joi, februarie 13, 2025

Un film de apartament

Modelul declarat al filmului Viața unei singure femei, cea mai recentă creație a regizorului Ion Cărmăzan, este piesaScene dintr-o căsnicie a celebrului Ingmar Bergman.

Conform mărturiei regizorului, ideea de a face mai sus numitul film a venit după ce același Ion Cărmăzan a semnat punerea în scenă a respectivului scenariu devenit scriere dramatică la Teatrul Andrei Mureșanu din Sfântu Gheorghe. Nu știu cu ce rezultate. Știu doar că filmul inspirat de Bergman, finalizat în 2023 și ieșit pe ecrane la începutul anului 2024, reface povestea dezamăgirilor sentimentale deloc puține ale Marianei. O femeie pesemne frumoasă ajunsă binișor la vreo 40 de ani. Când puține iluzii mai sunt permise, când este mai degrabă începutul timpului amintirilor și a regretelor de toate felurile.  

Avem de-a face cu o succesiune de scene, delimitate ca atare de inscripții, în care Mariana își împărtășește succesiunea iubirilor și a eșecurilor mai întâi unui pictor cu virtuți de psihanalist, pentru ca apoi să se confrunte cu amanta soțului, pe urmă chiar cu șoțul convocat în vederea semnării actelor de divorț, operațiune ce nu se dovedește tocmai ușoară (cei doi ba nu vor, ba nu se lasă !) pentru ca, în final, protagonista să se căsătorească cu Toma, un domn mai mult decât venerabil de care Mariana se îndrăgostise pe vremea când avea 18 ani și pe care acum îl recuperează nu chiar în cea mai bună stare.  Cu toate zâmbetele specifice în cazul acestor evenimente.

Cu excepția scenei în care Mariana se confruntă și o umilește cât de mult poate pe cea care i-a furat bărbatul (întâlnirea a fost propusă de amantă care nu a aproximat chiar foarte bine ceea ce o așteaptă), scenă filmată în spațiul unei piscine superbe, toate celelalte secvențe se consumă în spațiu închis. Fie el al atelierului pictorului-psihanalist și foc de inteligent, ba înțelegător, ba ironic, în apartamentul cu flori și design ultimul răcnet al Marianei, în camera mizeră în care este găsit și din care este extras Toma ori, în fine, în biroul Stării Civile. Viața unei singure femei este carevasăzică ceea ce aș numi un film de apartament,  fără doar și poate cu buget mic, făcut cu mijloace puține și cu încă și mai puțin idei valide și  puține nume cunoscute pe generic. Dacă îi punem la o parte pe Ionuț Cornilă, actor binecunoscut și bun al Teatrului Național Vasile Alecsandri din Iași,  care este bun și de data asta, pe Constantin Pacea, interpretul Pictorului, el însuși pictor de meserie care repetă astfel experiența tatălui său, maestrul Ion Pacea, deținător în 1980 al rolului principal din filmul Bietul Ioanide (regia: Dan Pița) și pe Ion Bogdan Ștefănescu, creatorul unei coloane sonore care nu are cum să nu atragă atenția, celelalte persoane aflate pe generic nu au o fișă de creație tocmai consistentă.

Gabriela Luca,interpreta Marianei,  deși absolventă de Actorie, lucrează în cadrul Serviciului de comunicare de la Naționalul bucureștean, iar rolul ei din Viața unei singure femei este, din câte înțeleg, un debut întârziat concretizat cu rezultate mai degrabă oarecare. Anca Florescu (Amanta) a intrat într-un con de umbră după ce, acum mai bine de 20 de ani,  a făcut furori în Laguna, grupul în care a evoluat alături de Nicoleta Luciu, și nici ea nu depășește în film nivelul mediocrității. Iar Dima Burcă, interpretul aproape octogenarului și răbdătorului Toma, a fost cândva director de imagine în TVR. În Viața unei singure femei  evoluția lui, deși extrem de pasageră, se reține grație comicului tandru cu care e tratat regizoral personajul.

Filmul însuși este unul oarecare, slăbuț spre slab, clar lipsit de consecințe notabile pentru ceea ce înseamnă cinematograful românesc de azi.     

VIAȚA UNEI SINGURE FEMEI
Regia: Ioan Cărmăzan

Imaginea: Octavian Dobra

Montajul: Bogdan Marcu

Coloana sonoră: Ion Bogdan Ștefănescu

Cu: Gabriela Luca (Mariana), Ionuț Cornilă (Dan, soțul), Anca Florescu (Amanta), Constantin Pacea (pictorul), Dima Burca (Toma)

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro