de 9 februarie 2022, iar conform Legii 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, articolul 262: în termen de 90 de zile de la data pronunțării hotărârii de deschidere a procedurii de faliment, polițele de asigurare încheiate de societatea de asigurare/reasigurare încetează de drept; în aceleași condiții se vor denunța și contractele de reasigurare.

Având în vedere cele precizate, posesorii de polițe de asigurare RCA emise de City Insurance trebuie să încheie o nouă asigurare, la un alt asigurător, până pe data de 11 mai 2022. În caz contrar, aceștia sunt pasibili de sancțiuni în concordanță cu legile în vigoare. Amenda pentru absența unei asigurări RCA este cuprinsă între 1.000 și 2.000 de lei. În baza Codului Rutier, Poliția poate decide, ca măsuri suplimentare, reținerea certificatului de înmatriculare al mașini sau reținerea plăcuțelor cu numărul de înmatriculare.

Clienții City Insurance ale căror contracte de asigurare sunt denunțate automat pe 11 mai 2022, pot solicita returnarea părții din prima de asigurare proporțională cu perioada de valabilitate rămasă în vigoare. Spre exemplu, dacă polița a fost încheiată pe o perioadă de un an și expiră pe 11 septembrie 2022, clientul are dreptul de a solicita returnarea unei treimi din valoarea primei plătite (proporțional cu cele 4 luni din 12 rămase în vigoare). Clienții City Insurance pot solicita returnarea părții din primă și înainte de termenul de 11 mai, dacă decid denunțarea poliței din proprie inițiativă. (…)

Persoanele implicate din postura de păgubit în accidente provocate de asigurați RCA ai City Insurance, care nu au cumpărat o poliță nouă după data de 11 mai 2022, nu vor putea fi despăgubite în baza poliței City Insurance, chiar dacă datele înscrise pe ea arată că se află încă în perioada de valabilitate. Terții păgubiți se pot adresa Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR) pentru a fi despăgubiți din Fondul de protecție a Victimelor Străzii (FPVS), doar în situația în care accidentul a implicat și vătămări corporale sau decese. (…) În caz contrar, terții păgubiți nu se pot adresa niciunui organism sau asigurător și vor fi nevoiți să se îndrepte împotriva șoferului vinovat pentru recuperarea prejudiciului.

Conform  Fondului de Garantare a Asiguraților (FGA), la data de 11 mai 2022, când se va produce denunțarea automată a contractelor de asigurare, vor mai fi în vigoare 498.255 de polițe de asigurare RCA emise de City Insurance.

Cu alte cuvinte, conform comunicatului ASF, miercuri, 11 mai ac., un număr de aproape jumătate de milion de polițe de asigurare RCA aflate în posesia unor deținători de autovehicule care circulă pe drumurile patriei, fie ei persoane fizice sau juridice, vor fi denunțate, iar cei care le dețin se vor trezi în mână cu niște hârtii fără valoare.

Primul meu sfat? Dați fuga și încheiați o poliță Casco, pentru că dacă se întâmplă, Doamne ferește!, să aveți de-a face cu posesorul unei polițe RCA emisă de City Insurance care nu a citit comunicatul ASF și nu și-a achiziționat o altă poliță RCA (probabil dacă zic că trei sferturi din deținătorii celor 498.255 de polițe sunt în această situație din 12 mai, nu greșesc!), veți fi buni de plată și nu vă veți putea recupera paguba decât în instanță.

Și mai este ceva: amenda pentru absența unei asigurări RCA este cuprinsă între 1.000 și 2.000 de lei; totodată, în baza Codului Rutier, Poliția poate decide reținerea certificatului de înmatriculare al mașini sau reținerea plăcuțelor cu numărul de înmatriculare.

DE CE A DAT FALIMENT CITY INSURANCE?

La finele lunii septembrie anul trecut, Comisia economică a Senatului a convocat la audieri pe tema falimentului companiei de asigurări City Insurance reprezentanții ASF – care au declinat invitația -, ai BAAR, ai transportatorilor și service-urilor membre ale COTAR, precum și avertizorul de integritate din ASF, Cristian Muntean, care a semnalat de la începutul anului 2021 multiple nereguli majore la nivelul Autorității de Supraveghere, inclusiv în relația cu City Insurance.

Cristian Muntean a explicat la audieri că din iulie 2020, sub mandatul președintelui ASF Nicu Marcu, gradul de conformitate al asigurătorilor s-a deteriorat semnificativ, iar numărul de reclamații depuse de beneficiarii de polițe a început să crească.

De asemenea, Cristian Muntean a mai declarat că de la finele anului 2020 ASF a constatat nereguli majore la City Insurance și Euroins, a aplicat câteva „mici sancțiuni”, doar că atunci când cele două firme de asigurare au contestat sancțiunile în instanță, ASF a pierdut procesele, pe considerente ce țineau de vicii de procedură ale actelor întocmite de Autoritate.

Coordonatorul Departamentului juridic al BAAR, Ovidiu Ciobanu, a declarat la rândul să că: „Au început să apară probleme de mai mult timp. City Insurance era în întârziere cu plățile, dar până la urmă le plăteau. Până în martie 2021 am reușit să recuperăm sumele de la City. Apoi au început să aibă tot mai mari dificultăți în plata acestor despăgubiri, pe care noi le-am plătit, în locul City. BAAR a recuperat sumele până în martie 2021 și apoi a trebuit să facem demersuri intense. Avem de recuperat de la City Insurance, pentru ceea ce am plătit în locul lor, aproximativ 11 milioane de euro”.

Președintele BAAR, Mădălin Roșu, le-a explicat senatorilor din comisie că estimarea daunelor aferente pagubelor în afara României pentru polițele City Insurance este probabil echivalentă ca valoare cu cele din cazurile Astra și Carpatica luate împreună, adică „de la 150 de milioane de euro în sus!” (cursdeguvernare.ro)

Rezultatele preliminare ale analizei lichidatorului judiciar desemnat de instanță în cazul City Insurance – și anume CITR – indică următoarele cauze (conform comunicatului postat pe pagina de Internet a lichidatorului):

„CITR a finalizat prima etapă din gestionarea falimentului City Insurance. În cele aproximativ 2 luni de la numirea sa drept lichidator judiciar în dosarul City Insurance, peste 100 experți CITR au studiat peste 500.000 de documente, și au realizat atât tabelul creditorilor, inventarierea activelor, cât și analiza preliminară privind cauzele și împrejurările care au generat falimentul City Insurance. Peste 1.600 de creditori s-au înscris la masa credală cu o expunere de peste 8 miliarde de lei. De asemenea, de la deschiderea procedurii, echipa CITR gestionează direct cele peste 14.000 de litigii în fața instanțelor naționale și internaționale.

În aceeași etapă, CITR a demarat analiza necesară pentru a stabili principalele cauze ale falimentului City Insurance. Concluziile preliminare indică atât un dezechilibru financiar profund, cât și faptul că creșterea accelerată a cotei de piață printr-o politică de vânzări agresivă au condus la o degradare rapidă a situației companiei. De asemenea, valoarea ridicată a comisioanelor plătite brokerilor, precum și cedarea în reasigurare a unui procent cuprins între 80% – 99,5%, se numără printre cauzele care reies din analiza preliminară realizată de CITR a activității City Insurance în perioada 2017 – 30 iunie 2021.

Verificarea de către CITR a investițiilor realizate de City Insurance în perioada menționată a evidențiat faptul că au fost făcute investiții și tranzacții cu active corporale ale căror valori s-au depreciat în urma reevaluării experților, generând pierderi importante de disponibilități.

Au fost identificate împrumuturi acordate societăților afiliate cu șanse reduse de recuperare, precum și dobânzi aferente unor împrumuturi care s-au dovedit a fi fără substanță economică. De asemenea, compania a mai plătit unor intermediari comisioane considerabile, CITR constatând că a fost vorba cel mai probabil despre de împrumuturi fără substanță economică.” (citr.ro/noutati/status-faliment-city-insurance)

Paul Dieter Cîrlănaru, CEO-ul lichidatorului CITR, a venit cu explicații suplimentare:

„Rolul nostru în această etapă a falimentului este să asigurăm buna desfășurare a tuturor demersurilor legale obligatorii într-un termen cât mai scurt și cu o transparență cât mai mare. În același timp, continuăm acest efort de a înțelege ce s-a petrecut și de a identifica sursele pentru recuperarea creanțelor. (…) Este un proces transparent și complex, la finalul căruia vom documenta unul dintre cele mai mari falimente din România, al unei companii cu o cotă de piață de 43%. Impactul asupra economiei românești este semnificativ, iar gestionarea corectă a acestei etape este esențială.” (bursa.ro)

Masa credală este compusă în principal din următorii creditori: Fondul de Garantare al Asiguraților (FGA) cu peste 2 miliarde lei, CNAIR, care a solicitat înscrierea cu suma de 1,6 miliarde lei reprezentând expunerea totală aferentă polițelor de garanții al căror beneficiar este, Asiguratori și Reasiguratori cu peste 700 milioane lei, ANAF cu aproximativ 93 milioane lei.

„A.S.F.”, MARCA UNEI INSTITUȚII EȘUATE

Din păcate nu este nicio exagerare în subtitlu și cred că veți fi de aceeași părere după ce veți citi aprecierile pe care le-a făcut pe marginea subiectului practicianul în insolvență Speranța Munteanu*:

Speranța Munteanu. Sursa: aspeninstitute.ro

„Denunțarea polițelor și contractelor de asigurare a fost un subiect disputat până în 2018. ASF a solicitat lichidatorului să le denunțe în virtutea prevederilor din Legea 85/2014, în forma în vigoare la acea dată, invocând articolului 123, alin. (1):

În vederea creșterii la maximum a valorii averii debitorului, într-un termen de prescripție de 3 luni de la data deschiderii procedurii, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar poate să denunțe orice contract, închirierile neexpirate, alte contracte pe termen lung, atât timp cât aceste contracte nu au fost executate în totalitate ori substanțial de către toate părțile implicate.

Ca lichidator, am refuzat să denunț, în baza respectivului articol (din zona generală a legii), polițe și contracte de asigurare în derulare și respectate de asigurat, considerându-le executate substanțial.
Există o plajă întreagă de polițe ale căror denunțare (invocând o problemă a asiguratorului – intrarea în faliment) poate conduce la probleme insurmontabile sau greu surmontabile: cazul asigurărilor în contracte de investiții, în care inexistența asigurării poate reprezenta o cauză de încălcare a contractului în care este accesorie; polițele de viață, care încheiate la o vârstă mai tânără au dat asiguratului condiții bune, neoptenabile odată cu înaintarea în vârstă sau cu contractarea unor boli cronice.
Și mai grav ar fi cazul polițelor de viață care se pot transforma în venituri pentru asigurat la vârsta pensionarii. Nici <banalele> RCA uri nu sunt scutite de probleme, vezi situația contractelor multianuale sau a flotelor care lucrează peste hotare și rămân acolo neasigurate.
Confruntat cu aceasta opoziție, în anul 2018, ASF a obținut amendarea Legii 85/2014, pe calea unei ordonanțe de urgență; astfel, în capitolul privind falimentul societăților de asigurare/reasigurare a fost introdus un alineat (32) la articolul 262, care de această dată este imperativ:

La data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii de faliment, polițele de asigurare încheiate de societatea de asigurare/reasigurare încetează de drept în termen de 90 de zile. În aceleași condiții, se vor denunța și contractele de reasigurare.

Acum, cu cazul City Insurance, începem să vedem efectele acelei modificări legislative. Mai merită spus că în lumea civilizată polițele de asigurare nu se denunță în caz de faliment. Firmelor de asigurare li se cere menținerea unor active tehnice la dispoziția portofoliilor de polițe, iar în caz de faliment sunt mai multe soluții de operare a acestor portofolii rezultate din falimente: pot exista fonduri ale sistemului de asigurări care sunt specializate în a le opera, sau firme private specialitate (de run-off) și uneori sunt vândute către alți asiguratori, care sunt interesați de piața asiguratorului care prin faliment iese din piață.”

După cum rezultă din situația de fapt și din explicațiile doamnei Munteanu, ASF a eșuat lamentabil să-și îndeplinească rolul de supraveghere și reglementare prudențială, ceea ce a avut ca rezultat falimentul City Insurance; un caz care a devenit unul tipic de înșelare flagrantă a beneficiarilor (de polițe RCA), a căror singură „vină” este aceea că au avut încredere să cumpere un produs de la o firmă a cărei activitate nu a fost la timp suspendată de Autoritate (deși – conform mărturisirilor avertizorului de integritate – se știa că asiguratorul are probleme serioase).

Din data de 11 mai 2022, aproape jumătate de milion de polițe RCA nu mai oferă deținătorilor protecție, chiar dacă au cumpărat produsele cu bună credință, iar Autoritatea nu le garantează producerea efectelor conform promisiunii contractuale de la cumpărare, pentru că „șmecherii” de la ASF, cu ajutorul fostului guvern Dăncilă (bănuiesc), au reușit să schimbe și cadrul legal (cum am arătat), sfidând flagrant interesul consumatorilor.

În aceste condiții, mă întreb, de ce mai avem nevoie de ASF? Cred că după scandalul FNI și FNA, în care CNVM a eșuat în același mod rușinos să prevină fraudele în dauna consumatorilor de bună credință, scandalul City Insurance ne arată că nimic nu s-a schimbat în România nici chiar după mai mult de două decenii.

Aștept ziua în care, la fel ca și în cazul președintelui de atunci al CNVM, Ștefan Boboc, procurorii îl vor chema la audieri pe actualul președinte al ASF, Nicu Marcu, sub aceeași acuzație de abuz în serviciu. Asta dacă România mai este un stat de drept.

*Speranța Munteanu, managing partner la Veridio Return, este un practician certificat în insolvență, cu o vastă experiență în procedurile de pre-insolvență și insolvență, precum și în cele de restructurare financiară în afara instanței. Este membru ANEVAR din anul 1994 și membru fondator UNPIR. Are 25 de ani de activitate în cadrul Big4, în domeniul  restructurării întreprinderilor neperformante.

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Foarte clar si foarte util. Intr-adevar, ASF pare mai degraba inutil, cel putin din punctul de vedere al asiguratilor.

  2. Multe sunt inutile in Ro. Avem institutii ca sinecuri de partid- Autorit.de reglementare a energiei, Agentia de arii protejate, Garda de mediu, etc.. Salarii mari si treaba canci. Forme fara fond si rezultate reale.

  3. ASF nu are rost sa existe . Era suficient (in cadrul BNR) un birou de supraveghere financiara a firmelor de asigurari si pensi private.
    Toate au ca scopul muncii mânuirea banilor. Intrări-ieșiri de bani . Atât.
    Iar sarcina BNR și de când există, e controlul banilor.

    Dar asta însemna un dezastru pentru ” lingatori de clanțe” care sunt clar habarniști dar avizi de salarii mărețe.

    Și cum în statul eșuat principala preocupare e stoarcerea banilor de oriunde și în oricare mod, un ASF orb și paralizat era absolut necesar.
    Sa inchidă ochii când trebuie să amâne ” cu legea in mana” oricare măsură salvatoare și pina la „victoria” falimentului firmei.

    Că nu plătesc ei falimentul. Nici măcar din banii lor.

    Falimentele românești din domeniu, sunt rezultatele finale a ani de zile de deturnări științifice a premiilor încasate de la clienți și amânarea cat mai mult posibil a oricărei rambursări de despăgubiri.
    Dovada supremă :
    ASF a tăcut (și tace) chitic de ani de zile de problemele privind despăgubirile de platit in cazul accidentelor făcute peste hotare de români. ( cu asigurări românești la tot felul de firme mioritice fara capital consistent )
    Informata in scris și oficial, a închis ochii.
    Că doar de aia ești numit politic la ASF și primești 5.000 euro salar lunar.
    Sa fi complicele criminalilor financiari.
    ( care criminali sunt de regula membri de partid , ex securiști , donatori de fonduri partidelor care in schimb le asigura protectia. NU întâmplător , acest obol in Italia se numește chiar ” taxa de protecție”. )
    Si amaritul cod penal românesc pedepsește complicitatea.
    Dacă ești mic , micuț.
    Dacă ești cu pile , cunoștințe , relații mari , intangibil garantat .

    Stat eșuat e puțin spus.

    Eșuat dar si pe mana criminalității organizate devenită partit ( partide) politice.

    Vor urma alte falimente pentru cifre tot mai mari.
    Trendul e acesta. Peste ceva ani , hop cu alt faliment. Stați liniștiți.
    ASF veghează.

  4. Intre timp, Guvernul a prelungit termenul de 90 de zile cu inca 60 de zile, prin OUG nr.62/2002, asadar o buna parte din articol nu mai e de actualitate.

    • @d.l Lucian Miulescu
      Am și eu vreo două întrebări, simple: Ați citit comunicatul ASF de la care am pornit cu articolul? Una la mână.
      Doi la mână: 90 de zile, sau 150 de zile, are a face? Sau principiul este ceea ce contează? Adică ideea de a denunța contracte executate substanțial, în dauna consumatorului rămâne vicioasă cu 90 sau cu 150 de zile.
      Mulțumesc pentru intervenție, în numele celor pe care i-ați fi putut confuza, eventual.
      Să auzim de bine!

      • Nu am citit comunicatul ASF, dar v-am citit articolul. Ma refeream la anumite afirmatii pe care le-ati facut acolo, din care citez:
        „Cu alte cuvinte, conform comunicatului ASF, miercuri, 11 mai ac., un număr de aproape jumătate de milion de polițe de asigurare RCA aflate în posesia unor deținători de autovehicule care circulă pe drumurile patriei, fie ei persoane fizice sau juridice, vor fi denunțate, iar cei care le dețin se vor trezi în mână cu niște hârtii fără valoare.

        Primul meu sfat? Dați fuga și încheiați o poliță Casco, pentru că dacă se întâmplă, Doamne ferește!, să aveți de-a face cu posesorul unei polițe RCA emisă de City Insurance care nu a citit comunicatul ASF și nu și-a achiziționat o altă poliță RCA (probabil dacă zic că trei sferturi din deținătorii celor 498.255 de polițe sunt în această situație din 12 mai, nu greșesc!), veți fi buni de plată și nu vă veți putea recupera paguba decât în instanță.”

        „Din data de 11 mai 2022, aproape jumătate de milion de polițe RCA nu mai oferă deținătorilor protecție…”

        Dupa cum probabil stiti, un comunicat nu are valoare juridica superioara unei Ordonante de Urgenta, prin care termenul de 11 mai s-a decalat cu 60 de zile. Este de datoria dvs., ca autor, sa va actualizati articolul in conformitate cu ultimele schimbari legislative. Asadar, se cuvenea un P.S. sau L.E., cum se foloseste mai nou.
        Eu am incercat sa va dau o mana de ajutor, dar se pare ca ati inteles altceva. Cu placere.

  5. RCA este un produs atipic, iar calitatea produsului nu prea interesează cumpărătorul. Aici cred că intervine zona de reglementare. Fiind un produs obligatoriu, care asigură riscul altcuiva, trebuie să vedem mai multă reglementare sau mai precisă. Trebuie încurajat un comportament mult mai bun în piaţă pentu a nu se ajunge într-o astfel de situaţie.
    Paul-Dieter Cîrlănaru – CEO C.I.T.R.
    https://www.businessmagazin.ro/analize/servicii-financiare/radiografia-celui-mai-mare-faliment-recent-din-istoria-romaniei-care-20833711

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Felea
Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro